«Am lângă mine oameni profesionişti, ambiţioşi şi competenţi, care sunt gata de treabă şi vă asigur că împreună vom face din Bucinişu o comună de nivel european!»
Interviu cu IONEL OBRETIN, candidatul PNL la funcţia de primar al comunei Bucinişu, județul Olt
IONEL OBRETIN, un profil de candidat adevărat la aceste alegeri locale. Ţinteşte funcţia de PRIMAR LA BUCINIŞU. Are de partea sa o pregătire profesională de excepţie, o carieră de succes şi multă dăruire pentru îndeplinirea proiectelor asumate. Vine la primărie din partea Partidului Naţional Liberal, şi vrea să schimbe! Tot ceea ce este de schimbat! Vrea ca despre primărie să nu se mai discute ca despre o investiţie făcută în ziduri scumpe, începută cu un preţ şi terminată la o valoare dublă. Iar oamenii din comună ştiu asta.
Ionel Obretin poate să readucă normalitate în administraţia locală, confiscată şi subordonată în prezent. Poate reda demnitatea locuitorilor prin implicare şi mult respect pentru cetăţeni şi lege. Oamenii îl simt capabil şi se pregătesc să voteze în consecinţă. De ce? Explică Ionel Obretin în interviul care urmează…
– Cine este Ionel Obretin?
– Ionel Obretin, îşi are originile părinteşti în comuna Bucinişu, judeţul Olt, absolvent de Academie Militară, un om care a lucrat timp de 25 de ani în cadrul Ministerului de Interne, în rezervă din anul 2017. Am mai absolvit Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, dar şi cursul post-universitar cu durată de un an, pe Relaţii Internaţionale în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, precum şi absolvent de masterat în cadrul aceleiaşi academii. Nu în ultimul rând, sunt student doctorand în anul trei la Şcoala Doctorală „Academician Radu Voinea” din Craiova din cadrul Facultăţii de Mecanică. În prezent, sunt întreprinzător în comuna Bucinişu, judeţul Olt, şi candidat la funcţia de primar al comunei Bucinişu.
– Ce v-a determinat să candidaţi pentru această funcţie, domnule Obretin?
– Dorinţa de schimbare şi de relansare a acestei localităţi. Sunt strâns legat de această comună, tatăl meu este original din Bucinişu, judeţul Olt, iar cea mai mare parte a rudelor mele îşi desfăşoară activitatea aici. Sunt oameni care au plecat din cauza lipsei locurilor de muncă, iar cei ce au rămas cu greu supravieţuiesc vremurilor actuale. Aşadar, motive temeinice şi speranţa că Bucinişu merită să fie altfel decât acum!
– Care sunt punctele în care vreţi să interveniţi şi ce vă nemulţumeşte la modul în care se desfăşoară în prezent administraţia publică din Bucinişu?
– În primul rând, neimplicarea factorilor de decizie în viaţa de zi cu zi a comunităţii, infrastructura învechită, perimată, cu investiţii minore, aproape inexistente, făcute în ultimii 12 ani. De asemenea, învăţământul este deficitar, nesusţinut din niciun punct de vedere, viaţa culturală inexistentă la nivelul comunei, cu toate că avem reprezentant la cel mai înalt nivel în persoana doamnei Ghiorghiţa Nicolae, realizatoarea emisiunii Tezaur Folcloric, fiică a acestei localităţi, dar nebăgată în seamă de cei care ar trebui s-o facă. În cele trei mandate ale primarului actual, domnia-sa n-a fost invitată niciodată la un eveniment sau o serbare din Bucinişu. O dovadă a dezinteresului celor care conduc astăzi primăria…
– Vorbind de infrastructură, am vrea să le luăm pe rând: alimentarea cu apă cum se prezintă?
– Proiectul privind reţeaua publică de alimentare cu apă a fost început încă din anul 2007, dar nici până în ziua de azi nu a mai fost finalizat. Sunt lucrări care se desfăşoară greu, pe un proiect greşit, inadecvat, iar comuna Bucinişu este singura localitate din România care face branşamente pe două reţele, cu dimensiuni şi diametre diferite, ce vor avea debite şi volume diferite de apă, şi care, tehnic, nu vor funcţiona. O investiţie ruşinoasă, ce trebuie corectată!
– Care e starea drumurilor din localitate?
– Încă un subiect sensibil. Majoritatea străzilor sunt impracticabile, cu gropi şi denivelări, cu drumuri de pământ, pietruite în urmă cu 15 ani, fără şanţuri de protecţie, fără trotuare, podeţe şi marcaje corespunzătoare. Din păcate, în ultimii 12 ani s-au asfaltat cu puţin peste 5 kilometri de drumuri comunale, dar nici acele porţiuni n-au fost făcute aşa cum ar fi trebuit. Ba, mai mult, pentru asta s-au făcut mari intervenţii şi a existat o implicare susţinută a consilierilor PNL din comuna Bucinişu, pentru că altfel…
– Alimentarea cu gaze naturale? Există măcar un zvon în sensul ăsta?
