„Sistemul de învăţământ este un sistem deschis, în plin proces de descentralizare, iar ingerinţa politicului în desfăşurarea proceselor din şcoala românească ar aduce doar prejudicii”
Învăţământul olteanan a trecut în acestă perioadă acesta prin febra examenelor. Este vorba despre Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. Felicia Man a ajuns în fruntea Inspectoratului Şcolar Olt într-o perioadă în care sistemul de învăţământ oltean avea nevoie de continuare aprofundată a procesului de modernizare, de perfecţionare a cadrelor didactice.
Conştientă de problemele cu care şcoala olteană se confruntă, domnia-sa caută soluţii menite să îmbunătăţească sistemul de învăţământ din judeţ. Inspectorul şcolar general, Felicia Man, ne-a răspuns deschis la întrebări şi astfel s-a realizat acest interviu pe care vi-l oferim spre lecturare.
– Cum vedeţi, anul acesta, din punct de vedere al organizării şi desfăşurării, Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul?
– Examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat 2015 s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile OMECŞ 4431/29.08.2014 (Evaluarea Naţională) şi cu prevederile OMECŞ 4430/29.08.2014 (Bacalaureatul). Desfăşurarea celor două examene s-a realizat în condiţii de respectare a legilor şi procedurilor în vigoare. Ele au măsurat, într-o oarecare măsură, efortul şi implicarea elevilor, profesorilor şi părinţilor în actul educaţional. Procentul notelor de peste 5 la examenul de evaluare naţională a crescut cu 14%, de la 64,47% în anul 2014, la 78,52% în anul 2015. Şi la examenul de bacalaureat 2015 procentul de promovabilitate, înainte de contestaţii a crescut cu aproape 9%, de la 48,55% în 2014 la 57,10% în 2015.
Consider că trebuie apreciate eforturile tuturor factorilor implicaţi, atât în pregătirea elevilor pentru susţinerea celor două examene, cât şi a echipelor care au organizat examenele.
– Cât de utile sunt evaluările la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a? Cum primesc elevii şi părinţi astfel de „examene”, ce implică, din punct de vedere organizatoric, şi care este impactul emoţional al acesteia asupra elevilor?
– Evaluările naţionale ale elevilor de clasa a II-a, a IV-a si a VI au caracter „diagnostic”. Testele nu vizează „ceea ce se predă la clasă”, pentru că nu urmaresc reproducerea unor conţinuturi, ci evaluează deprinderi şi competenţe pe care curriculumul trebuie să le formeze copiilor. Rezultatele nu se trec în catalog, sunt comunicate fiecărui părinte şi stau la baza planurilor individualizate de învăţare pe care învăţătorii trebuie să le construiască pentru elevii la care descoperă anumite probleme. În cazul evaluării la clasa a VI-a, rolul acesteia este unul de orientare şcolară şi profesională. După evaluare, profesorii, părinţii şi copiii vor avea o primă discuţie referitoare la tipul de liceu pentru care elevul are competenţe, abilităţi, înclinaţii, cunoştinţe, date native şi înclinare firească. Elevul poate fi orientat în acest fel spre o şcoală profesională, liceu teoretic sau tehnologic.
– Ce ne puteţi spune despre proiectele dumneavoastră ca inspector şcolar general şi ale ISJ Olt, pentru cea de-a doua jumătate a anului 2015?
– În a doua jumătate a anului 2015 vom finaliza proiectele în care IŞJ Olt este implicat, vom desfăşura activităţile prevăzute în calendarul mobilităţii cadrelor didactice pentru a realiza o încadrare cu personal în conformitate cu standardele de calitate corespunzătoare funcţiei didactice. În scopul desfăşurării în condiţii optime a anului şcolar 2015-2016, vom monitoriza activităţile de întreţinere şi igienizare a unităţilor de învăţământ din judeţul Olt. Vom colabora, deasemenea, cu autorităţile publice locale pentru a identifica resursele necesare finalizării construcţiei celor 21 de grădiniţe finanţate prin Proiectul de Reformă a Educaţiei Timpurii (P.R.E.T).
– Cum apreciaţi baza materială a unităţilor din învăţământul preuniversitar din judeţ? Sunt şcolile oltene pregătite de un nou an şcolar?
– Baza materială a unităţilor de învăţământ din judeţul Olt este corespunzătoare şi, în multe dintre ele, putem spune că este bună şi foarte bună. Acest lucru este datorat, în primul rând, colaborării dintre şcoli şi autorităţile locale. În acest moment se desfăşoară activităţi de reparaţii şi igienizare în majoritatea unităţilor de învăţământ.
– Cum susţine ISJ Olt performanţa, atât în ceea ce priveşte cadrele didactice, cât şi în ceea ce-i priveşte pe elevi?
– Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt este permanent preocupat de acordarea de şanse egale la educaţie pentru toţi preşcolarii şi elevii judeţului Olt. Încă din anul 2012, an în care a fost înfiinţat Centrul Judeţean de Excelenţă Olt, am concretizat preocupările noastre legate de susţinerea performanţei. Înfiinţarea Centrului Judeţean de Excelenţă a condus la o creştere numerică a elevilor olimpici. Anul acesta, elevii noştri au reuşit performanţa de a se califica în loturile care au reprezentat România în competiţiile internaţionale. De curând, elevul Petruşcă Alexandru s-a întors de la Balcaniada de Geografie din Serbia cu medalie de aur. Zilele acestea pleacă la Olimpiada Internaţională de Biologie din Danemarca, ca reprezentant al României, elevul Colegiului Naţional „Ion Minulescu”, Duţă Alexandru. Îi doresc succes, atât lui cât şi întregului lor al României.
– Se confruntă judeţul Olt cu abandonul şcolar? Ce face ISJ Olt pentru a combate acest fenomen?
– În ultimii 4 ani, la nivelul judeŢului Olt s-au înregistrat aproximativ 350 cazuri de abandon școlar. Aceşti copii au abandonat, în cea mai mare parte, spre sfârşitul ciclului gimnazial. Ca motive, aş putea enumera starea socio-economică precară a familiei, provenienţa din familii dezorganizate şi, în anumite cazuri, căsătoria. Unităţile de învăţământ din comunităţile unde cazurile de abandon şcolar sunt mai frecvente derulează proiecte care să-i aducă pe aceşti tineri la şcoală pentru a-şi finaliza educaţia, cel puţin până la clasa a VIII-a. Vorbim despre Şcoala Gimnazială Nr. 1 Slatina şi Școala Gimnazială Grădinari. La nivelul inspectoratului şcolar sunt în derulare mai multe proiecte cu finanţare europeană care au ca scop reducerea abandonului şcolar şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.
– Câţi elevi mai are judeţul Olt, dar cadre didactice? Numărul este în scădere sau în creştere faţă de alţi ani?
– În judeţul Olt, în anul şcolar 2014-2015, au fost înscrişi 66.084 elevi, în comparaţie cu anul şcoalr 2013-2014 când am avut un număr de 66.999, deci o scădere de 915 elevi. Numărul cadrelor didactice care au funcţionat în anul şcolar 2014-2015 a fost de 4.824, comparativ cu anul şcolar 2013-2014 când a fost 5.001. Numărul este în scădere. De la an la an, populaţia şcolară scade cu aproximativ 1.000 elevi pentru toate ciclurile de învățământ. Nu este un element specific judeţului Olt, este o realitate cu care se confruntă toate judeţele ţării. Populaţia României, în ansamblu, a scăzut continuu în ultimii ani, astfel încât nu este de mirare că populaţia şcolară urmează acelaşi trend.
– De 20 de ani se vorbeşte despre declinul învăţământului românesc. E acesta un clişeu? Ce trebuie adăugat, ce trebuie scos sau ce trebuie schimbat?
– Nu cred că putem vorbi despre de un declin al învăţământului ci de o schimbare continuă a societăţii şi, în consecinţă, o nevoie de adaptare a sistemului educaţional la nevoile elevilor, la piaţa muncii, în continuă schimbare. Se iau măsuri, la toate nivelurile, pentru a oferi beneficiarilor un învăţământ modern, un învăţământ de calitate.
– Cât de importantă este depolitizarea învăţământului pentru creşterea autonomiei sistemului?
– În opinia mea, „depolitizare” este sinonim cu „profesionalizare”, iar beneficiile acesteia sunt de netăgăduit. Sistemul de învăţământ este un sistem deschis în plin proces de descentralizare, iar ingerinţa politicului în desfăşurarea proceselor din şcoala românească ar aduce doar prejudicii. Din experienţa pe care o am în funcţia de inspector şcolar general, am ajuns la concluzia că, în şcolile în care directorul este numit pe criterii de competenţă, calitatea învăţământului este ridicată şi şcoala se situează printre instituţiile cu credibilitate ridicată în comunitate.
– Învaţământul profesional, un obiectiv asumat de dumneavoastră. Cum puneţi in practică, pentru anul şcolar 2015-2016, această ţintă?
