Interviu cu Marian Căruntu, copreședinte PNL Slatina

„Nu cred că vreme de un an de aici încolo orașul acesta va funcționa pe pilot automat. Iar 70.000 de oameni nu trebuie pedepsiți în solidar cu cei care au distrus credibilitatea instituției publice numită Primăria Slatina”

La anul, pe vremea asta, zarurile vor fi fost aruncate. Alegerile locale – ediția 2016, sub formă de statistici, nu vor mai folosi decât specialiștilor în știința sociologiei politice. Până atunci, astăzi, în iulie 2015, începe să prindă contur prima confruntare reală dintre stânga și dreapta. Și asta nu întâmplător, în condițiile în care există două partide puternice, lideri de piață pe cele două zone. Până atunci, în plan local, e vremea căutărilor. Social-democrații au lansat un sondaj intern, în care principala țintă e profilul candidatului care să depășească scorul partidului și să câștige detașat și fără emoții Primăria Slatina. Pe partea dreaptă, strategia în municipiu e alta. O competiție internă în care se află patru nume, dar care nu va stabili, obligatoriu, finalistul.. Cu o vacanță care bate la ușă, am considerat de cuviință să ieșim din zona șablonului clasic al interviului consacrat de manual și să mergem spre un dialog cu accente estivale, spre temele cetății. Partener este astăzi Marian Căruntu, copreședinte liberal în cadrul organizației de la Slatina. Singurul dintre cei patru înscris în competiția internă, la care tocmai am făcut vorbire, venit acolo pe filieră pedelistă…

– Cum decurge competiția internă din cadrul PNL, acolo unde dumneavoastră, Sorin Brătoi, Gabriel Dima Buliteanu și Ana Maria Ciaușu vreți să câștigați dreptul de a fi candidatul PNL la Primăria Municipiului Slatina?
– Termenul de competiție cred că e, totuși, puțin forțat. Mai degrabă, cred că suntem în fața unor campanii de promovare, a unor identificări de soluții care la un moment dat trebuie să corespundă cu așteptările slătinenilor. Important este astăzi că, pentru prima oară în peste 25 de ani de existență, liberalismul de la Slatina gândește și acționează electoral, cu un an înainte de alegeri, pe mai multe fronturi.

– V-a surprins demisia lui Minel Prina din funcția de primar?
– Aici cred că voi vedea puțin diferit de cum vă așteptați. Sunt mai multe componente pentru a da un răspuns complet. În primul rând, Minel Prina trebuia să demisioneze de la începutul lunii martie, atunci când s-a declanșat, previzibil de altfel, tăvălugul penal împotriva lui. În al doilea rând, timp de trei luni, din martie până în iunie, mai mult de trei luni, chiar, oficial, nimeni din conducerea PSD nu i-a cerut demisia. Altfel, cred că plecarea sa e o victorie a noastră, a liberalilor, cei care ne-am asumat campania de strângere de semnături pentru demiterea fostului primar. Eu cred că Prina și-a dat seama că nu are scăpare, că slătinenii vor semna covârșitor și a ales, într-un târziu, demisia.

– O demisie de onoare…
– Eu nu o văd ca o demisie de onoare, ci ca una făcută sub impulsul fricii. Cred că pe tabelele pregătite de noi pentru strângerea de semnături, în sensul arătat mai sus, ar fi semnat și mulți pesediști…

– Slatina are un nou primar…
– Nu-l cunosc. Nu știu cine este și nu am văzut, la aproape două săptămâni de la adoptarea acestei soluții de criză, niciun proiect public asumat și anunțat de cel în cauză. Eu cred că Slatina e tot pe buton de avarie, dar o avarie ceva mai prelungită.

– Dați o soluție, domnule Căruntu!
– Având în vedere dimensiunea reală, recunoscută și asumată a stării penale din Slatina, consider că aici, mai mult ca nicio altă parte din țară, unde mai sunt situații asemănătoare, pe fondul crizei fără precedent, se puteau organiza alegeri parțiale anticipate. În două locuri.

– Unde?
– Atât pentru funcția de primar, cât și pentru Consiliul Local Slatina. Numai că astăzi, pe agenda puterii județene, dar și centrale, Slatina nu este o prioritate.

– Vă asumați ceea ce spuneți?
– Sigur! Insist pe acest lucru. Dacă nu e neapărat nevoie de alegeri anticipate la Brebeni, Coteana, Sprîncenata, unde mecanismul instituțional funcționează, Slatina e excepția de la regulă. Nu cred că vreme de un an de aici încolo orașul acesta va funcționa pe pilot automat. Iar 70.000 de oameni nu trebuie pedepsiți în solidar cu cei care au distrus credibilitatea instituției publice numită Primăria Slatina. Am o amărăciune: nu am văzut niciun document, în acest sens, cu o descriere a acestei situații trimis de prefectură la Guvernul României.

