Acasă Interviu „Partidele politice, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii, au...

„Partidele politice, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii, au obligația de a promova şi susţine participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi la decizie…”

1170
Interviu cu prof. LUMINIȚA POPESCU, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în domeniul egalității de șanse dintre bărbați și femei
         Oltul reușește și sub guvernarea liberală să trimită oameni de-ai locului în structurile guvernamentale ale statului. Prin stăruința deputatului Gigel Știrbu, dar și cu o temelie fundamentată pe o carte de vizită corespunzătoare, profesorul Luminița Popescu, anterior inspector școlar general-adjunct la ISJ Olt, a fost numit secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, acolo unde coordonează activitățile specifice în domeniul egalității de șanse dintre femei și bărbați.
Aparent, agenţia guvernamentală condusă de Luminița Popescu pare o instituție ca oricare alta, însă, în România, problema egalității de șanse, după gen, este una cât se poate de reală. Fiecare dintre noi cunoaștem cazuri în care egalitatea în materie nu a fost principiu generic de lucru în relațiile profesionale. Cu o capacitate de muncă aparte, înzestrată cu o responsabilitate nativă, Luminița Popescu de la Caracal își propune și poate să facă. Mai multe decât predecesorii săi, mai bine pentru a impune egalitatea de șanse.
În cele ce urmează, un interviu cu întrebări din viața de zi cu zi, unele neconvenționale, propus de reporterul de serviciu. La toate, ne răspunde președintele Organizației de Femei a Partidului Național Liberal Olt, Luminița Popescu. Bun de citit de colegi, de cei care pun la îndoială omul politic al anului 2020. Luminița Popescu, o excepție spre normalitate…
– Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, o instituţie împotriva prejudecăţilor. Ce lipseşte pentru a pune egal între femei şi bărbaţi?
– Deși ne aflăm la o distanță de aproape 18 ani de momentul primei reglementări prin lege a principiului egalității de șanse între femei și bărbați (Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi), mai avem încă mulți pași de realizat pentru a ne îndrepta în direcția dorită. În primul rând, este foarte important să înțelegem că ne referim la egalitate de șanse și de oportunități și la tratament egal între femei și bărbați. De ce este atât de importantă atingerea acestui deziderat? Egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi reprezintă un principiu fundamental al drepturilor omului cu o largă aplicare în diferite domenii. În acelaşi timp, realizarea egalităţii de drept şi de fapt între femei şi bărbaţi este un element cheie în prevenirea şi eliminarea inechităţilor sociale manifestate pregnant la nivelul societăţii contemporane. În fapt, persistenţa inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi reprezintă o consecinţă a relaţiilor istoric inegale de putere dintre femei şi bărbaţi, care au condus la discriminarea împotriva femeilor de către bărbaţi şi la împiedicarea progresului deplin al femeilor. În mod indiscutabil, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi se referă la relaţiile sociale între indivizi, atât în spaţiul public, cât şi în cel privat. Tocmai de aceea, prin politicile publice pe care ANES le elaborează și le implementează în acest domeniu, trebuie să aducem îmbunătăţiri în sferea vieţii sociale, să corectăm acele atitudini şi comportamente care ar putea conduce la excluderea sau marginalizarea persoanelor, de un sex sau altul şi să promovăm beneficiile construirii unei societăţi incluzive şi nediscriminatorii, în care dimensiunea de gen este integrantă. Numai prin această abordare vom reuși să înregistrăm beneficii reale asupra vieţii tuturor femeilor şi bărbaţilor şi să se elimine, orice formă de discriminare pe criteriul de sex.
– Desemnarea dumneavoastră, o provocare. Nu ar fi fost mai confortabil portofoliul de la ISJ Olt decât necunoscutul de la Agenţie?
