La jumătatea secolului al XIX-lea, ÎNVĂȚĂMÂNTUL SLĂTINEAN se afirma ca o INSTITUȚIE CULTURAL-EDUCATIVĂ DE ELITĂ, cu un prestigiu imens în comunitate, fapt care demonstrează de ce a fost „părtaș” la marile evenimente din frământata istorie a poporului român a acelor timpuri.
I. Între acestea REVOLUȚIA de la 1848 este de referință pentru „implicarea” ȘCOLII de la SLATINA.
CONSTANTIN STANCIOVICI, profesorul ȘCOLII NORMALE din SLATINA, încurajat de un alt profesor – IANCU IONAȘCU, informează DEPARTAMENTUL INSTITUȚIEI PUBLICE (doc. 116) că a ținut la 14 IULIE 1848 un discurs în fața locuitorilor din SLATINA, intitulat: DREPTATE-FRĂȚIE.
Doc. 116
„DREPTATE, FRĂȚIE,
…asupra cauzei sacre a patriei și asupra PROCLAMAȚIEI LIBERATOARE, m-am pus și însumi în fruntea poporului din SLATINA și în față cu domnul administrator am făcut un discurs asupra împrejurărilor de sus, care de toți s-au ascultat și s-au primit cu bucurie”.
SALUTARE și FRĂȚIE,
…pentru ca pe 15 IULIE 1848 să se depună JURĂMÂNTUL pe CONSTITUȚIA REVOLUȚIEI (doc. 117)
„Jur în numele unui DUMNEZEU și pe această cruce, că voi fi credincios nației române, apărând-o din toate puterile împotriva vele-cărui atac și asuprire…
(EDIȚIE, Anul 1848 în Principatele Române, tomul II – București 1902, p. 513)
De altfel, SLATINA NOASTRĂ a fost cuprinsă atunci de un puternic spirit revoluționar, alături de forțele progresiste din toată țara, fiind reprezentată la 9 IUNIE pe câmpul IZLAZULUI, la acel preludiu glorios al Revoluției din 1848 de profesorul CONSTANTIN STANCIOVICI și IORGU VĂLEANU, buni amici cu liderii pașoptiști ELIADE RĂDULESCU și CRISTIAN TELL. Grație acestor cărturari, SLATINA a reprezentat în toată această perioadă un puternic bastion al revoluției.
După înfrângerea revoluției (doc. 130), la 22 octombrie 1848, pe o listă cu nr. 2 a persoanelor ce au luat parte la revoluție îl găsim pe renumitul COSTACHE STANCIOVICI chiar la nr. 3, iar pe IANCU VĂLEANU chiar la nr. de ordine 1.
(ARH. ST. – București, ds. 30/1849, f. 129-133)
„După evenimente, reacția slătinenilor pentru funcționarea școlii de fete este fermă și la 22 noiembrie 1848 (doc. 132) se cere EFORIEI ȘCOALELOR:
«Școala de fete acum este slobodă neocupată de oștire. Orășenii cer și doresc că pomenirea fiindu-le școala din fondurile IONAȘCULUI să nu înceteze…»
C. STANCIOVICI
(ARH. ST. SLATINA, fond. ȘCOALA IONAȘCU SLATINA, ds. 12/1846-1848, f. 103)
Mai târziu, la 16 iulie 1854, institutorul BORNESCU reușește să determine EFORIA ȘCOALELOR să „poruncească” repararea localului ȘCOLII IONAȘCU.
DOC 141
EFORIA ȘCOALELOR
Cinstitului Comitet de Inspecție al ȘCOLEI din SLATINA
„EFORIA cu cinste invită pe acel cinstit COMITET să binevoiască a cere listă și după regulile întocmite să facă mai întâi licitație, și prețul ce va ieși la cea din urmă strigare să se comunice EFORIEI, să dea dezlegare de urmare”.
FILIPESCU
P. POENARU
POPESCU
NR. 774 – 1854, IULIE 16
(ARH. ST. SLATINA, fond ȘCOALA IONAȘCU SLATINA, XX/35)
II. EPOCA UNIRII și DOMNIA lui CUZA au deschis drumul ROMÂNIEI spre un stat modern, iar aportul orașului și județului nostru este însemnat.
Prin glasul deputatului TĂNASE CONSTANTIN din comuna IZVOARELE s-au făcut cunoscute dorințele locuitorilor de pe meleaguri oltene pentru unitatea națională, pornind de la nevoia de împroprietărire și emancipare a clăcașilor, exprimată prin JALBA adresată DIVANULUI AD-HOC la 7 decembrie 1857 (doc. 144)
„DOMNILOR,
Ca rumâni care am jertfit și care suntem datori și gata a jertfi orice interes al nostru în parte pentru păstrarea cu întregime a sfintelor drepturi strămoșești ale țării noastre, a tuturor…
Că în drepturile de autonomie ale țării are parte firește și rumânul țăran plugar ca fiecare rumân.
(…)
Cerem cu stăruință ca această mărturisire a noastră să fie trecută în procesul verbal al ședinței de astăzi.
