„Omul care are cele mai mari șanse să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Olt, recomandat de experiența și puterea sa de muncă, este actualul vicepreședinte, Marius Oprescu”
E unul din stâlpii de rezistență ai administrației publice locale din județul Olt. Un om de o simplitate dezarmantă. Un edil pe care cele aproape trei decenii de administrație locală neîntreruptă nu l-au schimbat câtuși de puțin. Nu e adeptul lucrurilor spectaculoase, știe doar că trebuie să facă bine ca primar. Altfel, misiunea eșuează din start. E consecvent prin fire. A rămas, de la facerea societății românești democratice, până în prezent, pe o singură baricadă politică, chiar dacă, uneori, a fost ofertat cu dulcea ispită a trădării.
La Corbu, lumea se mișcă, iar astăzi, sub atenta supraveghere a primarului Constantin Dinuț, elementele civilizației la care până mai ieri aveau acces doar orășenii au devenit certitudine.
Despre evoluția comunei, cea mai bună radiografie nu poate fi făcută decât direct de la sursă. De la un primar, poate prea puțin atent în zona laudei de sine. Împlinirile sale le consideră normalitate…
– Domnule primar, mulți edili văd 2015 ca un an de relansare a dezvoltării satului românesc. Care este opinia dumneavoastră față de această remarcă?
– E foarte simplu: 2015, pentru noi, a fost cel mai bun an, după anul 2008, de pe vremea când prim-ministru era liberalul Călin Popescu Tăriceanu. Drept urmare, anul trecut am demarat mai multe investiții de interes local la Corbu și, personal, sunt fericit că în 2015 am reușit să iau din banii europenilor 200 de mii de euro pe două proiecte. Mai exact, fiind membrii GAL (Vedea-Găvanu-Burdea), cu sediul la Bârla, am reușit modernizarea Târgului Săptămânal Corbu – sat Corbu, dar și dotarea serviciului public de gospodărire locală cu un buldoexcavator. Mă bucur enorm că am reușit lucrul acesta, mai ales dacă ținem cont de faptul că noi ne plătim la timp datoriile către Uniunea Europeană, iar mai apoi ni se spun și ni se cer tot felul de lucruri și suntem pasați dintr-o parte intr-alta până când ajungem să ne dăm cu stângu-n dreptul…
– Oamenii din mediul rural vor și ei drumuri modernizate. Ce faceți, în acest sens, la Corbu?
– Am reușit asfaltarea pe aproape doi kilometri și jumătate, într-un proiect de infrastructură locală prin PNDR, un proiect cu o valoare totală de 50 de miliarde, din care am cheltuit până în prezent 10 miliarde și iarăși suntem mulțumiți, atât noi, cei care lucrăm aici, cât și cetățenii din localitatea noastră. Nu mi se mai arată cu degetul rufele prăfuite pe sârmele din gospodăriile oamenilor, iar unde nu se pomenise asfalt, acum se circulă în cele mai bune condiții. Desigur, ăsta a fost un alt început, iar în cel mai scurt timp vom căuta să finalizăm primii 5,3 kilometri – Buzești-Milcoveni. Desigur, trebuie ținut cont și de faptul că finanțarea este pe trei ani, cu termen în 2018 când trebuie finalizată această investiție. Mai departe, avem demarat un alt proiect pe un program de mediu, un program care se derulează mai greu, iar contribuția noastră de 25% am reușit să-o facem spre sfârșitul anului, urmând ca finalizarea acestui proiect ce ține de canalizarea în satul Corbu – 4,5 kilometri să fie făcută în același an: 2018.
– Funcționează rețeaua publică de alimentare cu apă din comuna dumneavoastră?
– Vorbind despre alimentarea cu apă vă pot spune, fără lipsă de modestie, că sunt un primar fericit. Am început alimentarea cu apă în 2006 și am terminat-o în urmă cu trei ani, în 2013, reușind să trec și peste guvernarea Boc, și peste multe alte piedici primite în drum, astfel încât și prima și ultima casă de pe orice stradă a comunei Corbu să poată beneficia de apă. Investiția costat 30 de miliarde, este achitată la zi, iar garanția este valabilă până anul acesta, inclusiv.
– E scumpă apa la Corbu, domnule primar?
– Calitatea apei, deși s-au spus și răutăți, este foarte, foarte bună, iar prețul la metrul cub este doi lei și douăzeci de bani, stabilit de ANRC. Oamenii își plătesc la timp consumul, sunt mulțumiți, și, cu toate că fântânile erau și ele destul de ieftine, având Vedea aproape de noi, calitatea apei nu era bună deloc. Cu timpul s-au racordat – aproape 500 de gospodării, și s-au convins că diferența e foarte mare. Sigur, țăranul se chibzuiește și face economie, dar apa se folosește destul de mult și este de calitate superioară. Sunt puțuri săpate la 150 de metri, avem și stație de clorinare, iar investiția a fost o reușită. E mare lucru să ai apă la sat, să nu mai ieși din casă iarna și să te simți și tu mai confortabil în casa ta.
– În decursul timpului, comuna Corbu a fost afectată de inundații. Astăzi cum se prezintă situația din teren?
