„Un aspect extrem de favorabil pentru fermieri este acela că, potrivit Programului de guvernare al PSD, începând din acest an, toate costurile cu aducerea apei până la staţiile de punere sub presiune vor fi suportate de stat prin bugetul ANIF”

Anul 2016 a fost un an cu o vară secetoasă, şi nici vara anului 2017 nu se anunţă una prea bună. Însă, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, instituţie condusă de olteanul Florin Ionuț Barbu, găseşte soluţii prin intermediul unor proiecte. Bun manager şi mereu implicat în munca sa, Florin Barbu are o agendă de lucru încărcată. Despre agenda sa, despre proiecte, despre investițiile în domeniul îmbunătățirilor funciare şi nu numai ne-a vorbit acesta în interviul de faţă.

2016, a fost un an secetos. La ce ne putem aștepta la anul 2017?
Așa a fost. Cu privire la anul 2017, se știe că, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, estimările pentru viitor au un grad de realizare de aproximativ 60%. În consecință, este înțelept să fim pregătiți pentru orice situație în vederea evitării de pagube datorate lipsei de precipitații pe perioade medii și lungi. În prezent, din cauza schimbărilor climatice la care asistăm, solul şi apa, resurse naturale de maximă importanţă pentru societatea umană, sunt puternic ameninţate cu degradarea, în special din cauza stresului indus de impactul antropic şi de către modificările climatice. Încălzirea climatică globală (potrivit rezultatelor Conferinţei de la Paris decembrie 2015) urmează să conducă la o creştere a intensităţii episoadelor ploioase, care alternează cu perioadele fierbinţi şi secetoase, provocând seceta hidrologică şi pedologică mai ales în zona de sud a ţării. Alternanţa fenomenelor meteorologice extreme, adică evenimente hidrologice majore urmate de lungi perioade de secetă hidrologică şi pedologică tinde să devină caracteristica climatică principală căreia trebuie să i se adapteze tehnicile agricole în viitorul apropiat. De fapt, după cum se vede, tendinţa de transformare a climei de la caracterul temperat continental la cel excesiv continental este evident. Nu demult, la sfârşitul anului 2016 au avut loc cele trei etape ale Dezbaterii Naţionale cu tema „Probleme privind managementul riscului la fenomene climatice extreme şi lucrările de hidroamelioraţie”, organizată de către Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice – Gheorghe Ionescu Siseşti, precum şi Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, cu participarea specialiştilor din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Institutului National de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Institutul Naţional de Pegologie şi Agrochimie şi alte instituţii reprezentative în acest domeniu, toţi specialiştii fiind unanim de acord că trebuie să ne concentrăm atenţia asupra faptului că datele agrometeorologice pentru culturile agricole, statistica producerii evenimentelor

Întâlnire trilaterală, la Caracal. România, Bulgaria şi Serbia, parteneriat pentru turism

pe perioade şi intervale caracteristice, studiile variabilităţii schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic cât şi studiile riscurilor climatice regionale pentru principalele culturi agricole sunt pesimiste in legatură cu regimul precipitaţiilor la nivelul anului 2017, deci ne aşteptăm în continuare la perioade secetoase pe parcursul verii viitoare.

Ce se află pe agenda dumneavoastră, pentru anul 2017?
În sinteză, pot spune că mă preocupă organizarea întregii activități a agenției pentru realizarea lucrărilor de întreținere și reparații a amenajărilor de îmbunătățiri funciare și, în același timp a programului de investiții la nivelul fondurilor alocate, în mod deosebit în sistemele de irigații. Un loc central îl ocupă demararea de urgență a lucrărilor din cadrul Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România aprobat prin HG nr. 793/2016 pentru care s-a stabilit un mod de implementare prin Ordinul MADR nr. 5/2017.
Potrivit acestui ordin, programul se implementează pe parcursul a trei etape succesive, după cum urmează:
– etapa I, în care se reabilitează un număr de 40 de amenajări de irigații cu o suprafață de 1.317.042 ha ;
– etapa II, în care se reabilitează un număr de 37 de amenajări de irigații cu o suprafață de 490.089 ha;
– etapa III, în care se reabilitează un număr de 9 amenajări de irigații cu o suprafață de 199.810 ha.
În cele 86 amenajări de irigații, reabilitarea cuprinde sintetic: 110 stații de pompare de bază, 137 stații de repompare, 2.525 m conducte de refulare, 1.997.481 m canale de aducțiune, 2.885.073 m canale de distribuție și 4.995 construcții hidrotehnice. În ceea ce priveşte infrastructura secundară, Agenţia este implicată prin Protocol de delegare a atribuţiilor cu AFIR în vederea evaluării proiectelor cu finanţare PNDR – submăsura 4.3 componenta de irigaţii care se află în stadiul de proiectare si de elaborare a documentaţiilor pentru admitere la finanţare. În esenţă, este vorba despre evaluarea la nivel de proiect tehnic detalii de execuţie şi implementare a lucrărilor efectuate potrivit legislaţiei aplicabile până la data de 01.03.2017, conform HG 28/2008, şi evaluarea tuturor etapelor de proiectare consultanţă, cerere de finanţare cât şi proiect tehnic de execuţie etc. potrivit prevederilor HG 907/2016 care se aplică începând de la data de 01.03.2017. Aceasta implică din partea noastră hotărâre, profesionalism şi voinţă de a utiliza fondurile europene având acestă destinaţie cu toate beneficiile ce derivă din aceasta. În prezent, la iniţiativa ANIF, împreună cu MADR, s-a conceput un proiect de act normativ aflat în dezbatere în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, care are în vedere modificări ale Legii 138/2004 şi Ordonanţei 82/2011, pentru ca în conformitate cu Programul de Guvernare al PSD să se precizeze angajamentul statului de a asigura apa pentru irigaţii, gratuit, până la staţia de punere sub presiune. De această facilitate beneficiază atât organizaţiile cât şi fermierii individuali.