– De-a lungul carierei mele am primit întotdeauna provocările ca pe ceva firesc și cred, cu toată sinceritatea, că oriunde te-ai afla și în orice domeniu ți-ai exercita activitatea, regula de aur este aceea că trebuie să pui mult suflet în tot ceea ce faci și să ai o abordare proactivă. Chiar dacă în prezent mă ocup de domenii noi de activitate, cred că este esențial să am determinarea de a crea contextul favorabil si de a acționa astfel încât, alături de echipa mea de profesioniști, să ne putem atinge obiectivele. În ceea ce privește oportunitatea rămânerii la ISJ Olt, nu propriul confort este rațiunea care definește anvergura planurilor mele de carieră. În orice caz, este vital să menționez că în ambele structuri este foarte mult de muncă, foarte multă responsabilitate. Mai mult decât atât, consider că prin profilul meu, am fost conectată permanent la problemele cu care se confruntă, în mod special, fetele și femeile în societatea noastră, iar acum, sunt pe deplin conștientă de misiunea nobilă și de responsabilitatea care îmi revine de a construi și de a realiza lucruri importante, care să facă diferența în evoluția celor două domenii de referință din sfera de competență a ANES : egalitatea de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice.
– În programele şcolare se vorbeşte foarte puţin despre egalitatea de gen. Cauzează lipsa acestei comunicări educaţionale?
– Promovarea perspectivei de gen în procesul educaţional, combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de învăţământ sunt teme care se regăsesc, de fiecare dată în cuprisul strategiilor naționale din domeniu. Percepția față de rolul și apartenența la un sex sau altul se formează la copii prin observarea și imitarea comportamentului de gen al persoanelor adulte sau al altor copii, cu care aceștia interacționează. Însă, cel mai important este faptul că părinții și cadrele didactice reprezintă modele reale de învățare a unor comportamente de gen specifice și, de aceea, acestor actori cheie le revine sarcina de a oferi modele de comportament care să prevină și să combată stereotipurile. Pe lângă sistemul de educație, comportamentul copiilor poate fi modelat și prin cărți, filme, desene animate, mass-media care reprezintă modele simbolice pentru copii. Deși în prezent societatea acordă o atenție mult mai mare decât în trecut promovării egalității de șanse între femei și bărbați, diferențele dintre cele două sexe se mențin și ,tocmai de aceea, este esențial să întărim promovarea perspectivei de gen în procesul educational și să furnizăm copiilor informațiile necesare, adaptate vârstei şi înţelegerii lor,
prin introducerea la nivelul curriculumului implementat la clasă a activităţilor de învăţare referitoare la: egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relaţiile interpersonale, violenţă de gen şi dreptul la integritate personală, precum şi combaterea stereotipurilor discriminatorii ce au la bază rolurile de gen.
– Ne lovim astăzi de supremaţia conjugală, unde soţii au aceleaşi drepturi, dar scăpările părţii masculine se înscriu într-o zonă de toleranţă admisă de societate şi chiar de partenerul defavorizat. Unde nu funcţionează egalitatea?
