„România este o ţară stabilă pentru că UNPR îşi asumă şi îşi îndeplineşte corect rolul de partid al stabilităţii naţionale!”
În urmă cu 4 ani, mai precis pe 1 mai 2010 lua fiinţă Uniunea Naţională Pentru Progresul României (UNPR).
Un partid declarat de la înfiinţare ca o formaţiune de centru-stânga care pune la bază interesul naţional şi dialogul social. O structură deschisă ce militează pentru valorile naţionale, promovându-le drept elemente care pot reaşeza România pe un făgaş de normalitate, în condiţiile în care, până acum, dreapta nu a reuşit să producă bunăstarea asumată.
Despre cei patru ani de UNPR, cât şi despre perspectivele acestui partid, senatorul Ion Toma, preşedintele Organizaţiei de la Olt vorbeşte în continuare…
– Ce înseamnă astăzi UNPR în peisajul politic românesc?
– De patru ani de zile, acest partid rescrie modul cum trebuie să se facă politică în România, reaşează, în ordinea firească, elemente care ţin de normalitate. De acea normalitate pe care românii o caută după 1989. Încă de la înfiinţare, UNPR şi-a asumat, într-un moment dificil pentru România, ideea asigurării stabilităţii politice şi economice. Nu a fost uşor: în 2010, în ţara noastră se prefigurau ample mişcări sociale. Populaţia era nemulţumită şi avea tot dreptul. Apariţia noastră a fost o necesitate, un factor de echilibru, în condiţiile în care cele două blocuri politice, stânga şi dreapta, se aflau în ceea ce a fost, multă vreme, disoluţia comunicării împinsă în extremul care dăunează populaţiei acestei ţări.
– Care sunt punctele de rezistenţă ale acestei formaţiuni politice?
– Încă de la înfiinţare, aşa cum se regăseşte şi în numele nostru, milităm pentru o idee care vine într-un alt context decât cel în care politica este înţeleasă şi aplicată de către celelalte structuri. România progresistă înseamnă o altă abordare ce generează era progresistă în raport cu necesitatea unei stângi progresiste. Practic, nu ne permitem o evoluţie în ansamblu bazată pe salturi, şi una în care elementele şi valorile conceptului progresist să se regăsească în dreptul guvernării, o guvernare pozitivă cu proceduri transparente, în care statul nu este doar un arbitru decorativ.
– Cum vedeţi dumneavoastră, domnule senator, astăzi, profilul simpatizantului UNPR?
– La început s-a spus despre noi că vom fi un club cu circuit închis, al dizidenţilor de stânga, a celor care îşi asumă poziţionarea pe stânga, dar nu văd aşa ceva prin prisma social-democraţiei. Sunt de acord numai cu ultima parte a acestei formulări: UNPR este un partid deschis, este acel partid pe care stânga românească trebuia să-l propună ca o formulă nouă cetăţenilor acestei ţări. Chiar dacă nu a fost dominant, cu o majoritate absolută, un singur partid pe partea stângă nu înseamnă bine pentru ansamblul politicii româneşti. Mă întrebaţi de simpatizant… Profilul acestuia corespunde unui om curajos, care ştie că implicarea activă în viaţa societăţii nu este o preocupare de timp liber ci o obligaţie faţă de această ţară.
– Ce a făcut până acum bine, acestui popor, în cei patru ani de existenţă, UNPR?
– V-aş putea răspunde printr-o sinteză a proiectelor de lege propuse şi adoptate de noi, să vă trimit spre iniţiativele locale luate de aleşii noştri, primari, consilieri locali sau judeţeni, dar asta înseamnă spaţiu şi timp. Într-un fel principal, vreau să reţineţi că astăzi România este o ţară stabilă pentru că UNPR îşi asumă şi îşi îndeplineşte corect rolul de partid al stabilităţii naţionale!
– Cum evoluează şi care este starea prezentului în cadrul Organizaţiei UNPR de la Olt?
– Principiile noastre, atât la nivel central cât şi în teritoriu, nu au în dreptul mecanismului lor de funcţionare competiţia ca mod de existenţă. Nu suntem cu nimeni în luptă şi nu ne propunem să-i împărţim pe ceilalţi competitori ai scenei politice în parteneri şi adversari. Vedem necesară atragerea în rândul românilor activi a acelor oameni care au ceva de spus, a unor oameni care nu au făcut până acum politică, dar care beneficiază de o recunoaştere în cadrul societăţii şi au o suficientă expertiză profesională. La Olt, vă spun cu siguranţă că se întâmplă acest lucru. La nici doi ani de la înfiinţare, aveam primari, consilieri locali, consilieri judeţeni, iar astăzi un ministru secretar de stat, în persoana profesorului Emil Albotă. Parcursul acestui traseu arată că suntem pe drumul cel bun, că facem ceea ce trebuie, iar rezultatele nu pot altfel să apară…
– Ce vizează UNPR în zona raportului dintre stat şi cetăţean?
– O politică socială se poate realiza numai dacă cele două elemente, statul şi cetăţeanul, devin partenere în cadrului proiectului care defineşte idealul naţional. Altfel, când cetăţeanul nu are încredere în stat şi invers, nu putem vorbi de elemente care să ducă spre progres. Statul devine nefuncţional, iar cetăţeanul nu se mai consideră reprezentat. Un raport aflat undeva pe la mijloc se impune! În caz contrar, disoluţia e iminentă…
– Susţineţi necondiţionat actuala putere?
– Aceste raporturi bazate pe necondiţionalitate nu pot aduce niciodată beneficii, iar în cadrul actualului guvern cât şi al majorităţii parlamentare, UNPR este partener legitim, iar respectul este garantat dinspre toate părţile implicate. România, chiar dacă mă repet, o voi spune din nou: are nevoie de stabilitate pentru a obţine un progres economic real, care să ducă spre ceea ce vrem cu toţii: spre bunăstare economică.
– Poate UNPR să dea viitorul preşedinte al României?
– Deocamdată nu ne-am propus să găsim un candidat propriu. Însă, preşedinte al României va fi, în decembrie 2014, acel candidat care va beneficia de susţinerea militanţilor şi membrilor Uniunii Naţionale pentru Progresul României. O Românie puternică poate fi doar o ţară bazată pe progres, un progres care să urmărească interesul naţional şi dialogul social…