– A fost aprobat în acest sens, în luna aprilie 2019, un proiect de hotărâre privind studiul de fezabilitate, dar nici în ziua de astăzi, acest studiu nu a fost realizat, ştiindu-se că există programe guvernamentale şi europene pentru accesarea unor astfel de proiecte.
– Şi, totuşi, atragerea de fonduri europene? De ce nu e luată-n seamă?
– Pentru că nu există interes, dar e, în schimb, multă incompetenţă. Spre exemplu, în ultimii 12 ani, singurul proiect pe fonduri europene realizat la nivelul comunei Bucinişu a fost pentru iluminatul public, un program colectiv naţional din care a făcut parte şi comuna noastră. Alte proiecte de genul ăsta nu au mai existat la noi şi rezultatul îl vede toată lumea astăzi, în luna august a anului 2020. Cu toate astea, actualul edil a reuşit să atragă astfel de fonduri prin înfiinţarea mai multor firme, atât pe numele lui, cât şi pe numele unor persoane interpuse, dar totul s-a oprit aici, fără niciun fel de implicare pentru restul cetăţenilor din Bucinişu, judeţul Olt.
– În cazul acesta, ce propuneţi dumneavoastră şi cum credeţi că le puteţi pune la punct pe fiecare în parte?
– Am lângă mine oameni profesionişti, ambiţioşi şi competenţi, care sunt gata de treabă şi vă asigur că împreună vom face din Bucinişu o comună de nivel european! E nevoie de o implicare corectă, activă, pentru soluţionarea tuturor problemelor. În ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene avem în plan ca la nivelul comunei să desemnăm fie o persoană pregătită în acest fel, fie să facem un contract de colaborare cu un consultant specializat, care să poată oferi informaţii în timp util şi nu în ultimul rând să strângă toată documentaţia necesară pentru obsorbţia fondurilor europene, atât pentru primărie, dar şi pentru cetăţenii din localitate.
– Aveţi un calendar de proiecte asumate cu care mergeţi în faţa oamenilor?
– Avem un calendar de măsuri bine conturat, un program de dezvoltare economică pentru următorii patru ani. Discutăm cu oamenii, le spunem ce vrem să facem, iar ei ne spun, la rândul lor, ce şi-ar dori să aibă în comună. Şi pentru că tot suntem la acest capitol, mai vin şi adaug faptul că o altă problemă majoră pe care îmi doresc s-o rezolv este cea legată de reţeaua electrică din localitate. Mai exact, fiind o comună amplasată mult mai departe de primul oraş, suntem racordaţi la staţia de 110 Kw de la Corabia, iar la fiecare adiere de vânt sau la cele mai mici intemperii rămânem fără curent electric. De aceea, din discuţiile purtate cu reprezentanţii CEZ Oltenia, am găsit soluţia ca Bucinişu să fie racordată la staţia de 110 Kw de la Amărăştii de Jos, localitate situată la numai 6 kilometri. Acest lucru presupune costuri de aproximativ două sute de mii de euro, cu reţea subterană care ar rezolva aceste probleme.
– Locurile de muncă, veşnica problemă a zilelor noastre. Din câte ştim, ele n-au fost create nici în mandatele actualului primar din Bucinişu.
– Într-adevăr, n-au fost create locuri de muncă la Bucinişu, singurele existente în mediul privat fiind cele de la Agromec Bucinişu, cu un număr de aproximativ 15 lucrători, societăţile deţinute de actualul primar împreună cu familia, care însumează un număr de aproximativ 12 angajaţi şi alte două societăţi administrate de subsemnatul – Ionel Obretin, cu un număr de 15 angajaţi. Pe lângă acestea, se mai numără şi societăţile comerciale cu activitate preponderent de comerţ cu amănuntul, precum şi întreprinderi familiale sau persoane fizice autorizate (PFA). Acestea sunt singurele locuri de muncă din mediul privat, la nivelul comunei Bucinişu.
– Care sunt activităţile de bază ale oamenilor din Bucinişu?
– Comuna se bazează foarte mult pe industria betonului, aici făcându-se garduri din beton, aceasta fiind şi principala sursă de supravieţuire a oamenilor. Agricultura este reprezentată de două-trei societăţi care administrează 60% din terenurile oamenilor, în timp ce 40% reprezintă munca individuală.
«Am alături de mine oameni extraordinari, cu pregătire corespunzătoare, care pot aduce acel plus de care aveam nevoie»
– Care sunt oamenii pe care vă bazaţi, cei alături de care veţi merge în faţa oamenilor să le spuneţi ce vreţi şi ce puteţi să faceţi?
