Acasă Interviu Interviu cu Emanuel Oproiu, subprefectul judeţului Olt

Interviu cu Emanuel Oproiu, subprefectul judeţului Olt

325
Nimeni nu s-a grăbi,t până acum, să afle de ce a fost schimbat din funcţia de subprefect al judeţului Olt, Emil Marinescu. Până la urmă, chiar şi răspunsul la această întrebare nu e prea folositor celor ce vor să ştie, în detaliu, tot ceea ce se mişcă în spaţiul public.
 
Un singur lucru este certitudine: pe postul vacantat a fost numit Emanuel Oproiu. Un tânăr susţinut de o bună pregătire profesională, în domeniu, motivat de o înţelegere a realităţii administraţiei publice locale, care să conducă spre o relaţie corectă între cea mai importantă instituţie care reprezintă interesele guvernului în teritoriu şi cetăţenii care apelează la Prefectura judeţului Olt.
În ecuaţia rezolvată a relaţiei dintre postul de subprefect şi Emanuel Oproiu, trebuie pus şi omul Ion Toma. Cel care, şi acum mai crede că Oltul poate fi pus pe hartă. Numai să existe un efort comun, al celor care, pe ascuns, încearcă să realizeze, pe cont propriu, acest lucru.
Despre administraţie, despre prefectură, cât şi despre alte chestiuni derivate din cele două elemente de bază, actualul subprefect al judeţului Olt, Emanuel Oproiu, vorbeşte deschis. Nici nu se putea altfel…
 
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră această funcţie pe care o ocupaţi în prezent?
– Aş vrea să nu folosesc vorbe mari, să evit pe cât este posibil formele fără fond. Dar, recunosc deschis: sunt în faţa unei provocări căreia nu am avut puterea să-i spun „nu”. Administraţia nu este o noutate pentru mine. Cunosc pârghiile care instrumentează activitatea legislativului, de pe poziţia de fost consilier local în Slatina. Aici, lucrurile stau altfel. Răspunderea e mult mai mare, iar cred că şi aşteptările oamenilor au aceeaşi intensitate. Gândiţi-vă la numărul de petiţii primite, la faptul că oamenii încearcă să găsească aici un loc în care se face dreptate!
 
– Bun! Se face dreptate la prefectură?
– E o problemă de abordare. Până la urmă, ultimul cuvânt în soluţionarea unui litigiu, atunci când părţile nu găsesc conciliere pe parcurs, e cel pe care îl dă instanţa. Iar dacă instituţia noastră interacţionează cu situaţii aflate în diverse faze ale judecăţii, sau în drum spre aceasta, răspunderea este imensă. Trebuie să ai maturitatea de a găsi, de fiecare dată, un punct de vedere pe care să nu-l poată strămuta nimeni într-o interpretare care să deformeze realitatea.
 
– Cum colaboraţi cu actualul prefect al judeţului Olt, profesorul Silviu Neacşu?
– Nimic surprinzător, dacă dumneavoastră căutaţi senzaţionalul. Ne salutam înainte de a ne fi întâlnit aici, am avut vreme îndelungată, în cadrul unui alt proiect, acelaşi numitor comun. Paradoxal, poate tocmai faptul că la nominalizarea şi desemnarea noastră pentru cele două posturi, domnia-sa prtefect, eu subprefect, nu a existat un numitor comun, ne permite astăzi să vorbim deschis despre orice situaţie nou-apărută, să nu avem divergenţe care să vină din orgolii, ambiţii sau orice altă relaţie externă care să pună în pericol funcţionarea acestei instituţii reprezentative a statului de drept.
 
– Cum colaboraţi cu primarii din judeţ?
– Cel mai important lucru pe care mi l-am propus, vizavi de această relaţie, este comunicarea. Cu cât ea se desfăşoară în condiţiile în care părţile se consideră partenere într-un proiect public, cu atât mai bine interesului obştesc. Remarc, şi chiar vreau să precizez acest lucru: avem formată o clasă de profesionişti în administraţie, un nucleu de primari, zeci la număr, care oricând pot preda cu succes cursuri de administraţie publică, la oricare din universităţile de profil din România.
 
– Se face politică în prefectură?
– Dacă v-aş spune că aici se face politica cetăţeanului, sună demagogic, nu? Nu contest dreptul fiecărui om de a avea simpatii faţă de o cauză politică şi nu numai. Vedeţi dumneavoastră, unui om îi place un gen de muzică, altul ţine cu o anumită echipă de fotbal. Societatea nu-şi blochează mecanismele de funcţionare din aceaste cauze. Cred că, dacă astăzi s-ar face politică în prefectură, acest lucru ar deteriora activitatea curentă, iar aşa ceva nu se vede şi nu se întâmplă.
 
– Cum comentaţi activitatea instituţiilor publice judeţene, aflate în coordonarea Prefecturii judeţului Olt?
– Am ajuns aici într-o perioadă dificilă, când inundaţiile ameninţau diverse zone din judeţul Olt. Prima impresie se schimbă foarte greu. Oamenii din dispozitiv au arătat că ştiu să-şi facă, exact aşa cum trebuie, treaba. Şi asta nu e uşor, atunci când resursele materiale sunt limitate, când, oricât de mult am căuta să realizăm o ierarhie a priorităţilor, este destul de greu să spui că inundaţiile de la Movileni sunt prioritare în a fi întâmpinate în defavoarea celor de la Şerbăneşti, spre exemplu. Faptul că peste acest examen al primăverii 2014 s-a trecut destul de bine, din punctul meu de vedere, e un semn pozitiv pentru cei care reprezintă capacităţile de decizie din aceste instituţii publice…
 
– La începutul anului, în spaţiul public se lansase ideea care forma un curent de opinie, privind desfiinţarea prefecturilor, în contextul regionalizării. Cum aţi văzut atunci această temă, cum o comentaţi astăzi?
– La români e vechi păcatul. Mulţi, de pe margine, îşi dau cu presupusul despre ceea ce se întâmplă într-un loc unde nu au experienţa şi practica necesară. Sincer, atunci când a fost lansată în dezbatere publică ideea regionalizării am susţinut, ca simplu observator, necesitatea desfiinţării unor instituţii ale statului pe care le consideram stufoase, încărcate, cu o viteză mică de reacţie. O poziţie pe care mi-am schimbat-o însă în timp… Administraţia în zona executivă înseamnă şi altceva decât se vede în afară. Chiar şi în cazul unei regionalizări, un proiect care oricum se va face, tot e nevoie de el, activitatea curentă, cea care se desfăşoară astăzi în cadrul unei prefecturi, nu trebuie obstrucţionată! Guvernul are nevoie de pârghii administrative pe actuala relaţie cu teritoriul! Nu mă rezum la poziţia pe care o ocup astăzi, e trecătoare. Vă dau un exemplu: nu e oare incomod pentru un primar de la Tătuleşti să meargă pentru un aviz de legalitate la Craiova? Nu e Slatina la mijlocul drumului? Restul, vine de la sine. Comentariile pot fi pertinente şi pro, dar şi contra.
 
– Programul unui subprefect începe la 8.00 şi se termină la 16.00?
– La prima vedere, totul se desfăşoară după un program bine stabilit. Însă, situaţiile limită, cele care impun apariţia unui comandament de decizie, nu dau socoteală unui calendar prestabilit. Rămâne doar să înţelegi că o funcţie publică te consacră profesional în slujba cetăţeanului, 24 din 24 de ore! E o filozofie şi o atitudine care formează abordarea corectă a cuiva care este plătit din bani publici…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here