„Am intrat în forță în activitate, ne-am făcut o strategie și am trecut la proiecte”
La Verguleasa, în nordul județului Olt, printre dealuri, după anul care a schimbat lumea – 1989, au trebuit să mai treacă două decenii și ceva pentru ca oamenii locului să cunoască, în sfârșit, beneficiile modernității, acasă la ei.
Asta nu s-a întâmplat pentru că aici, în nordul județului ar fi avut loc o revoluție, ceva a nume, ci pur și simplu în urma alegerilor locale din vara anului 2012, atunci când cetățenii din Verguleasa l-au ales primar peste cetate pe Valentin Piciu. Un tânăr din partea locului, bine pregătit, instruit la timpul când se fac școlile, și-a asumat schimbarea la față a localității natale, într-un mod nevisat până acum.
Despre ce se întâmplă în prezent în Verguleasa, despre perspectivele edilitare, primarul Valentin Piciu vorbește în continuare…
– Ați venit în fruntea comunei cu gânduri mari. Ce ați putut face din anul 2012 până la finele lui 2014?
– Într-adevăr, am preluat Primăria comunei Verguleasa cu gânduri mari, pus pe fapte, cu toate că încă din campania electorală am încercat să nu fac promisiuni pe care, ulterior, să nu le pot îndeplini. Le-am promis oamenilor că voi face, așa cum sună și jurământul primarului, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei. Desigur, am intrat în forță în activitate, ne-am făcut o strategie și am trecut la proiecte, primul dintre ele constând în refacerea iluminatului public din localitate, nevoiți fiind de faptul că am preluat o comună în beznă.
– Se poate spune că era beznă și la propriu și la figurat, în Verguleasa…
– Cu siguranță, da. Totuși, în momentul de față avem o comună bine luminată, cu peste patru sute de lămpi, dotate cu becuri economice pentru reducerea consumului. De atunci, seară de seară, am un sentiment de mulțumire când văd că, în sfârșit, localitatea noastră este luminată și oferă o altă imagine, cel puțin din acest punct de vedere…
– În 2012 le-ați spus oamenilor că vreți să faceți o rețea de alimentare cu apă, capabilă să facă față nevolilor lor. Ce se mai poate spune astăzi?
– Încă din acel an am început proiectul de alimentare cu apă, am reușit să-l introducem în Programul Național de Dezvoltare Locală – Ordonanța 28, în 2013 am ținut licitația, am reușit să facem și proiectul tehnic, obținând toate avizele și acordurile necesare pentru demararea lucrărilor.
– Și demararea lucrărilor când a avut loc, domnule primar?
– Lucrarea efectivă a început în anul 2014, iar aici vorbim de alimentarea cu apă, un proiect ce cuprinde toată comuna – șapte sate, cu o rețea de 31 km. Eram, practic, printre ultimele comune care nu mai avea alimentare cu apă și de aceea, am insistat ca acest proiect să se desfășoare cu celeritate. Din păcate, pe lângă faptul că la noi au fost mereu probleme cu apa, anul trecut a fost unul dificil din punct de vedere meteorologic, iar ploile abundente au afectat fântânile din gospodăriile oamenilor. Revenind la proiect, în prezent suntem în stadiu avansat cu lucrările, am realizat 50% din investiție, o investiție totală de aproape 60 de miliarde. Până acum s-au acordat 30 de miliarde și până la final sperăm să primim și restul de finanțare.
– Și când credeți că poate fi gata?
– Dacă sunt bani, până în toamna acestui an, tot sistemul de alimentare cu apă al comunei Verguleasa va fi gata.
– Iar calitatea apei, având în vedere problemele de care aminteați, presupunem că va fi dată de puțurile de mare adâncime, nu?
– Absolut! Mai exact, gospodăria de apă, amplasată undeva în centrul comunei, este prevăzută cu o stație de pompare performantă care împinde apa în toate cele șapte sate ale comunei noastre. Sunt două foraje la trei sute de metri, iar apa, cu siguranță, va fi de cea mai bună calitate.
– Cetățenii comunei ce spun?
– Oamenii sunt mulțumiți, încântați, dar și nerăbdători. De altfel, cu toții mă întreabă când dăm drumul la apă și așteaptă ca lucrările să fie gata.
– Referitor la canalizare ce ne puteți spune?
– Am început și acest proiect, este însă o lucrare complexă pentru o comună destul de întinsă, dar în momentul de față, oricât de mult ne-am dori, nu putem finanța două lucrări în același timp. Mai mult, după cum știți, fonduri europene n-am reușit să accesăm în această perioadă, motivul fiind acela că programul 2007-2013 s-a terminat, iar eu fiind primar din 2012 am fost prins la limită și n-am mai avut timpul necesar. Mai departe, pentru perioada 2014-2020, așa cum se știe, n-au început încă depunerile de proiecte. Așteptăm deschiderea acestei sesiuni, iar în acel moment vom fi și noi cu proiectele la ușă, gata să facem ce ne-am propus.