– Tot în 2015 am reușit să realizăm parțial lucrările de dig, la Burdulești, Buzești și Milcoveni, pe malul stâng al Râului Vedea. S-au făcut lucrări din fondul de rezervă al Guvernului României, odată cu acea investiție mai mare de la Icoana. Mai mult, acest dig este construit urmare a codului roșu din 29-30 iulie 2014, acolo unde mai aveam o porțiune de dig 1.400 de metri, constuit în 2011. Am trecut peste acele momente, sperăm să nu mai fie probleme și avem identificate mai departe, pe malul drept, porțiunile care necesită intervenții. Din câte știm s-au acordat fonduri necesare, așteptăm să fie alocate și astfel să demarăm lucrările. Vom vedea însă cum va trata guvernul tehnocrat aceste probleme și să avem încredere că nu se vor găsi alte repartiții și destinații mult mai puțin prioritare. Am mai pățit-o odată prin ’97 sau ’98 când aprobasem o îndiguire a Râului Vedea, iar când am mers să-ntreb de bani ministrul din vremea aceia s-a-ntors și a transformat banii într-o prioritate prin Maramureș.
– Care sunt investițiile pe care primarul Constantin Dinuț ar vrea să le facă din 2016 încolo, având în calcul resursele bugetare de astăzi?
– Înainte de asta aș vrea să vă spun că în 2014 am finalizat o grădiniță în comuna noastră, iar anul acesta cu un miliard opt sute trebuie să asigurăm centrala și spațiul de joacă. Am mai depus un proiect pe Măsura 7.2., în valoare de un milion de euro, avem promisiuni că în a doua fază punctajul va coborî la 40 de puncte și îi asigur pe cetățeni că ne vom ocupa de toate străzile și drumurile de acces la stadion și cimitir, astfel încât să fie asfaltate și puse la punct. Mai departe, pe Măsura 4.3. suntem în faza de pregătire a documentelor pentru modernizarea drumurilor de exploatare agricolă. Și aici avem speranțe, tot așa cum avem și în proiectul privind modernizarea unei școli generale în satul Buzești, un proiect pe fonduri europene care reprezintă o prioritate pentru noi. Așadar, sunt proiecte ce țin de modernizarea canalizări, de asfaltare, de renovări și multe, multe altele, proiecte absolut necesare pentru noi și localitatea noastră.
– Ce ne puteți spune despre comunitatea de rromi din Corbu. Vedem case, vedem mașini ultimul tip, dar și purcei care dau târcoale automobilelor respective… Puțin cam ciudată zona respectivă..
– Comunitatea de rromi, la recensământul din 2011 a fost de 305 persoane declarate, este o comunitate grupată dincolo de calea ferată, plus alte câteva case în altă zonă. Nu știu cum e prin alte locuri, dar cei de aici nu au fost rromi care să trăiască în corturi, ci rromi care cel mai probabil au avut bordeie și au fost ceva mai liniștiți. Cu toate astea, de când cu libera circulație prin Europa, vă pot spune că avem rromi plecați de la Corbu prin Irlanda, Norvegia, Suedia, Italia, Spania, Germania, Franța și chiar Statele Unite. În general, e vorba de cei cu vârsta între 18 și 45 de ani, rromi care bântuie lumea și, prin diverse activități, trimit bani rudelor din țară. Ulterior își fac tot felul de case, își cumpără mașini de fel și fel, mai mult de fală și pentru a arăta vecinului ce bine o duce fiecare…
– Există vreun avantaj din toate astea?
– În lumea asta, toate au și o față bună, dar și o față rea. În cazul de față, partea bună ar fi că s-au mai civilizat, că au înțeles să fie ceva mai atenți, să-și ridice un gard la poartă, să nu-și mai țină caii și porcii slobozi, cu toate că nu există pădure fără uscături. E drept, mai sunt și răutăți, se mai ceartă, se mai atacă, unii sunt mai săraci, alții sunt mai bogați, dar partea cea mai rea ar fi că cei ce pleacă își lasă copiii pe la bunici, iar noi întâmpinăm probleme cu protecția copilului și altele de genul, deși încercăm să ajutăm atât cât se poate. Spre exemplu, avem mediator școlar, avem microbuz, sunt mulți înscriși la școală, o parte din ei nu se mai duc ulterior acolo, dar, una peste alta ne descurcăm și reușim să mergem mai departe. Și, cu toate că, mașina e scumpă, casa e scumpă, iar dările sunt neplătite, românii nu se feresc de ei și nici nu au probleme. Până la urmă, dacă au fost mici altercații, acelea au fost doar între ei, nimic mai mult.
– Candidați pentru un nou mandat la Corbu, domnule primar?
– Sincer, cu toate că am o vechime în domeniu, și cu toate că unii se-ntreabă dacă nu cumva mi s-a urât să fiu primar la Corbu, eu îmi doresc să duc la bun-sfârșit toate proiectele aflate în derulare. Sigur, meseria de primar te onorează, dar în același timp de responsabilizează și te obligă să dai tot ceea ce ai mai bun comunității ce te-a ales. Iar atunci când pui suflet în ceea ce faci, culegi și roadele și ai o satisfacție uitându-te în urma ta. Mai am puțin, am să ies și eu la pensie și după vom mai vedea ce va mai fi și numai Dumnezeu știe ce va urma. În orice caz, până în clipa de față, partidul este alături de mine și împreună vom alege ce e mai bine pentru comunitatea noastră…
– Pe cine vedeți a fi președintele Consiliului Județean Olt, din 2016 încolo?
– Din punctul meu de vedere, omul care are cele mai mari șanse să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Olt, recomandat de experiența și puterea sa de muncă, este actualul vicepreședinte, Marius Oprescu. În ceea ce mă privește îl văd a fi un om capabil, bine pregătit, iar lucrul acesta s-a demonstrat în urma colaborării formidabile pe care am avut-o cu domnia-sa. Spre exemplu, eu sunt un tip care nu merge de cinci ori pe ani la Consiliul Județean pentru că nu prea are rost, dar și când a fost cu adevărat nevoie de ceva… am fost ajutat fără să am probleme.
