Acasă Administrație Când Prefectura Olt revine în slujba cetăţeanului. Ghişeul Unic – o iniţiativă...

Când Prefectura Olt revine în slujba cetăţeanului. Ghişeul Unic – o iniţiativă Cătălin Rotea

196

După ce, vreme de mai bine de un deceniu, instituţia prefecturii a fost la nivelul judeţelor cea mai înaltă poartă administrativă de interes judeţean, realizând legătura dintre celelalte instituţii publice, cetăţeni şi autorităţile centrale, a venit eclipsa. Treptat, pe fondul descentralizării proclamate, de fapt o centralizare birocratică cu accente feudale, această instituţie, uşor deposedată de drepturi şi de pârghii, a trecut aproape în derizoriu. Clienţii politici ai vremurilor au înţeles că relaţia de subordonare dintre instituţiile lor şi prefectură nu mai există. Nu a apărut anarhia instituţională, dar nici nu suntem prea departe. Iar acum, când se vorbeşte de regionalizare, o opoveste pe care nu o înţelege corect nimeni, Prefectura, ca instituţie fundamentală a statului democratic, în conceptul democraţiei româneşti, tinde să devină o legendă. O poveste cu autorităţi şi lege, cu oameni şi nedreptăţi, în care cetăţenul venea să-şi caute dreptate…

În pofida acestei stări sumbre, de fapt, la Olt, actualul prefect, Cătălin Rotea, schimbă din mers povestea şi rescrie pagini de demnitate şi autoritate pentru o instituţie care nu e dispusă să se predea în faţa unor concepte avangardiste. Iar atunci când vrei, când îţi propui să faci ceva, e aproape imposibil să nu reuşeşti. Chiar şi fără bani, fără mari proiecte…
Un ghişeul unic la prefectură. Altceva decât ştim că există
Oficial, ideea înfiinţării unui ghişeu unic pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare împlementării proiectelor finanţate din fonduri U.E şi din alte surse, este mai veche decât data când colegiul prefectural a decis acest lucru: 28 noiembrie 2013, urmare a iniţiativei lui Cătălin Rotea, prefectul în exerciţiu al judeţului Olt.
Ideea, la prima vedere, nu este nouă. În sistemul birocratic românesc există noţiunea ghişeului unic. Numai că o aplecare asupra conceptului promovat de Rotea arată altceva, o altă adresabilitate, una de criză, asumată în condiţiile în care România nu reuşeşte, din cauza hăţişului legislativ, a drumurilor interinstituţionale, să absoarbă bunăstare prin atragerea de fonduri europene.

Ce este acest ghişeu unic?
Sub patronajul formal al Prefecturii Olt, cu întreaga susţinere logistică necesară unei activităţi lucrative, cu un program de lucru prestabilit, acceptat de către partenerii instituţionali ai statului român în judeţul Olt, acest receptor al nevoilor comunităţii, spre care se pot îndrepta, atât persoane fizice, cât şi juridice, analizează prin persoanele desemnate documentaţiile depuse de solicitanţi, preia solicitarea formală pentru a o îndrepta instituţiei vizate, stabileşte de comun acord termene şi soluţii pentru problema analizată.
Mai mult decât atât, în structura acestui oficiu instituţional, dacă îi putem spune aşa, se va regăsi şi un concept european din administraţia locală pe care democraţia românească a evitat până acum să-l promoveze: acordul de principiu. Acesta presupune o prelămurire, înaintea furnizării avizului/acordului necesar şi solicitat de către petentul care gândeşte şi acţionează în vederea obţinerii de fonduri europene.

Pe cine pune Rotea la treabă?
În parteneriat cu prefectul judeţului Olt, mai degrabă cu insituţia pe care acesta o conduce, îşi vor asuma participarea instituţii publice menite să se regăsească în relaţia cetăţeanului, a mediului de afaceri cu autorităţile publice. Astfel, la început de drum, pe o listă scurtă, a celor care acceptă şi susţin iniţiativa prefectului Cătălin Rotea, pe lângă instituţia prefectului se află următorii decidenţi: 1. Instituţia Prefectului – Judeţul Olt; 2. Consiliul Judeţean Olt – Direcţia Tehnică; 3. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt; 4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt; 5. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural; 6. Direcţia de Sănătate Publică Olt; 7. Direcţia Sanitar -Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt; 8. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al Judeţului Olt; 9. Sistemul de Gospodarire a Apelor Olt; 10. Secţia de Drumuri Naţionale Slatina

Ulterior, pe parcurs, în cadrul acestui proiect mai pot fi cooptate şi alte instituţii, care pot deveni parteneri într-un proiect ce poate fi extins la nivel naţional. Astăzi, important este de reţinut un aspect semnificativ: la Olt, cel mai tânăr prefect din ţară promovează şi susţine, de la idee la certitudine, o iniţiativă care poate fi multiplicată la nivel naţional. Asupra căreia, conform primelor indici, Cătălin Rotea nu ar insista pentru drepturi de autor…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here