– În ciuda faptului că violenţa domestică şi, în special, violenţa împotriva femeii constituie de câteva decenii un amplu subiect de dezbatere, nici comunitatea internaţională și nici societatea noastră nu a reuşit, până în prezent, să limiteze sau să pună capăt acestor forme extrem de distructive de violență. Violenţa domestică este o problemă complexă, care implică atât protecţia integrităţii personale a victimelor, cât şi protejarea intereselor lor sociale comune, precum libertatea şi democraţia. Violenţa bazată pe criteriul de sex, aduce de asemenea, o gravă atingere democraţiei, pornind de la premisa că femeile supuse violenţelor reprezintă o categorie ale cărei şanse de a participa la viaţa socială şi profesională sunt semnificativ reduse. În același timp, prin aceste tipuri de manifestări, viaţa de familie îşi pierde principala sa funcţie, aceea de a oferi membrilor săi securitatea de care ei au nevoie pentru a trăi și a se dezvolta normal. Datele recente arată că societatea românească contemporană, în lipsa unor modele progresiste, tinde să se orienteze spre construirea relaţiilor dintre femei şi bărbaţi în familie, către un model patriarhal. Acest model este predominant de mulți ani și este alimentat, din nefericire, de un context generat de mai mulți factori negativi: scăderea nivelului de trai, a nivelului de educaţie, lipsa de informare, rezistența la schimbare, tradiții și obiceiuri, prejudecăți și stereotipuri. Trebuie să luăm în considerare și faptul că violenţa domestică se manifestă prin controlarea şi izolarea victimelor care, fiind confruntate cu aceste situații, își acceptă și îți recunosc foarte greu condiția de victime și decid să raporteze aceste fapte autorităţilor. În acest context, prevenirea violenţei domestice reprezintă o prioritate pentru ANES, iar, în ultimii ani, prin progresul remarcabil în domeniu, generat de ratificarea de către țara noastră a Convenției de la Istanbul( legea 30/2016) și introducerea în legislaţia naţională a unor prevederi concrete vizând măsuri şi acţiuni menite să confere o protecţie adecvată femeilor, copiilor şi vârstnicilor care se confruntă cu violenţa domestică, s-a creat cadrul necesar pentru asigurarea drepturilor fundamentale ale femeii.
– Avem, pe piaţa muncii, în diverse situaţii, criterii de selecţie pe bază de gen, cu avantaj spre bărbaţi. Eliminăm din teorie, dar practica arată altceva. Ce-i de făcut?
– În prezent, avem la îndemână suficiente mijloace juridice pentru a preveni și elimina formele de discriminare pe criteriul de sex în domeniul relațiilor de muncă. Mai întâi de toate, în anul 2018, prin completarea art. 2 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, a fost reglementat regimul general al ocupaţiei de expert în egalitate de şanse şi de tehnician în egalitatea de şanse, aşa cum sunt prevăzute acestea în Clasificarea ocupaţiilor din România, și posibilitatea, pentru instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, cu un număr de peste 50 de angajaţi, precum şi companiile private cu un număr de peste 50 de angajaţi, de a identifica un angajat căruia să îi repartizeze, prin fişa postului, atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Una dintre cele mai importante atribuții ce revin acestui expert constă în elaborarea unui plan de acţiune privind implementarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi la nivelul angajatorului, în care să fie cuprinse cel puţin: măsuri active de promovare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi eliminarea discriminării directe şi indirecte după criteriul de gen, măsuri privind prevenirea şi combaterea hărţuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte politica de remunerare, promovare în funcţii şi ocuparea funcţiilor de decizie. De asemenea, angajatorii trebuie să introducă, în mod explicit, în cuprinsul regulamentelor interne ale unităţilor, faptul că este interzisă discriminarea bazată pe criteriul de sex şi să asigure informarea şi luarea la cunoştinţă a prevederilor acestora de către toţi angajaţii. O altă garanție legală importantă, instituită la nivelul angajatorilor vizează elaborarea unei politici interne clare în domeniul relaţiilor de muncă, care să vizeze eliminarea toleranţei la hărţuirea la locul de muncă şi măsuri antihărţuire. Exercitarea controlului aplicării prevederilor legale cu privire la apariția situațiilor de discriminare pe criteriul de sex în domeniul relațiilor de muncă, revine Inspecției Muncii, care prin intermediul inspectorilor de muncă, efectuează controale tematice, la nivel national.
– Primiţi reclamaţii la Agenţie? Cum interveniţi şi care este cadrul legal? Aveţi exemple la îndemână?
– Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, promovează principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale. În exercitarea funcţiei de autoritate în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, ANES primeşte reclamaţii/plângeri privind încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după criteriul de sex de la persoane fizice, persoane juridice, instituţii publice şi private şi le transmite instituţiilor competente în vederea soluţionării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilierea victimelor în condiţiile legii. Astfel, în funcție de situațiile prezentate, ANES transmite sesizările către instituţiile competente ( Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Inspecția Muncii, sau, după caz, angajatorilor) iar consilierea și orientarea și consilierea victimelor se realizează prin intermediul liniei telefonice gratuite, care funcționează la nivelul ANES, cu număr unic, 0800.500.333, prin care se pot semnala situații de violență domestică, discriminare pe criteriul de sex sau discriminare multiplă, trafic de persoane, în permanență, 24/24 ore, 7/7 zile. Acest numărul unic este apelabil gratuit din orice rețea cu acoperire națională. În cadrul liniei telefonice este asigurată asistență și consiliere pentru depășirea tuturor situațiilor de urgență, consilierii identificând soluții adecvate pentru cazurile semnalate și oferind informații cu privire la demersurile pe care le poate iniția victima pentru a ieși din situația de criză, în funcție de tipologia faptelor semnalate, precum și serviciile adecvate nevoilor lor.
– Instituţiile militare au acceptat, acum câţiva ani, să nu mai departajeze concursurile de admitere pe bază de gen. Un sistem unde nemulţumirile interioare nu au dispărut. Simţiţi şi aşa ceva, primiţi semnale?
– Discriminarea pe criteriul de sex la admiterea în instituțiile militare a fost o realitate care a aparținut trecutului, o greșeală care a fost corectată cu succes. În anul 2016, Curtea de Apel Bucureşti a sancţionat, în premieră, Ministerul Apărării Naţionale pentru discriminare, hotărând că excluderea nejustificată a femeilor de la mai multe specializări din domeniul militar, dar şi alocarea unui număr foarte mic de locuri pentru fete în învăţământul militar superior nu respectă principiul egalităţii între femei şi bărbaţi. În același sens, se exprimase, în primă instanță și Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
De atunci și până în prezent, ANES a depus diligențe și a cooperat activ cu instituțiile de învățămant fiind înregistrate progrese semnificative: Un exemplu de foarte bună cooperare este ilustrat de diligențele pe care ANES le-a întreprins cu succes împreună cu Facultatea de Pompieri, în sensul eliminării discriminării de gen și a posibilității admiterii femeilor în cadrul acestei discipline. Astfel, ca element de noutate, începând cu anul școlar 2019, pentru toate locurile scoase la concurs se pot înscrie și femei la arma pompieri; Există un Acord de parteneriat în domeniul promovarii principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati in educație la nivel universitar – Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza. Scopul acordului de parteneriat îl constituie asigurarea promovării egalității de șanse între femei și bărbați, prin diferite activități educative pentru creșterea participării feminine în procesul decizional, în soluționarea conflictelor și a procesului de pace, pentru valorificarea statutului României la nivelul Consiliului de Securitate al ONU, în vederea susținerii problematicii femeilor și a egalității de gen. Între ANES și Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” există de câțiva ani o foarte bună colaborare care s-a materializat, în special, prin organizarea de seminare pentru studenții din anii terminali, în cursul cărora au fost abordate subiecte de interes din domeniul violenței domestice și egalității de șanse între femei și bărbați.
– Femeia casnică porneşte din start cu un dezavantaj în cuplu atunci când vorbim de egalitatea de gen?
– Cred că este rolul nostru al instituțiilor statului, dar și al societății, în general, să încurajăm dezvoltarea personală și împuternicirea femeilor și să le creăm toate premisele pentru atingerea potențialului dorit. În acest sens, apreciez că ponderea responsabilităților și rolul în familie al femeilor casnice nu trebuie să fie, într-o relație normală de familie, cu nimic mai prejos față de partenerul de cuplu. Trebuie să recunoaștem faptul că toate societățile moderne au fost construite cu aportul indispensabil al femeilor casnice. Stă în puterea noastră să oferim femeilor aceleași oportunități ca și bărbaților, la locul de muncă, de exemplu egalitatea de remunerare, și să îi sprijinim atât pe bărbați, cât și pe femei să găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.