– Ce ne puteți spune despre centrul social din localitate? Ce se vrea a fi, care sunt costurile lui și când va fi gata?
– Într-adevăr, este un proiect frumos, prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, un proiect destinat rromilor, având în vedere că la noi în comună, 10% sunt cetățeni de etnie rromă, respectiv rudari. Contractul de finanțare este de aproximativ șapte miliarde și jumătate, însemnând 173 mii euro și constă în reabitarea unei foste clădiri CAP, dotarea cu mobilier, calculatoare, centrală termică și grupuri sanitare. În plus, vor fi două săli de curs, o sală de mese. Este, dacă vreți, un fel de after school pentru copiii de rudari ce fac parte din grupul țintă, cărora li se oferă și o masă zilnică. După terminarea acestor lucrări de reabilitare care cuprind și un teren de sport și joacă, va începe programul interactiv cu profesori de matematică, informatică, română și o limbă străină, astfel încât copiii să-și modeleze modul de a-și efectua temele, un fel de meditație pe gratis…
– În toamnă ați mai primit un microbuz pentru școlile din comună. Faceți față cu el?
– Microbuzul primit a fost o necesitate. Noi mai aveam unul primit în anul 2008, nu făceam față doar cu acela, iar în perioada respectivă chiar s-a scris despre noi că transportam elevi peste numărul legal de locuri. Repet: microbuzul acela nu ajungea, avem peste două sute de elevi, imposibil de transportat cu o simgură mașină. Între timp, am închis școala de la Dumitrești și școala de la Căzănești, am mutat copiii la școala de la Poganu, iar acolo avem o unitate de învățământ modernă cu care ne putem mândri, dotată cu două centrale și mobilier nou. Altfel, trebuie reținut faptul că noi avem în comuna Verguleasa peste 320 de copii.
– Ce puteți face pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă în localitatea dumneavoastră?
– Din păcate, cu sinceritate, pe acest segment n-am prea găsit soluții până în clipa de față. A fost greu să atragem investitori în comună, ținând cont de faptul că localitatea noastră încă este deficitară la utilități. Mai mult, mai este vorba și de terenurile pe care ar trebui să le punem la dispoziția celor interesați, un alt aspect de luat în calcul. Revenind însă la utilități, deși suntem aproape de orașul Drăgășani – 6 kilometri, aproape de municipiul Slatina – 25 de kilometri, noi încă nu avem canalizare, nu avem gaze, iar astea sunt absolut necesare și indispensabile unui investitor care vrea să vină la tine. Nu pot să fac acum promisiuni, dar vă mai spun că în zonă, la „Valea Fetii”, acolo unde a fost cândva un complex de porci, ulterior o fabrică de mobilă, lambriuri și lamele pentru export, n-au reușit să țină pasul cu piața și au intrat în faliment. Era o intreprindere care atrăgea forță de muncă, dar…
– Ce alte obiective mai aveți?
– Deși îmi place modestia, sunt de acord cu cei ce spun că dacă vrei și ești interesat poți face într-un an ceea alții nu au făcut o viață. Sunt lucruri care se văd, sunt lucruri necesare localității noastre și este obligatoriu să fie făcute și bine puse la punct. Am înțeles că nu putem aduce mari investiții în comună, că totul se face doar prin proiecte și studii atente făcute înainte.
– Și, totuși, în afară de cele prezentate mai sus, ce vreți să mai faceți în localitatea dumneavoastră?
– Un alt proiect la care țin și vreau să se realizeze se referă la reabilitarea căminului cultural din comună, unul vechi, de peste o sută de ani, l-am prins în programul de cămine culturale prin Compania Națională de Investiții. S-a făcut licitația, avem constructor și așteptăm să înceapă execuția lucrărilor.
– Când extimați să fie gata?
– Dacă lucrurile merg așa cum ne dorim și sunt prevăzute în contract, eu spun că până la sfârșitul acestui an ar trebui să fie gata. Proiectul este unul de reabilitare, extindere și dotare – verticală și orizontală, cu centrală, grupuri sanitare și o cameră pentru artiști. În plus, sala pentru spectacole va fi mărită și dotată cu echipamente specifice – audio și video, iar eu, ca și ceilalți, aștept cu interes finalizarea acestui obiectiv. Ar fi ideal pentru evenimente, pentru serbări școlare, pentru organizarea pomului de Crăciun, și multe, multe altele.
