Interviu cu Florin Ionuț Barbu , directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare
Recent, directorul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), Florin Barbu, a venit la Olt, pentru a inaugura cea mai nouă amenajare de irigaţii din judeţ, infrastructură creată pe raza oraşului Piatra-Olt, la Bucşani – Cioroiu. Şi nu este singurul pe care instituţia pe care o conduce l-a dat în funcţiune. Florin Barbu este un tânăr ambiţios, care a demonstrat prin ceea ce a întreprins la ANIF, că munca şi profesionalismul pot avea mereu rezultate pozitive. Pentru cariera sa şi pentru românii care devin beneficiarii direcţi ai proiectelor Agenţiei. Despre instituţie, proiecte şi sistemele noi de irigaţii, cu directorul ANIF, Florin Barbu, în rândurile care urmează
– Să tragem o linie sub 2018. Care au fost principalele obiective asumate și îndeplinite de către ANIF?
– Cu certitudine, prioritatea numărul unu a Agenției este intensificarea activității în realizarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România.
În al doilea rând este activitatea de întreținere și exploatare a amenajărilor de irigații pentru asigurarea livrării de apă fermierilor care solicită acest serviciu oferit de Agenție.
În al treilea rând suntem preocupați pentru întreținerea și exploatarea sistemelor de desecare și drenaj în vederea asigurării condițiilor de evacuare a apelor în exces. Această activitate se dovedește extrem de importantă în condițiile schimbărilor majore ale climei. Mai exact se înregistrează tot mai mult în ultimii ani perioade cu secetă prelungită,care impun irigații, întrerupte de intervale scurte cu ploi torențiale care conduc la cumularea de debite peste capacitatea de transport a unor văi sau canale.
Doresc să amintesc de asemenea ca obiectiv principal activitatea de supervizare a implementării investițiilor în domeniul infrastructurii secundare de irigații finanțate din fonduri europene în cadrul submăsurii 4.3. din PNDR. Beneficiari ai acestui program sunt federațiile și organizațiile pentru irigații, care au preluat infrastructura secundară de la noi și care astfel cu fonduri europene modernizează amenajările existente, crescând gradul de eficientizare a udărilor pentru dezvoltarea optimă a culturilor agricole.
– Cât de facil este cadrul legislativ, care permite funcționarea ANIF ca o instituție cu adevărat de interes public?
– Cadrul legislativ care reglementează sectorul de imbunătaţiri funciare a suferit numeroase modificări/completări favorabile în ultimii 4 ani, urmare intervențiilor făcute cu sprijinul MADR care a înțeles necesitatea stringentă a modificărilor solicitate pas cu pas.
In prezent există și alte propuneri de imbunatatire a legislației. Vom continua permanent să solicităm adaptarea legislației la cerințele reale ale agriculturii și protecției mediului în general. ANIF functioneaza ca o institutie cu adevarat de interes public.
– Obiectivele pentru 2018. Unde sunt, pe drumul din proiect spre pământul, care așteaptă apa de la irigații pe timp de secetă?
– La nivel de ANIF suprafața pregătită pentru irigat în 2018 este de 1.200.000 ha.
Suprafața contractată la această dată este de 857.276 ha.
Suprafața pe care s-au aplicat la zi irigații în condițiile climatologice ale acestei veri este de 329.277 ha.
Lungimea de canale de aducțiune umplute cu apă până în prezent este de 1.668,44 km.
Doresc să precizez că după aprobarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România au fost efectuate expertizele si au fost elaborate proiecte necesare implementării acestuia, pana in prezent fiind începută execuţia la un număr de 12 obiective de investiții, ceea ce reprezintă peste 20% din suprafața propusă la reabilitare. De asemenea s-a realizat procedura de achiziție la pachet ( proiectare si execuție ) pentru un nr. de 44 amenajări de irigații a căror suprafață propusă pentru reabilitare reprezintă 45% din suprafața totală supusă reabilitării de 1,8 milioane ha.
– Care este potențialul irigabil al României astăzi?
– În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată în sisteme sau amenajări locale pentru irigat de cca 3.1 milioane ha. Suprafaţa care necesită irigații crește de la un an la altul datorită schimbărilor climatice care după cum vedem cu toții sporește perioadele cu secetă.
Potențialul irigabil înțeles în sensul suprafețelor cu terenuri agricole care necesită aplicarea de irigații pentru a putea obține producții agricole sigure și superioare din punct de vedere al valorii acestora la hectar este conform unor aprecieri ale specialiștilor din domeniul agricol, mult peste jumătate din suprafața agricolă a României.
– Mergeți foarte des printre oameni, aveți discuții cu agricultorii. Ce vă cer potențialii beneficiari ai serviciilor ANIF?
– Un răspuns sintetic conține dorința tuturor de a beneficia de efectele lucrărilor de îmbunătățiri funciare care sunt menite să asigure apa la plante atunci când se manifestă seceta și să evacueze apa în exces atunci când ploile torențiale aduc debite mult peste posibilitaea pâmântului de a le absorbi.
– Cum decurge colaborarea dumneavoastră cu decidenții din ministerul condus de Petre Daea?
– Pot afirma că există o colaborare eficientă. Există operativitate în avizarea documentațiilor pentru obiectivele de investiții ale ANIF. De asemenea se asigură cu promptitudine fondurile pentru decontarea lucrărilor pe care le realizăm cu terții. Domnul ministru Petre Daea este foarte des în teren în teritoriul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, fapt care ne ajută în cunoașterea problemelor noastre la cel mai înalt nivel al statului.