-Bun! Să zicem că aveți dreptate. Dar ce punem la schimba?
– Nu e deloc o abordare corectă. Vorbiți ca un purtător de cuvânt al doamnei Pumb, cea care îi ține locul lui Victor Ponta la PSD, atunci când spune despre nevoia continuității. Slatina merită să aibă primar un om corect, care să nu pună interesul personal în aceeași balanță cu cel public. Altfel, nu rezolvăm nimic. Nu există oameni indispensabili.Toți suntem de înlocuit. Rămâne ca și pesediștii să învețe așa ceva, indiferent pe ce paliere ale puterii sunt.

– Unde sunt problemele orașului sau, mai degrabă, unde le vedeți dumneavoastră?
– Sunt anumite etaje ale problemelor întâlnite în Slatina. Nu sunt un vizionar, un adept al transformărilor peste noapte, dar, cred că o bună comunicare între cetățeni și edil, ceea ce nu a fost până acum, poate duce la rezolvarea nemulțumirilor de tot felul. Nu mă hazardez, dar am o opinie separată. Cred că slătinenii nu pun pe primul loc centura ocolitoare, cât locurile de parcare dintre blocuri, gropile din ce în ce mai des întâlnite pe asfalt, creșterea infracționalității, devenită un secret de serviciu pentru cei care conduc Poliția municipiului Slatina.

– Nu credeți că vă duceți într-o abordare minimalistă?
– Deloc! Uitați-vă la trecerile denivelate pentru pietoni de pe A. I. Cuza, cele din zona Centrului Cultural „Eugen Ionescu”. Aici, carosabilul este o capcană pentru șoferi și mașini deopotrivă, asfalt prost, iar zona de urcare și coborâre de pe acele denivelări s-a adâncit nepermis de mult. Vedeți că nu vede nimeni asta? Când îți distrugi mașina acolo, nu te gândești la centura ocolitoare, acel vis propagandistic servit de ultimii doi primari.

– Totuși, problemele macrosistemului…
– Stați așa, să ne înțelegem! Nu există macrosistem fără microsistemele componente. E simplu. Nu pot exista unele fără altele. Slatina are, la nivel administrativ, patru corpuri de clădire, pentru zona administrativă, când există posibilități pentru un tot unitar. S-au grăbit să cedeze sediul fostei BNR către Judecătoria Slatina, însă acolo puteau funcționa aceste servicii de interes public.

– Cam insuficient, totuși, spațiul…
– M-ați provocat. Vizavi de sediul BNR e, în ruină, Casa Fântâneanu, cedată Episcopiei, cred. Deși testamentul donatorului a fost încălcat grosolan. Aici, mă gândesc serios la o campanie de strângere de semnături pentru a anula actul prin care municipalitatea a cedat acest patrimoniu arhitectural, de o valoare inestimabilă, pentru ca astăzi, acesta să fie o ruină într-o degradare ireversibilă. Prina sau Vâlcov, care dintre ei a cedat acest patrimoniu, nu a avut nicio împuternicire din partea istoriei slătinene, pentru a face un gest împotriva municipalității.

– De unde trebuie început?
– Ședințele de consiliu local în Slatina sunt interzise slătinenilor. Desfășurarea lor pe Grădiște este o acțiune ostentativă, pentru a-i ține pe oameni departe de aceste dezbateri, în mod normal, cu caracter public. E rușinos că se continuă cu așa ceva. E sfidător, iar eu cred că e nevoie de un boicot al acestor ședințe. Oamenii trebuie să înțeleagă că Slatina este a lor. Altfel, continuăm cu alți oameni, în aceeași piesă. Din acest punct de vedere suntem unici la nivel de țară…

– În diverse chestionare, din diverse songaje de opinie, slătinenii spun că sunt mulțumiți de modul cum este administrat orașul lor.
– Dacă unui om căruia îi bagă viscolul zăpadă în casă, după ce i-ai închis geamul, va spune că e mulțumit, nu înseamnă că în acea încăpere, fără căldură, se poate locui confortabil. Cam pe această zonă văd eu acel grad de mulțumire al slătinenilor, despre care faceți vorbire. Eu cred că municipalitatea poate suporta astăzi, chiar gratuitate la transportul în comun al riveranilor din Sărăcești, Cireașov, Satul Nou, Clocociov, spre zona de centru, cea eminamente urbană. Un program bine stabilit, cu un calendar anumat, nu înseamnă un efort bugetar foarte mare, față de risipa făcută din banii publici, aici.

– De ce un primar liberal la Slatina?
– Răspunsul meu e foarte simplu: Slatina a eșuat administrativ cu ultimii doi primari susținuți, necondiționat, de PSD. Unele lucruri se pot îndrepta. Altele, niciodată. Să mergi mai departe în aceeași greșeală, cred că este prea mult. Să schimbi modul de gândire al celor care vin să lucreze în interes public, e o șansă de dezvoltare. Acum, fiecare om va trebui să aleagă și să înțeleagă de ce face o opțiune într-un sens sau altul….