– Uniunea Europeană îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă. Sunt proiecte care pot fi finanţate astfel şi să se regăsească în obiectul de activitate al Agenţiei?
– În scopul asigurării suportului financiar pentru dezvoltarea tuturor mijloacelor și instrumentelor de lucru pentru aplicarea întocmai a legislației, ANES a avut în vedere atragerea de fonduri europene și a elaborat o serie de proiecte naționale, care se află în diferite stadii de derulare, dintre care, cele mai importante sunt:
1. Proiectul VENUS – Împreună pentru o viață în siguranță!, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman. Obiectivul general al Proiectului VENUS vizează îmbunătățirea și dezvoltarea măsurilor și serviciilor sociale în scopul prevenirii și combaterii violenței domestice la nivel național prin crearea și dezvoltarea unei rețele naționale inovative integrate de 42 de locuințe protejate pentru victimele violenței domestice, respectiv câte o locuință protejată în fiecare județ. Astfel, începând cu data de 4 martie 2020, alături de cele 42 de locuințe protejate au fost create și dezvoltate 82 de servicii complementare pentru victimele violenței domestice, respectiv 42 de grupuri de suport care vor furniza programe specifice de asistență psihologică și de dezvoltare personală și 42 de cabinete de consiliere vocațională care vor asigura servicii de consiliere vocațională, orientare profesională și acompaniere pentru identificarea unui nou loc de munca în vederea depășirii situațiilor de criză legate de violență domestică și a reintegrării profesionale. Grupul țintă al proiectului este format din victime ale violenței domestice, personal al autorităților publice locale/organismelor private care furnizează servicii sociale și de ocupare grupurilor vulnerabile, precum și din specialiști în domeniul violenței domestice.
2. O altă prioritate instituțională este realizarea proiectului Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul Programului Justiție, gestionat de către Ministerul Justiției în calitate de Operator de program. Scopul proiectului este acela de a susține punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul în România și, în mod implicit, reducerea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, acest proiect fiind destinat facilitării schimbului de bune practici cu instituții norvegiene relevante, cu experiență în domeniul violenței domestice și a violenței împotriva femeilor. Proiectul are în vedere atingerea mai multor obiective, pilonii principali fiind dezvoltarea unor centre de servicii sociale, respectiv 8 centre regionale de consiliere pentru agresori în situații de violență domestică și 10 centre integrate de criză pentru cazurile de violență sexuală. De asemenea, ANES, susține în prezent identificarea priorităților în domeniul incluziunii sociale, în scopul demarării primului draft operațional pentru programarea fondurilor europene 2021 – 2027 și pregătește o nouă fișă de proiect cu finanțare din Mecanismul Financiart Norvegian. Este de menționat faptul că agenția are în curs de realizare și alte proiecte finanțate din fonduri Europene, în care are calitatea de partener.
– Dacă vorbim de egalitate de gen, de ce partidele politice româneşti au organizaţii interne structurate pe gen (organizaţia de femei a partidului X). Nu sunt bărbaţii discriminaţi când nu există organizaţia de bărbaţi a partidului Y?
– Consider că această măsură face parte din sfera acțiunilor pozitive care încurajează reprezentarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în procesul decizional, în scopul creşterii
numărului acestora în funcţiile de conducere şi de decizie. Femeile intră în politică într-un număr tot mai mare în întreaga regiune Euro. Cu toate acestea, atingerea parităţii în reprezentarea femeilor este cu precădere un proces în continuă desfăşurare. În prezent, reprezentarea femeilor în poziţii de top în interiorul partidelor politice, se situează la cote mici. La nivel europeam, doar câteva partide politice sunt conduse de către femei şi doar câteva parlamente sunt prezidate sau coprezidate de către un preşedinte sau vicepreşedinte de gen feminin (în special în statele nordice). Atunci când partidele introduc măsuri pentru a încuraja mai multe femei să devină active politic, instituţionalizează practic, principiile de corectitudine, transparenţă şi echitate, cu privire la modul de funcţionare şi cultura internă a partidelor, iar acestea joacă un rol-cheie în consolidarea participării femeilor la viața politică. În țara noastră, potrivit Legii nr 202/2002, partidele politice, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii, au obligația de a promova şi susţine participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi la decizie şi de a adopta măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi decizie. O altă obligație legală a partidelor politice este aceea de a include în statutele şi regulamentele interne, acţiuni pozitive în favoarea sexului subreprezentat la nivel de decizie, precum şi să asigure reprezentarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în propunerea candidaţilor la alegerile locale, generale şi pentru Parlamentul European.
