«În istoria post-decembristă a Partidului Naţional Liberal au fost multe momente în care noi am acceptat să apelăm la persoane, chiar din afara partidului, pentru a da un impuls şi pentru a arăta că o persoană adusă din exterior poate creşte valoarea formaţiunii»
Fondator al Partidului Naţional Liberal la Olt, un visător în liberalism. Ar putea oricând să scrie o carte despre istoria acestui partid. Însă, astăzi, doctorul Viorel Dumitruscu nu se gândeşte deloc la aşa ceva. Se concentrează mai mult pe meseria sa, dar şi pe ce ar trebui să se întâmple ca, la Olt, PNL-ul să devină o stare de spirit.
– Sunteţi unul dintre cei mai vechi liberali ai judeţului Olt. De ce aţi ales PNL? De ce rămâneţi mai departe un om de dreapta?
– Sunt unul dintre cei mai vechi membri ai actualei structuri a Partidului Naţional Liberal Olt, mai exact, din 12 ianuarie 1990, participând la înfiinţarea filialei noastre şi fiind prezent şi la Bucureşti, atunci când s-a pus problema reînfiinţării partidului. Am venit alături de alţi grei ai PNL-ului, cum ar fi avocatul Enescu, cel care s-a ocupat, în cea mai mare parte, de punerea la punct a formaţiunii politice. În plus, mai vreau să spun că legitimaţia mea are numărul 14…
– Cei de până în dumneavoastră mai fac politică?
– Da, mai este Cristi Bădescu, dar cam atât din rândurile celor ce am înfiinţat filiala de la Olt a Partidului Naţional Liberal. În ceea ce mă priveşte nu mi-am dorit niciodată, ca fondator, să părăsesc acest partid, considerând că trebuie să plece doar aceia ce nu mai cred în ideile liberale. Aşadar, eu cred în această filială, sunt alături de ea şi nu o voi părăsi niciodată, având dorinţa de a da o mână de ajutor ori de câte ori este nevoie.
– Ce spuneţi despre acei colegi de partid care uneri se supără că nu le convine câte ceva în cadrul filialei şi aleg alte destinaţii?
– Din păcate, foarte mulţi dintre ei au plecat pentru că nu au mai beneficiat de funcţiile pe care le aveau. În ceea ce mă priveşte, nu cred că o funcţie, neapărat, îţi creionează personalitatea sau îţi arată ce poţi să faci pentru populaţie. De asemenea, nu cred că o funcţie te poate ridica pe anumite culmi, decât dacă ai un interes, fie material, fie de natură psihică…
– L-aţi votat pe Iohannis în 2014. Este ţara noastră de astăzi România lucrului bine făcut?
– Este greu de spus că ne putem racorda la ceea ce se spunea atunci. Să nu uităm că era o altă conjunctură politică, iar mai bine de un an şi jumătate conducerea a aparţinut celor din PSD. În mare parte, tot ceea ce preşedintele Iohannis ar fi vrut să se împlinească nu s-a putut, dar asta şi din cauza faptului că au trebuit rearanjate anumite persoane şi eliminate anumite interese. Mai departe, după evenimentul Colectiv, cred că am reuşit să trecem spre direcţia mai bună, iar eu, din punct de vedere personal, consider că ţara merge în sensul dorit la ora actuală.
– PNL decide să îl susţină pe Dacian Cioloş prim-ministru. De ce această alegere?
– Şi eu îl susţin pe Dacian Cioloş, pentru un nou mandat în funcţia de prim-ministru al României, cu toate că foarte multă lume ar fi zis că e mai bine să mergem cu cineva din partid. În istoria post-decembristă a Partidului Naţional Liberal au fost multe momente în care noi am acceptat să apelăm la persoane, chiar din afara partidului, pentru a da un impuls şi pentru a arăta că o persoană adusă din exterior poate creşte valoarea formaţiunii şi, în acelaşi timp, îi stimulează pe cei ce activează în partid, astfel încât să muncească mai bine, să fie mai atenţi la ceea ce fac, să nu uite că noi am fost şi vom fi întotdeauna alături de populaţie şi, nu în ultimul rând, să demonstreze ei că se pot ridica la nivelul celor aduşi în partid.
– Românii au de ales între două mai blocuri politice: strânga, reprezentată de PSD, şi dreapta, dominată de PNL. De ce e viabilă calea liberală în dauna celorlalte zone politice?
– Au fost două perioade în care putem spune că, în România post-decembristă, a existat o conducere de dreapta: cea în care a fost Convenţia Democrată şi cea în care ţara a fost condusă de Guvernul PNL, în timpul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Ei, bine, mulţi au considerat un eşec perioada Convenţiei, dar nu trebuie să uităm că ţara era într-o mare, mare criză, la vremea în care a fost preluată de regimul Emil Constantinescu. A fost nevoie de timp pentru a se echilibra lucrurile şi vă rog să vă reamintiţi că, la un moment dat, mai erau aproape 16-17 milioane de dolari în Trezoreria României. Aşadar, ţara era aproape în incapacitate de plată, iar eu consider că deşi nu am putut să facem prea multe pentru populaţie am reuşit să salvăm România într-un fel. Totuşi, în perioada Tăriceanu, când, în toată lumea, exista un avânt economic, iar toată Europa era cuprinsă de efervescenţă şi de frenezia creşterii economice, noi ne-am îmbătat cu apă rece, ţara ajungând la un deficit al produsului intern brut (PIB) de 8%. Ajunseserăm să facem poduri şi podeţe peste tot, erau sute şi sute de drumuri pietruite astfel încât nu mai puteai să ieşi nici din curte, s-au făcut şcoli în sate părăsite, şi multe-multe alte lucrări grele pentru care s-au cheltuit sume exorbitante. Mai exact, s-a cheltuit enorm şi fără cap, iar eu ţin aminte, spre exemplu, că la instalarea domnului Tăriceanu am avut o intervenţie la Liga Aleşilor Locali în care l-am rugat să facă măcar o autostradă, să construiască ceva semnificativ pentru că numai aşa ar rămâne în istorie ca un bun prim-ministru. Din păcate, nu a făcut nimic din ce l-am rugat noi atunci.