Sunteți mulțumit de actualul buget? Ce așteptări au fermierii din județul Olt?
Pot răspunde afirmativ când mă gândesc la prioritățile care sunt în economia națională. Aşa după cum am precizat mai sus există Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii desfăşurat până în anul 2020 pentru care sunt alocaţi 1.015 mld. euro în care sunt nominalizate amenajările care intră în cele trei etape. Pentru prima etapă sunt înaintate spre aprobare notele conceptuale şi temele de proiectare în vederea aprobării în CTE MADR, urmând ca în cele mai scurt timp acestea să fie verificate şi însuşite ca să se procedeze la achiziţionarea serviciilor de proiectare şi studii de teren. Pentru anul în curs este asigurată sursa de finanţare prin buget. În ceea ce priveşte fermierii din Olt, aceştia așteaptă practic să asigurăm apa pentru irigații în toate sistemele în care aceștia doresc să irige culturile. Cu această ocazie doresc să le precizez fermierilor că ANIF a realizat lucrările de întreţinere şi reparaţii în vederea asigurării apei în noul sezon agricol.
Un aspect extrem de favorabil pentru fermieri este acela că, potrivit Programului de guvernare al PSD, începând din acest an, toate costurile cu aducerea apei până la staţiile de punere sub presiune vor fi suportate de stat prin bugetul ANIF.