– Legea penală românească este extrem de misogină. Nimic clar cu referire la abuzurile de gen. Ci doar la abuzuri în general. Se poate face ceva?
– La prima vedere poate părea așa, însă, în principal, sediul materiei privind sancționarea discriminării pe criteriul de sex se regăsește în OG. nr. 137/200 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, fiind aplicate în materie civilă (amenzi). În ceea ce privește Codul penal, în articolul 199 , din Codul Penal – VIOLENŢA ÎN FAMILIE, este prevăzută sub formă de CIRCUMSTANȚĂ AGRAVANTĂ, putând fi aplicată în cazul mai multor infracțiunilor prevăzute de art. 188, art. 189, art.193-196, prin majorarea maximului special al pedepselor cu ¼. Însă o clarificare majoră, în strânsă interdependență cu dispozițiile penale, aflată la îndemâna tuturor specialiștilor în drept, a fost adusă prin reglementarea noțiunii de violență de gen (art. 4, lit.l) Legea 202/2002) prin care „se înţelege fapta de violenţă direcţionată împotriva unei femei sau, după caz, a unui bărbat, motivată de apartenenţa de sex. Violenţa de gen împotriva femeilor este violenţa care afectează femeile în mod disproporţionat. Violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată.”
– Cum explicaţi ponderea mică a femeilor primar, spre exemplu? Deşi, acolo unde ajung în funcţie, sunt incredibil de performante.
– Ponderea mică a femeilor care ocupă funcția de primar este o realitate confirmată de statistici. Într-un studiu realizat de Ministerul Muncii în 2012, după alegerile locale, fuseseră validate în funcția de primar 116 femei. În 8 județe nu s-a înregistrat nicio candidatură din partea unei femei, în niciun județ nu s-a depășit procentul de 12% de femei primar, existând județe întregi, inclusiv județul Olt sau municipii precum București, unde nicio doamnă nu a ocupat fotoliul de primar. Un studiu realizat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în 2016, după alegerile locale, a evidențiat o îmbunătățire a situației. Astfel, 145 de femei au reușit să câștige alegerile pentru funcția de primar. Din punct de vedere statistic, disponibilitatea femeilor de a candida este mult mai mică decât cea a bărbaţilor. Totuşi, datele au evidenţiat faptul că, acolo unde a existat o competiţie aproximativ echilibrată între femei şi bărbaţi (o proporţie de cel putin 1 femeie candidat la 3 bărbaţi candidaţi) probabilitatea alegerii unei femei a fost mai mare. Cauzele pentru care femeile nu candidează sunt multiple și își au rădăcini, adesea, în mentalitățile tradiționale ale societății. Personal, cred foarte mult în puterea femeii, în capacitatea ei de a acționa multifuncțional, performant, empatic, implicarea ei contribuind, indiscutabil, la progresul comunității sale printr-o viziune mult mai apropiată de nevoile membrilor acesteia (ex: educație, proiecte de dezvoltare a infrastructurii, servicii sociale, asistență socială, servicii comunitare, etc.) De cele mai multe ori însă, femeile active în viața politică se simt descurajate să participle la acest proces. Tocmai de aceea, este necesară realizarea unor acțiuni continue de responsabilizare și împuternicire a femeilor în scopul creșterii nivelului lor de implicare și participare în viața politică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.