– Unde se află județul Olt din punct de vedere al suprafețelor irigabile și care sunt perspectivele pe termen scurt?
– Situația suprafețelor irigabile pentru județul Olt se prezintă astfel: suprafața amenajată pentru irigații, conform AGRI IF: 179.841 ha suprafața viabilă:142.168 ha, suprafața contractată pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigații la punctele de livrare pentru sezonul de irigații 2018: 76.383 ha, suprafața udată până la această dată: 13.276 ha, din care Udarea I: 5.594 ha.
În prezent sunt în diferite faze, reabilitarea sistemelor de irigații: Terasa Corabia, Terasa Caracal, Bucșani Cioroiu și Stoienești Vișina care însumează 131.001 ha, reprezentând 73% din suprafața totală a județului cu amenajări pentru irigații.
– Care sunt sursele de finanțare ale proiectelor dumneavoastră ( guvernamentale sau fonduri europene) și cum este prognozat bugetul pe anul 2018?
– Sursele de finanțare pentru proiectele derulate de ANIF sunt asigurate prin Bugetul de Stat.
Prin PNI, ANIF reabilitează infrastructura principală de irigații, prin intermediul căreia apa va fi condusă către utilizatorii acesteia care si-au reabilitat sau au în curs de reabilitare, modernizare, prin Măsura 125 și submăsura.4.3 infrastructura secundară de irigaţii cu fonduri europene.
– Fermierii primesc o seamă de facilități din perspectiva irigațiilor. Care sunt și cum au acces oamenii la ele?
– Fermierii primesc apa gratuit la punctul de livrare fie că este vorba de stația de pompare și punere sub presiune care deservește o suprafață de teren denumită de regulă plot sau cu mijloace de pompare proprii apa se poate prelua direct din canalele de aducțiune sau distribuție.
De asemenea fermierii care sunt constituiți în organizații sau federații pentru irigații și au preluat infrastructura de la Agenție, pot accesa fonduri europene pe submăsura4.3.
– Cu un sistem unitar, dezvoltat la nivel național , poate România să dea de mâncare la cel puțin dublu numărului de locuitori pe care îi are în prezent? Unde ar fi locul ANIF-ului în această poveste frumoasă?
– Nu este nimic exagerat când se fac asemenea apreciari cu privire la potențialul agricol al României. Păreri .au exprimat mulți experți în domeniu, oameni de știință și mulți alții.
Răspunsul vine ca să dau doar un exemplu de la realitatea din unele țări care reușesc să producă pe terenuri inferioare fertilității solurilor noastre producții superioare cu mult mediei de la noi.
Cu certitudine aplicarea unei tehnologii ca la carte cum se spune între specialiștii agricultori, secondată de existența amenajărilor de irigaii și desecare drenaj, conduce la obținerea în România a unor producții care să asigure hrana la mai mult decât dublul populației României.
Locul ANIF-ului în această poveste este în față, grație acestor lucrări de îmbunătățiri funciare care dau garanția unor recolte sigure și superioare.
– Vorbiți-ne în cifre: care este suprafața irigabilă a României astăzi și care este planul de dezvoltare pe următorii 2,3 ani ai acestei structuri?
– Așa cum am precizat la o întrebare anterioară, în prezent ANIF are posibilitate să asigure apă pentru irigarea a 1.200.000 hectare. În următorii 2,3 ani pe măsură ce se reabilitează infrastructura de irigații atât cea principală cât și cea secundară putem vorbi de atingerea unui nivel de peste 2.000.000 hectare, conform Programului de guvernare.
Când fac această afirmație, am în vedere că în paralel cu Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, Agenția a realizat lucrări de reparații și reabilitare în 2017 și 2018, pentru punerea în funcțiune a altor amenajări necuprinse în acest program.
– Am auzit vorbindu-se despre sistemul de irigații ca despre un sistem de securitate națională. Unde este adevărul în această expresie?
– Alimentația populației întregii lumi este un subiect de îngrijorare și preocupare a forurilor mondiale.
Schimbările climatice au condus la degradarea multor zone agricole din lume. Din fericire în România încă nu este târziu să luăm măsurile care se impun pentru valorificare potențialului natural pe care îl avem.
Sunt multe țări care fac eforturi majore cu irgații pe terenuri excesiv nisipoase sau pietroase pentru obținerea produselor necesare hranei. În aceste condiții infrastructura pe care o avem în domeniul irigațiilor dacă îi acordăm atenția cuvenită constituie un pilon important , decisiv al agriculturii cu influențe hotărâtoare în nivelul economiei și creeri unei indepndențe certe din punct de vedere al asigurări necesarului propriu de hrană pentru populația României cu mari disponibilități și pentru export.
– Este ceva ce ați schimba în legislația din domneniul îmbunătățirilor funciare?
– Cred în necesitatea întăririi prin legislație a capacității de exprimare a Agenției din punct de vedere al personalului angajat și al dotării minime necesare cu mijloace care să ne permită intervenții operative și eficiente în amenajările de îmbunătățiri funciare. Menținerea amenajărilor la parametrii proiectați pentru a răspunde scopului pentru care au fost concepute presupune mijloace reale la nivelul cerințelor.