TĂNASE CONSTANTIN
(ARH. ST. București, obișnuita obștească adunare, ds. 1/1857, f. 1-2)
În contextul istoric creat prin actul UNIRII sub CUZA VODĂ, învățământul național avea să cunoască un impresionant progres, accelerat în permanență prin aplicarea LEGII INSTRUCȚIUNII PUBLICE.
Manifestările ocazionate de MĂREȚUL ACT, la SLATINA, fie că este vorba de sărbătorirea zilei de 24 IANUARIE, privind îndoita alegere sau altele au un puternic impact asupra învățământului slătinean, componentă esențială în viața comunităților.
În 1860, biblioteca ȘCOLII PUBLICE NORMALE NAȚIONALE IONAȘCU – cum se numește de acum – devine și BIBLIOTECĂ PUBLICĂ a ORAȘULUI, cu o structură modernă (doc. 148)
INVENTARIU
1. CAPITOLUL GRAMATICĂ
– GRAMATICA de limbă elenă, 1843
– GRAMATICA italo-română, 1848
– GRAMATICA ROMÂNEASCĂ
(…)
2. CAPITOLUL AGRICULTURĂ
(…)
3. CAPITOLUL MEDICINĂ
(…)
4. CAPITOLUL MORALĂ și RELIGIE
(…)
5. CAPITOLUL ISTORII
(…)
6. CAPITOLUL MATEMATICĂ
(…)
7. CAPITOLUL POEZIE DE TEATRALE
(…)
* fiecare capitol cu cărți de mare valoare.
(EDIȚIE: I. NICOLA, Bibliotecile ȘCOLII și BISERICII Ionașcu DIN Slatina LA JUMĂTATEA SEC. XIX, p. 477-482)
În 12 octombrie 1862 ȘCOALA DIN SLATINA, în plină dezvoltare, solicită MINISTERULUI INSTRUCȚIUNII PUBLICE aprobarea construirii a încă două săli de clasă (doc. 152)
PRINCIPATELE UNITE
DOMNULUI MINISTRU AL CULTELOR
1862, octombrie 12, nr. 135
„Începerea școalei publice de băieți din acest oraș, care se ține din averea fericitului răposat IONAȘCU, fondatorul ei, în starea ei materială de față, simte mare nevoie pentru mai multe … cea mai de căpetenie și de care suferă prea mult în tot timpul de studiu al anului școlar, este facerea a două ODĂI…
(…)
Primiți, vă rog, domnule MINISTRU, osebita mea stimă și considerațiune ce vă păstrez pururea.
Profesor superior”
(ARH. ST. SLATINA, fond Școala „IONAȘCU” Slatina, ds. 24/1862, f. 15)
Interesant este că în acea vreme, în SLATINA se extinde numărul de clase pentru fete, atât la stat, cât și la așezămintele BRÂNCOVENEȘTI, cu un învățământ de calitate, așa cum reiese din RAPORTUL INSTITUTORULUI SUPERIOR de SLATINA, către MINISTERUL de CULTE. (doc. 153)
PRINCIPATELE UNITE
DOMNULUI MINISTRU DE CULTE
1863, IUNIE 5, Nr. 87
„DOMNULE MINISTRU,
Îndată după primirea ordonanței dvs. nr. 16451 prin care să obligați a inspecta școalele de fete de aici…” în care se fac referiri la: „starea lor materială” (…), „starea de uniformitate” (…), „programa lecțiilor” (…), „cataloagele” (…)
Primiți, vă rog, Domnule Ministru, prea distinsa mea stimă și considerațiune ce vă conserv”.
(ARH. ST. SLATINA, fond „IONAȘCU” SLATINA, XX/89)
ȘCOALA SLĂTINEANĂ este activ implicată în marile reforme economico-sociale ale timpului, motiv pentru care participă la „cinstirea” proiectului de secularizare a mănăstirilor închinate. (doc. 154)
PRINCIPATELE UNITE ROMÂNE
Prefectura Oltu
1863, decembrie 14, Nr. 14070
DOMNULE,
MĂRIA SA DOMNITORUL a trimis în dezbaterea ADUNĂRII, un proiect de lege pentru soluționarea chestiunii monastirilor închinate prin secularizațiune…
…Comunicându-vă cu onoare și de această mare bucurie vă invit ca duminică, la 9 ore de dimineață, să poftiți la biserica EFORII a asista la cântarea tedeumului ce este a se săvârși pentru serbarea acestei zile.
Primiți dvs. încredințarea osebitei mele considerațiuni.
Prefect,
I. Gigârtu
Domnilor MEMBRI ai Onor Comitet Școlar
(ARH. ST. SLATINA, fond ȘCOALA „IONAȘCU” SLATINA, ds. 25/1863, f. 6)
În contextul dezvoltării învățământului, în anul 1865, Revizorul școlar de Olt și Teleorman propune înființarea de școli preparande de învățători (doc. 155), 30 noiembrie 1865.
ONOR MINISTER INSTRUCȚIUNII PUBLICE
Permiteți-mi, vă rog, cu respect, a supune la cunoștința dvs. un progres slab în învățătura copiilor.