Sistemul de irigații, o rană deschisă a României. Care ar fi soluţiile la nivel național și local?
Întrebarea dumneavoastră este foarte complexă şi este mult de vorbit pe această temă, însă voi încerca să fiu concis şi să ating numai punctele principale fiindcă, aşa după cum v-am spus, o cauză a ineficienţei economice a sistemelor de irigaţii este în prezent însăşi specificitatea agriculturii româneşti. Lucrurile stau în felul următor: „Rana” de care vorbiţi datează de zeci de ani fiindcă, în comparaţie cu sistemele de irigaţii din ţările Comunităţii Europene în care amenajările hidroameliorative de 1.000 ha. sunt considerate deja sisteme mari, exploataţia medie pe UE fiind de cca. 38 ha., arealele amenajate în România sunt aproape în totalitate cu suprafeţe de 10 – 200 de ori mai mari în situaţia în care exploataţia medie este de 2,1 ha. În contextul actual suntem nevoiţi ca să facem faţă şi cu preţuri rezonabile necesarului de apă al utilizatorilor asociaţi în OUAI şi FOUAI ce deţin suprafeţe modeste având la dispoziţie sisteme foarte mari de irigaţii concepute pentru a deservi suprafeţe uzuale de 20 000 – 100 000 ha. Pentru o imagine corecta vă aduc la cunoştinţă că, dintr-un total de peste 100 de sisteme de irigaţii, 4 dintre acestea au dimensiuni de peste 100 000 ha, 13 au suprafeţe între 50 000 si 100 000 ha, 18 între 25 000 – 50000 ha , 29 între 10 000 si 25000 ha, 39 sub 10 000 ha. În aceasta situaţie, amenajările de irigaţii s-au extins şi în unele zone unde rentabilitatea acestora a fost şi este redusă. În aceste condiţii, costurile pentru asigurarea apei la punctele de livrare a apei sunt foarte mari, neputând fi acoperite întotdeauna prin sporul de producţie obţinut de cultură în regim irigat. În perioada actuală, aceasta „rană” care ar fi putut deveni o „cangrenă”, ca să mă exprim în termenii dumneavoastră, este în curs de „vindecare” prin acţiuni energice atât de ordin tehnic, legislativ şi economic prin însuşi Programul Guvernului Romaniei pentru Agricultură. Implementarea Strategiei investiţiilor în domeniul irigaţiilor a început de curând odată cu publicarea HG nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din Romania, care se stabilesc amenajarile de irigaţii, precum şi obiectivele infrastructurii principale de irigaţii din aceste amenajări, prevăzute în anexa nr. 1 la Programul National de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din Romania, care vor fi supuse reabilitarii. Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii este realizabilă în condiţiile financiare prevăzute de art. III alin. (1) din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare. Practic, această dispoziţie legislativă de vârf pentru perioada şi în contextul schimbarilor climatice la care m-am referit anterior începe să reglementeze în mod just disfunctionalităţile care s-au propagat ani de zile în activitatea de irigaţii. Mai mult, trebuie să amintesc de stabilirea unui cadru legal interinstituţional între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Autoritatea de Management a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia Naţională de Îmbunătaţiri Funciare în calitate de instituţie având responsabilităţi în implementarea proiectelor prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”– componenta modernizării infrastructurii de irigaţii. În acest sens a fost semnat Actul Aditional la Acordul de Delegare între Autoritatea de Management pentru Programul Naţional Dezvoltare Rurală (AM-PNDR) pe de o parte şi Agenţia pentru Finanţarea Investitiilor Rurale (AFIR) pe de alta parte privind delegarea parţială a sarcinilor implementarii submăsurii 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”– componenta modernizarea infrastructurii de irigaţii prin stabilirea sarcinilor ce revin Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare pentru implementarea tehnică a submăsurii, ceea ce va contribui la realizarea obiectivelor din punct de vedere tehnic şi financiar în conformitate cu obiectivele PNDR 2014-2020 şi cu respectarea reglementărilor legale naţionale în vigoare. Argumentarea semnării actului adiţional mai sus amintit rezultă din însăşi existenţa amenajărilor de irigaţii care, în integralitatea lor sunt amenajări complexe având funcţionalitate unitară şi integrată, concepute fără posibilitatea funcţionalităţilor parţiale, acestea având la bază o schemă hidrotehnică de amenajare proiectată pentru a deservi suprafeţe amenajate în ploturi de irigaţii cu dimensiuni variabile preponderent medii şi mari în funcţie de treapta de pompare, orografia terenului şi organizarea teritoriului agricol, fiind stabilit regimul de irigaţie utilizat pentru compensarea deficitelor de umiditate din profilul de sol. Sigur, momentan procesul de „vindecare” este în curs, însă doresc să precizez că activarea acestuia am început-o practic imediat după instalarea mea ca directoe general, reuşind printr-un efort susţinut să conving guvernul şi parlamentul de necesitate corectării unor erori grave comise faţă de sectorul de îmbunătăţiri funciare. Astfel amintesc Ordonanţa de Urgenşă nr. 4/2015, aprobată prn Legea nr. 269/2015 prin care am reuşit să reparparţial o eroare fără precedent făcută în anul 2011 de Guvernul BOC. Prin OUG nr. 82/2011, din 5000 de posturi existente la nivelul ţării s-au redus 3500. Prin OUG nr. 4/2015, am reuşit să readuc în sector un număr de 995 posturi în majoritate pentru personalul muncitor în principal electromecanici pentru ca să realizăm cu personal propriu lucrări de întreţinere şi exploatare, asigurând totodată şi paza infrastructurii reducându-se costurile. Prin aceeaşi ordonanţă aprobată prin Legea nr. 26/2015, am reuşit să obţin finanţarea prin bugetul agenţiei a lucrărilor de întreţinere şi reperaţii a ifrastructurii principale de irigaţii reducând costurile pentru fermieri. Când ne vom întâlni peste 1-2 ani de exemplu va fi foarte vizibil că rana despre care vorbiti acum va fi „cicatrizată”. Va invit inca de pe acum, pentru ca veti asista la miracolul unei „cangrene cicatrizate” urmare a eforturilor depuse instituţia pe care o conduc şi care va duce la indeplinire ceea ce şi-a propus.