– În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2015-2016 ne-am propus să ocupăm 840 le locuri la şcoala profesională, faţă de cele 620 realizate în anul 2014-2015. Fundamentarea planului de şcolarizare are la bază solicitările agenţilor economici din judeţul Olt, specializările propuse fiind în conformitate cu necesarul de forţă de muncă identificat printr-o analiză atentă a pieţii muncii. În perspectivă, ne propunem să înfiinţăm o şcoală profesională în sistem dual. Potrivit noilor reglementări, organizarea învăţământului dual se face la cererea agenţilor economici. Mai mult, organizarea, durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalitățile de certificare a pregătirii profesionale se stabilesc prin consultarea operatorilor economici. Prin urmare, această formă de învăţământ profesional este complementară celor care funcţionează în prezent, iar OUG 94/2014 oferă cadrul legal în vederea organizării ei, dând deopotrivă posibilitatea agenţilor economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă de care au nevoie. Un element de noutate în cazul învăţământului dual este faptul că acesta se desfăşoară pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev. Elementul specific al acestui tip complementar de învăţământ îl reprezintă partajarea responsabilităţilor între autorităţile educaţionale şi angajatori/organizaţii ale acestora, din punctul de vedere al curriculum-ului, furnizării formării, evaluării şi finanţării. Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea din şcoală (1-2 zile), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile).
Va prezentam doar un aspect care sustine „magistrala analiza”. Iata la ce trebuie sa se astepte profesorii care se autoevalueaza doar in relatia cu elevii din sala de clasa. Sugeram jurnalistilor sa verifice si din alte surse cele afirmate.
Va oferim doar o secventa din raspunsul asumat de ISJ.
„Este posibil ca metodele folosite de celelalte cadre didactice de la clasele la care predă domnul profesor Rusu Silviu să fie mai atractive decât cele folosite de dânsul, drept pentru care frecvenţa la orele dânsului să fie mai mică decât la ceilalţi profesori”
N.B. : Aceaste interpretari statistice pot fi asemuite cu celebrii BIKINI. Sugereaza ceea ce convine dar ascund esentialul adica dezastrul din invatamant. Desi e foarte cald deja apar intrebari.Cati dintre absolventii liceelor tehnologice au ales pentru BAC secventa fireasca ROMANA-MATEMTICA-FIZICA?.Ce rezultate au avut cei ce au ales aceasta secventa? Cum interpreteaza specialistii ISJ fenomenul?. Mai au rost acele licee tehnologice unde absolventii prefera altceva decat fizica desi acest obiect este sustinut de obiecte contigue predate de ingineri?. La ce baza se refara statistica? Numar de absolventi sau numar de elevi inscrisi? O asemenea analiza ar scoate la iveala numarul de elevi ce nu frecventeaza scoala dar au situatia incheiata. Ramanem surprinsi de ce ISJ nu renunta la manelism pentru a prezinta statistici prelucrate, de exemplu, in SPSS?
„Doamnă inspector general,
Îmi permit să vă cer părerea asupra următoarei probleme: există elevi care nu au frecventat cursurile semestrului al II-lea. La obiectul matematică, au toate absenţele trecute în catalog. La celelalte obiecte, nu există absenţe şi toate mediile sunt încheiate. Elevii respectivi au fost declaraţi cu situaţie neîncheiată. Deşi nu am fost convocat la Consiliul profesorilor clasei, mi-am permis să îl întreb pe dirigintele clasei: «Aşa s-a hotărât» (fără să mi se ceară vreo părere). Singura mea explicaţie este că s-a aplicat o interpretare cutumiară a legislaţiei. Mă refer la situaţia cunoscută de dumneavoastră a elevilor rămaşi repetenţi şi reexaminaţi a doua zi cu subiecte de nivel M1. Ce mă sfătuiţi pentru a ieşi din această situaţie neplăcută?
Vă invit, deşi cunosc că sunteţi foarte ocupată, să aruncaţi o privire în cataloage pentru a vă forma o imagine reală asupra a ceea ce se întâmplă în sistemul de învăţământ. Pentru a ne referi doar la un exemplu, în clădirea CT Ion Mincu funcţionează «peste 25 de clase»; cu toate acestea, se desfăşoară un număr extrem de mic de ore. Vă furnizez şi o probă: am efectuat ore în aproape toate sălile de clasă din şcoală; după două luni de la momentul desfăşurării lecţiei, cele scrise pe tablă încă dăinuiau. Probabil ceilalţi profesori sunt adepţii oralităţii. Am încercat să aflu unele răspunsuri de la psihopedagog. Tot ceea ce am putut afla a fosr că eu mă aflu într-o gravă culpă şi nu îmi dau seama că generaţiile se schimbă. Mă gândesc cu tristeţe la ce simt tinerii profesori care intră într-un asemenea sistem. Ar fi interesant să faceţi evaluarea risipei de fonduri ce se face la nivelul judeţului. Noi avem o asemenea estimare şi cifra este cutremurătoare.
Vă rog să interpretaţi spusele mele ca o dorinţă de a vă sprijini şi de a crea un mediu competitiv în şcolile din judeţ. Vă mulţumesc”
” Thoughts, like fleas, jump from man to man.
But they don’t bite everybody.” (Stanislaw Lec )