– Dar despre sediul administrației locale ce ne puteți spune, domnule primar? Pare destul de vechi și este împărțit așa cum este…
– Sediul actual este așa cum îl vedeți, așa cum îl văd toți cei care ne calcă pragul: impropriu desfășurării activităților de zi cu zi. Instalația electrică este la pământ, ne uităm de fiecare dată să nu se întâmple, Doamne ferește, vreo nenorocire, ceva, dar, din păcate, nu mai putem interveni să o schimbăm, tot așa cum nu mai putem reabilita clădirea datorită stadiului avansat de degradare. De aceea, urmăresc și eu cu interes programele europene să văd dacă există vreo posibilitate în a depune un proiect pentru un nou sediu adminsitrativ, cândva a fost un program de genul acesta, dar mai vedem ce va mai fi și de acum încolo. Dacă nu, mai avem și varianta unei înțelegeri guvernamentale, poate prin Ordonanța 28, dar înainte de toate să terminăm alimentarea cu apă în comuna Verguleasa.
– Aveți o rețea de drumuri vastă. Chiar foarte vastă. Cum faceți față cu ea?
– Chiar în această perioadă am intervenit cu niște utilaje pentru a reface cât de cât partea carosabilă la drumurile pietruite, e vorba de drumuri care au ieșit cu probleme din perioda de iarnă, iar reproșurile n-au întârziat să apară din partea cetățenilor. Pentru moment le mai refacem puțin, tragem cât mai putem de ele și avem încredere că vom demara și proiectul privind asfaltarea drumurilor din această comună. Ce-i drept, avem deja un proiect făcut pe 6 kilometri de asfalt, depus la Ministerul Dezvoltării, ne mai lipsește finanțarea, dar mi-aș dori să-l retrag de acolo ca să-l depunem pe NDR, atunci când va fi deschisă sesiunea de depunere a astfel de proiecte.
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră sumele alocate pentru autoritățile publice locale, direct de la Ministerul Finanțelor Publice, fără să mai treacă prin Consiliile Județene? Vă satisfac cei un milion și jumătate de lei noi?
– Pentru noi este un câștig, fără discuție. Nu contează cum ajung banii, mai mult chiar, din partea Consiliului Județean Olt n-a existat vreodată inteția de a avantaja sau dezavantaja pe unii sau pe alții. Ne bucură însă că suma a crescut, e mult mai mare, iar asta ne-a prins destul de bine. Ca idee, în 2014 am avut un buget inițial al primăriei de 987 de mii, iar anul acesta avem un buget de 1,6 milioane. Asta și pentru că am avut o alocare suplimentară pentru un contract de finanțare pe fonduri europene în 2014, ceea ce ne-a avantajat cu 15% la împărțirea banilor, conform Legii Bugetului pe 2015.
– Așadar, putem spune că vă convine și vă avantajează acest mod?
– Este un lucru foarte bun că am avut bani mai mulți. În acest fel putem să ne asigurăm cheltuielile neeligibile ce apar la proiecte. În numeroasele discuții avute cu domnul deputat Daniel Bărbulescu, cel care ne-a vizitat de mai multe ori, i-am explicat că trebuie să fim sprijiniți în cofinanțările și cheltuielile neeligibile ce trebuiesc suportate din bugetul local. Spre exemplu, la alimentarea cu apă, deși proiectul de execuție și proiectare tehnică este 60 de miliarde, peste acești bani, din bugetul local, trebuie să mai susținem și noi undeva la trei miliarde, respectiv: studii de teren, studii de fezabilitate, taxe, avize și acorduri, dirigenție de șantier, și multe alte cheltuieli ce nu sunt eligibile prin programe. Și astfel, dacă ești lansat în proiecte, acești bani nu ai de unde să-i oferi.
– Care sunt veniturile proprii ale comunei Verguleasa?
– Încasările anuale, din venituri proprii sunt undeva în jur de patru miliarde și jumătate. Au mai crescut ceva încasările, iar în anul 2014 față de anul 2013 am încasat cu peste cinci sute de milioane mai mult. E greu să iei bani de la oameni, se știe că în zona rurală sunt oameni săraci, cu pensii mici, dar este o obligație și trebuie să ne-o asumăm cu toții,indiferent de situație. În altă ordine de idei, aș vrea să vă mai spun despre un alt proiect de care sunt mândru și sper să se realizeze în acest an. Astfel, am reușit să includem în programul de săli de sport o sală cu o tribună ce va avea 180 de locuri, o sală de sport necesară care în clipa de față nu există la noi. Așteptăm finanțarea din partea ministerului, prin Compania Națională de Investiții. Între timp s-a ținut licitația, avem constuctor, se lucrează la proiectarea tehnică, iar execuția va începe, cel mai probabil, undeva prin lunile mai, iunie anul acesta. Sala de sport va fi amplasată tot la centrul școlar de la Școala Poganu, acolo unde copii, în prezent, fac orele de sport într-o sală de clasă fără mobilier, iar calitatea orelor de sport e la pământ…