Agricultorii trebuie să aştepte să facă statul tot sau ar putea şi ei să se implice?
La nivel local este important să se fructifice prevederile legislaţiei în legătură cu constituirea de organizaţii în amenajările de irigaţii în vederea accesării de fonduri europene pentru infrastructura secundară. În aceste condiţii, cei care s-au organizat până în prezent au şi beneficiat de Măsura 125, iar în derulare se află Submăsura 4.3, care a fost concepută în acelaşi scop. Totodată, este important ca fermierii să fie conştienţi de spoarul de producţie pe care-l pot obţine utilizând irigaţiile, de eliminarea riscului de a-şi compromite culturile în situaţia unei secete prelungite. Doar astfel putem vorbi de o agricultură performantă în care să ne putem compara cu celelalte ţări din Uniunea Europeană. ANIF sprijină cu consultanţă fermierii pentru constituirea de organizaţii putând exemplifica pentru judeţul Olt înfiinţarea de 4 organizaţii în amenajarea Terasa Corabia, iar în judeţul vecin Dolj înfiinţarea a şase organizaţii în amenajarea Nedeia Măceşu.

Există ceva ce aţi schimba în legislaţia din domeniul îmbunătăţirilor funciare?
Domeniul îmbunătăţirilor funciare a fost şi este guvernat de un numar de cca. 60 de dispoziţii legislative de natura ordinelor de ministru, hotărârilor de guvern, ordonanţe de urgenţă, Legea nr 138/2004 – legea îmbunătăţirilor funciare care a fost modificată, completată şi republicată în mai multe rânduri aşa după cum cunoaşteţi. În viitorul imediat intenţionez ca să organizez un grup de lucru în vederea reunirii dispoziţiilor legislative într-o singură lege organică adaptată la cerinţele actuale ale domeniului îmbunătăţirilor funciare şi în concordanţă cu prevederile Programului Guvernului Romaniei pentru agricultură. Aceasta se va concretiza după analizarea proiectului de lege în comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor şi ulterior promulgarea acesteia. Estimez că într-un orizont de timp de maxim 2 ani vom avea o lege organică a îmbunătăţirilor funciare corectă, concisă şi adaptată nevoilor agriculturii româneşti pentru această perioadă.

Cum vine ANIF în sprijinul fermierilor olteni?
Așa cum am precizat mai sus, ANIF, pentru a veni în sprijinul fermierilor, a promovat o propunere de act normativ privind modificarea legislației actuale, aflată în prezent la Parlamentul României, care prevede ca începând cu anul 2017, beneficiarii serviciilor de irigații nu vor mai trebui să plătească tarif de livrare a apei, toate costurile necesare pompării apei de la stațiile de bază la stațiile de punere sub presiune, vor fi suportate de bugetul ANIF, conducând astfel la creșterea suprafeței irigate. Totodată, investițiile în reabilitarea structurii principale de irigații vor genera efecte macroeconomice constând în principal în obținerea unui spor de venit net comparativ cu situația dinainte de reabilitare. Așa cum este precizat în programul de guvernare, prin reabilitarea sistemelor de irigații se vor obține randamente tehnice la stațiile de pompare de peste 75%, comparativ cu situația actuală în care randamentele rar depășesc 40%. În ceea ce privește pierderile de apă din canalele de aducțiune, acestea se vor situa la maximum 20% față de 60% în perioada actuală. În județul Olt, care are o suprafață amenajată cu lucrări de irigații de 172 903 ha, sunt în diferite stadii de reabilitare aproximativ 100 000 ha , adică mai mult de 57% din suprafața totală administrată de ANIF. Sunt în curs de derulare obiectivele de investiții din amenajările hidroameliorative Bucșani Cioroiu – priza Arcești, Stoienești Vișina și Terasa Caracal. În ceea ce privește campania agricolă din acest an, pot să vă spun că sunt realizate lucrările de întreținere și reparații în amenajările de irigații, fiind pregăti pentru a livra apă pentru toți fermierii. De asemenea doresc să vă precizez că am reușit să realizez formalitățile necesare promovării în acest an a investițiilor în amenajarea pentru irigații Terasa Corabia.

Vorbim de marii fermieri, dar pe micii fermieri cine îi bagă în seamă? Ei ce beneficii au?
Programul de guvernare pentru agricultură, tratează unitar, fără discriminare, pe toți fermierii care se găsesc în amenajările noastre de irigații. Depinde de gradul de maturizare al micilor fermieri ca să se asocieze în organizații și astfel să beneficieze de accesarea de fonduri europene nerambursabile. Doresc să precizez că în etapele programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, s-a avut în vedere în primul rând amenajările în care s-au accesat fonduri prin Măsura 125a, prin PNDR 2007-2014. În continuare, sunt luați în calcul cei care doresc să acceseze fonduri prin Submăsura 4.3 din PNDR 2015-2020.
Prin urmare, și micii fermieri beneficiază de serviciile ANIF, însă accesarea fondurilor europene se poate face doar de către organizații.