Pentru îmbunătățirea acestui scop v-aș ruga ca să binevoiți să găsiți cuviincios și dvs, să-mi dați înalta-vă aprobare pentru a înființa în județul Olt, dacă nu și în județul Teleorman…, o școală de preparandă pentru învățătorii comunelor rurale.
(…) a se înființa la mănăstirea STRIHARIȚIU din plasa Mijlocului, care este la bariera Slatinii…
(…) Cu modul acesta, Domnule Ministre, de o pregătire serioasă pentru învățătorii sătești, vom avea parte peste un an de zile, lucrând a continua și învățători buni în realitate și școlari progresiști purure.
Primite, Revizor Dumitrescu
(ARH. ST. SLATINA, fond ȘCOALA „IONAȘCU” XX/122, f. 1)
Ca urmare, SLATINA dispune de o rețea școlară complexă, cum ar fi cea din anul 1872/1873 – (doc. 157)
„În anul 1872/1873 pentru orașul SLATINA statistica dă următoarea situației:
– 2 școli de băieți, cu 5 institutori;
– 2 școli de fete, cu 4 institutoare;
Școlile erau întreținute de stat.
După numărul de elevi, situația se prezintă astfel:
CLASA I: BĂIEȚI – 135; FETE – 74;
CLASA A II-A: BĂIEȚI – 110; FETE – 29;
CLASA A III-A: BĂIEȚI – 80; FETE – 22;
CLASA A IV-A: BĂIEȚI – 48; FETE –
TOTAL: BĂIEȚI – 373, FETE – 125.
(ARH. ST. București, fond M.I.P.C, ds. 1460/1870, f. 96)
III. EROISMUL LEGENDAR al ostașilor noștri în Războiul pentru Independență – 1877-1878, cinstit de comunitatea slătinenilor a fost împărtășit cu un înalt patriotism în școlile din orașul nostru. (doc. 165, 1877 – septembrie 5)
Adresa Prefectului Județului Olt către directorul Școlii Primare Urbane Nr. 1 Băieți „Ionașcu” Slatina, pentru a participa cu toți profesorii la sărbătorirea ostașilor români căzuți în luptele pentru luarea Plevnei.
„URGENT
La Nr. 59
Domnule Directore!
JOI opt corent urmând a se face rugăciuni publice în toate stabilimentele religioase pentru ostașii căzuți morți pe câmpul de bătaie în prejurul PLEVNEI, vă invit cu onare, DOMNULE DIRECTORE, ca în menționata zi, la orele 11 dimineața, să binevoiți a asista la această rugăciune funebră, ce va avea loc la biserica cu patronagiul MAICA DOMNULUI din oraș.
Primiți, Domnule Directore, asigurarea considerațiunii mele.
Prefect,
(ARH. ST SLATINA, fond Școala Nr. 1 Băieți „Ionașcu” Slatina, ds. 3/1877, f. 238)
Ulterior, corpul profesional a participat cu entuziasm, alături de comunitate, la sărbătorirea victoriei obținute la RAHOVA (doc. 174, 12 noiembrie 1877), și la sărbătorirea marii victorii definitive a armatei române la PLEVNA (Doc. 176, 1877, noiembrie 29).
Domnule Directore!
Mâine, miercuri 30 corent, vă rog cu onoare, domnule Directore, ca împreună cu corpul profesoral, în CATEDRALA din acest oraș, orele 11 dimineața, să binevoiți a asista la tedeumul pentru biruința ARMATELOR ROMÂNO-RUSE și luarea PLEVNEI.
Primiți, domnule directore, asigurarea osebitei mele considerații.
Prefect,
Domnului Directore al Școlii de Băieți Nr. 1
(ARH. ST. SLATINA, ȘCOALA de Băieți Nr. 1 „IONAȘCU” SLATINA, ds. 3/1877, f. 25)
Cu aceeași considerație, la sfârșitul războiului, Ministerul de Interne aduce mulțumiri locuitorilor din SLATINA, „precum și elevilor și elevelor de la școlile de băieți și fete din localitate, pentru sumele de bani oferite în vederea cumpărării armelor necesare ostașilor români”. (doc. 184)
„Ministrul exprimă via sa mulțumire persoanelor arătate mai jos, din județul Olt, care au oferit pentru cumpărarea de arme sumele următoare – în total 1.013,70 lei adunați.
TABEL
Nr. Crt. /Numele și prenumele/ Suma
1. Ion Munteanu – 60 lei
(…)
25. elevii Școlii Primare de Băieți Ionașcu – 17,20 lei
(…)
29. elevele Școlii Primare de Fete – 30,50 lei
(…)
(MONITORUL OFICIAL, Nr. 36 – 15/27 februarie 1878, p. 917)
Așadar, epoca modernă, cu marile sale evenimente de la 1848, 1859, 1859-1866, 1877-1878, a constituit și pentru orașul Slatina și pentru învățământul slătinean o perioadă de afirmare, în contextul general al evoluției istorice a TIMPULUI ce va deschide noi perspective cultural-educative pentru ținuturile noastre.