– Dacă astăzi aţi fi un tânăr medic rezident, aţi alege să părăsiţi România, pentru a lucra în altă ţară?
– Este o întrebare foarte grea. Eu am medici rezidenţi care lucrează la mine şi vreau să spun că această alegere ţine de fiecare om în parte. Personal, m-aş duce în afară doar pentru o super specializare. În România, dacă eşti astăzi un medic bun, ţi se permite să trăieşti decent, având în vedere că foarte mulţi lucrează atât în sistemul de stat, cât şi în sistemul clinic privat, putându-şi rotunji veniturile fără probleme deosebite. E drept, avem birocraţia aceasta care ne cam stopează în ceea ce vrem să facem, căci, dacă, spre exemplu, tu vrei să aduci în spital un aparat care să te ajute în ceea ce vrei să faci, este foarte greu să pui în aplicare un astfel de plan, şi poate că din cauza asta mulţi dintre medicii de azi aleg să plece. Totuşi, partea materială e cea care predomină…
– Credeţi că românii au învăţat ceva din tragedia Colectiv, de la care, recent, s-a împlinit un an?
– E greu de spus. Poate că tineretul a învăţat ceva, iar eu, ca om care gândeşte modern, consider că ar fi indicat ca noi, românii, să nu ieşim şi să dăm cu parul în cap cuiva, înainte de a analiza mai atent şi mai corect ceea ce ne arată presa E bine, totuşi, să fim foarte atenţi şi pe cine punem în anumite funcţii!
– Care sunt principalele probleme ale Oltului de astăzi şi de unde trebuie invervenit de-ndată?
– Având în vedere că, de două mandate, sunt în Consiliul Judeţean Olt, iar cu alte două mandate înainte am fost în Consiliul Local, pot spune că am ajuns să cunosc foarte bine problemele cu care se confruntă cetăţenul din zona noastră. Prima necesitate ar fi să creştem puterea economică a judeţului în favoarea cetăţeanului, mai ales că noi avem în zonă o putere economică foarte mare. Din păcate, deşi avem atâtea firme puternice, salariile oamenilor sunt incredibil de mici, iar asta lasă de dorit. Iar eu vă spun asta pentru că am pacienţi ce lucrează acolo şi ştiu ce muncă depun. Este uluitor! În al doilea rând, infrastructura acestui judeţ trebuie continuu modernizată. Spre exemplu, faceţi o rută de la Slatina la Craiova şi veţi vedea că puteţi sta zeci de minute prin Balş. La ultima hotărâre de consiliu, după cum se ştie, s-a propus să se facă iarăşi podeţe, şanţuri, iar suma era de 11 milioane de euro. Păi, cu o astfel de sumă eu spun că unul dintre cele două oraşe – Balş sau Slatina – putea să aibă o centură, iar acolo unde este nevoie de podeţe şi şanţuri ar trebui să scoatem oamenii la muncă! Pe vremuri nu exista comună în care să nu fie infrastructura pusă la punct, iar şanţurile şi podeţele şi le curăţa fiecare gospodar în parte, căci, altfel, te amenda primarul şi erai aspru criticat. O a treia problemă am identificat-o pe traseul dintre Slatina şi Drăgăşani, acolo unde, pe marginea drumului, o să vedeţi mormane de legume lăsate să se strice, căci nu există încă o formă prin care să-i ajutăm, astfel încât să ţină acele produse în nişte containere şi alte locuri de depozitare. În alte locuri s-a făcut acest lucru, e foarte bine, dar noi încă mai căutăm soluţii, iar asta nu este bine. E foarte important să nu-ţi vinzi marfa pe sumă de nimic, atunci când ai muncit şi-ai investit timp de un an întreg.
– Votează dreapta cei care susţin ALDE?
– Aici, după părerea mea, a fost o revanşă a unor persoane care nu au mai obţinut anumite funcţii, fiind gata să se alieze cu oricine pentru a reajunge la putere, şi nu este corect să se întâmple astfel de lucruri.
– Ar fi benefic un guvern de uniune naţională, PNL-PSD?
– Totul depinde de program şi de cine conduce acest guvern. Noi evem experienţa USL-ului şi, la un moment dat, ne întrebam ce se întâmplă şi de ce nu putem face niciun fel de schimbare. Care sunt interesele şi ale cui? Nu vreau să dau nume de firme, dar gândiţi-vă că în partea de sud a ţării o singură firmă se ocupă de tot ce înseamnă construcţii de drumuri, şanţuri, de multe altele.
– Ce mesaj le transmiteţi dumneavoastră alegătorilor olteni acum, în prag de alegeri?
– Dragi cetăţeni ai Oltului, vreau ca judeţul nostru să nu mai fie considerat unul dintre cele mai sărace din ţară, altfel un judeţ bogat, dar locuit de oameni săraci. Mai vreau ca acea culoare ce ne conduce de peste 26 de ani să se schimbe şi îmi doresc ca acest judeţ să fie condus de nişte oameni care nu se gândesc să fie nişte baroni locali!