– Aşa cum vă spuneam, am alături de mine oameni extraordinari, cu pregătire corespunzătoare, care pot aduce acel plus de care aveam nevoie, media de vârstă a persoanelor propuse să facă parte din viitorul consiliu local fiind cuprinsă între 40-45 de ani. Trebuie să le explicăm oamenilor care ne sunt intenţiile, care sunt lucrurile bune pe care vrem să le facem aici, iar faptele noastre să vorbească în următorii patru ani de zile. De aceea, îl am alături de mine pe domnul Gavrilă Pălcău, directorul şcolii din Bucinişu, fost candidat la primărie, un om alături de care am obţinut rezultate extraordinar de bune în anul 2016, un om activ, cu impicare deosebită, care ştie să respecte cetăţenii, să-i asculte şi să se facă respectat prin tot ceea ce face.
– Va reuşi Ionel Obretin să facă acea administraţie, de nivel european, astfel încât oamenii să simtă că sunteţi de partea lor?
– Administraţia trebuie făcută în scopul deservirii oamenilor şi nu în scopul ostilităţii faţă de cei ce te-au ales! Cetăţenii trebuie să găsească în primăria lor un punct de sprijin, ceea ce, din păcate, nu este în momentul actual. Ei, bine, noi avem o primărie care funcţionează astăzi cu un aparat decimat, cu cinci funcţionari şi fără viceprimar, decedat în urmă cu doi ani şi jumătate. Cu toate că toţi consilierii au cerut numirea unui alt viceprimar, actualul edil al localităţii s-a opus de fiecare dată, pe de o parte, ca urmare a neîncrederii în consilierii săi, pe de altă parte, simţind probabil că va fi greu să aibă alături de el un om pe care să-l poată contrazice atunci când situaţia o impune. Mai mult, acceaşi primărie nu are nici secretar, fostul ieşind la pensie după care, a doua zi fiind numit consilierul personal al primarului, putând face jocurile din interior, aşa cum le-a făcut întotdeauna. De asemenea, Primăria Bucinişu nu are casier, nu are nici bibliotecar, nu are director de cămin, nu are consilier juridic şi nu există compartiment pentru serviciul de fonduri europene. Este, aşadar, o primărie confiscată, o primărie făcută pe persoană fizică…
– Aveţi de lucru, domnule… primar!
– Avem de lucru la Bucinişu, dar pentru asta m-am implicat şi am decis că este timpul să facem treabă! Astfel de lucruri, de genul celor expuse puţin mai sus, nu se vor mai întâmpla, aparatul primăriei va fi completat aşa cum trebuie, după schema existentă, vom angaja oamenii potriviţi la locurile potrivite, astfel încât să putem veni în sprijinul cetăţenilor, atunci când ne vor cere sprijinul.
– Priorităţi multe, nevoi mari! De ce mai este nevoie în Bucinişu?
– Sunt multe de făcut în comuna noastră. Eu vreau să plantăm cel puţin 500 de arbori pentru o localitate verde, întreţinerea zonelor pietonale, locuri de joacă pentru copii, în Bucinişu, dar şi în Bucinişu Mic, înfiinţarea unui centru medico-social, pentru persoanele vârstnice, înfiinţarea unei formaţiuni de pompieri civili, dotată cu autospeciale. Îmi mai doresc actualizarea permanentă a bazei de date privind persoanele aflate în dificultate, susţinerea crescătorilor de animale prin amenajarea zonei de păşunat, susţinerea tinerilor fermieri, proiect pentru o sală de sport. Nu în ultimul rând, revalorizarea „Sărbătorii Cireşului”, acordarea burselor de merit pentru cei mai buni copii ai satului. Şi nu numai asta! Transparenţă în administraţia locală, printr-un site eficient şi consultări periodice cu cetăţenii. Toate, respectând legile acestei ţări.
– O platformă electorală dedicată comunei. Pas cu pas, la Bucinişu…
– Este o platformă structurată pe patru capitole. Astfel, pe capitolul de infrastructură vrem să depunem un proiect susţinut din fonduri europene sau guvernamentale, pentru racordarea comunei la staţia de 110 Kw de la intrarea în Amărăştii de Jos, un proiect pentru canalizare, un altul pentru definitivarea alimentării cu apă, plus asfaltarea drumurilor şi realizarea unei centuri ocolitoare pentru traficul de mare tonaj din zona noastră. Nu în ultimul rând, şcoala va beneficia de o atenţie deosebită din partea noastră, activitările culturale prin amenajarea teatrului de vară, igienizarea cimitirelor, salubrizarea gropii de gunoi, unde, dacă nu eşti atent te sfâşie câinii… Locurile de muncă despre care am şi vorbit, pentru că spaţii avem, dar ne mai trebuie investitori. Mai vrem să depunem un proiect pe fonduri europene, prin programul de piscicultură şi acvacultură pentru amenajarea lacurilor de pescuit având acest potenţial în zonă. Mai vrem să amenajăm o bază sportivă pe locul fostului teren de fotbal care este mai mult păşune, un teren de sport în curtea şcolii din Bucinişiu Mic, pentru activităţi sportive şi culturale. Dar, despre fiecare, la timpul potrivit. Eu vă invit să urmăriţi ulterior tot ce am spus şi veţi vedea cum faptele devin realitate!