Medic, liberal, originar dintr-o familie al cărui nume este o marcă înregistrată în lumea medicală a judeţului Olt, Sorin Brătoi este o figură aparte în peisajul politicii oltene. S-a alăturat echipei liberale de la Olt într-un moment când oferta politică făcută oltenilor de către partidele vremii era mult mai vastă decât este astăzi.
Membru în organizaţia de la Slatina, adept al grupului format în jurul preşedintelui Dan Codan, Sorin Brătoi are capacitatea de a înţelege limitele până la care, în spaţiul public, poţi face compromisuri.
Acceptă şi că, un adevăr enunţat astăzi poate deveni mâine o infirmitate în raport cu evoluţia vremurilor.
Pe seama prezentului, dar şi a unor teme de viitor, medicul Sorin Brătoi răspunde unui set de întrebări. Mai mult sau mai puţin provocatoare…
– România promisă în 2012 nu-i tot una cu cea de la sfârşitul lui 2013. USL-ul tinde să devină o uniune a iluziei naţionale. Cine credeţi că este de vină?
– Se poate aprecia şi se pot face comentarii în funcţie de ceea ce se întâmplă cu adevărat în viaţa politică sau în ceea ce se reflectă în viaţa de zi cu zi. Personal, consider că în acest moment o mare parte din promisiunile făcute de USL în campania electorală au fost onorate, unele sunt în curs de a fi respectate, dar climatul economic european în care ne aflăm nu permite mai mult în aceste momente.
– Vă simţiţi confortabil, ca şi membru al PNL-ului, într-o alianţă cu cei de la PSD? Acolo unde lucrurile nu pot fi spuse până la capăt, acolo unde nu poate fi contradicţie şi dezbatere între partenerii grupului de faţă…
– Din punctul meu de vedere, orice alianţă presupune un compromis, presupune sacrificii şi presupune negocieri. Referitor la întrebarea dumneavoastră pot să vă spun că atunci când te înscrii într-un partid trebuie să respecţi o anumită disciplină, impusă de acel partid… E drept, uneori sunt lucrui care nu ne convin, ce ţin de disconfort, dar, aşa cum spuneam, atâta vreme cât negocierile se fac nu în interesul persoanelor, ci în interesul grupului, al oamenilor, pot spune că este o stare de normalitate.
– De la un timp încoace, pe preşedintele PNL-ului, pe Crin Antonescu îl atacă toată lumea din PSD, într-o ordine inversă: de la deputatul Florentin Gust la Mircea Geoană, până la Ilie Sârbu şi tot aşa… Ce se întâmplă în acest caz, în acest cuplu, în care unul din parteneri dă cu vesela pe geam şi altul toarnă gaz pe ţeava de la chiuvetă şi vrea să facă apă caldă?
– După cum spuneam, în cadrul unei alianţe pot fi şi comentarii, dar sunt momente în care interesele grupului ar trebui să primeze în faţa intereselor personale. Cred însă că în acest moment există un uşor defazaj între preşedinte şi partid, în sensul că domnul Crin Antonescu este focusat pe campania de anul viitor privind alegerile prezidenţiale, în timp ce Partidul Naţional Liberal e axat pe buna guvernare. În altă ordine de idei, noi nu putem să ştim care sunt discuţiile, care sunt ideile, negocierile şi problemele pe care le discută, între patru ochi, cei doi co-preşedinţi ai alianţei. De aici pleacă deciziile şi cred că ambii co-preşedinţi sunt supuşi unui nivel de stres pe care noi, din eşalonul doi, nu-l putem înţelege atât cât trebuie. Cu toate astea, sunt inerente asemenea discuţii, înţepături şi replici dure în cadrul unei alianţe. Până la urmă, sinceri să fim, astfel de tensiuni apar şi-ntr-o relaţie de cuplu, iar asta nu e o noutate.
– Dacă în urmă cu un an şi jumătate, până să fi ajuns la putere, în urma acelei moţiuni de cenzură, USL-ul ar fi promis exploatarea gazelor de şist, creşterea preţului la carburanţi printr-o acciză, creşterea impozitului şi a taxei locale, noua taxă pe stâlpi, pe garduri, pe muşte şi tot aşa, credeţi că astăzi aţi mai fi fost majoritari în parlament tot dumneavoastră, cei de la PNL, de gât cu cei din PSD?
– Referitor la taxa aceea ciudată, pe stâlpi, pot spune că este o formulare greşită, o prostie care a fost şi amendată, iar la dezbaterea bugetului în Parlamentul României va fi eliminată. În ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist, din punct de vedere economic, poate să fie benefică pentru ţara noastră. Cu toate astea, dacă guvernul a emis autorizaţia de mediu, necesară pentru exploatarea gazelor de şist, ar trebui să vegheze la respectarea strictă a normelor de mediu! Orice companie străină, care va fi intereseată de o investiţie în ţara noastră, va promite un mediu curat, sănătos, dar sunt convins că nu-şi va putea îndeplini obligaţiile în ceea ce priveşte latura ecologică a proiectului. De aceea, insist şi spun că guvernul ar trebui să fie foarte strict în ceea ce priveşte supravegherea acestui aspect!
– În ultimul timp, din câte se vede, se pare că există un consum foarte mare de energie împotriva omului public Traian Băsescu. Nu credeţi că în locul acestor energii consumate de USL cu preşedintele statului ar fi fost bine să se meargă spre constucţia de autostrăzi şi astăzi am fi putut avea întreaga reţea de drumuri pusă la punct?
– Privind problema din punctul acesta, întrebarea dumneavoastră e pertinentă, dar aş vrea să nu uitaţi că şi la ora actuală, când guvernul de dreapta al preşedintelui nu mai este la putere, în continuare, singura sursă de tensiune şi de accentuare a problemelor din România rămâne Traian Băsescu! Prin politicile generate, prin atitudinea sa vizavi de Parlament, de Guvern, prin tot ceea ce face… Din punctul meu de vedere, România de astăzi a ajuns o democraţie de tip sud-american, în care frecuşurile dintre cele două părţi ale eşichierului politic se tranşează doar la Parchet, la DNA şi în arest.
– Poate câştiga ceva PNL-ul în cazul în care, la Crăciun sau până la Paşti, USL-ul de astăzi se face praf? Puteţi respira şi pe cont propriu?
– Cu siguranţă, putem să respirăm şi pe cont propriu, numai că, aşa cum înţeleg eu situaţia politică din clipa de faţă, cel puţin până la plecarea lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni, în nici un caz Uniunea Social Liberală nu se va rupe! Indiferent de frecuşurile inerente care apar, de tensiunile şi discuţiile contradictorii care există…
– Practic, liantul USL-ului este…
– Este şi va rămâne preşedintele statului, de altfel un lucru recunoscut de Crin Antonescu şi Victor Ponta. Mai exact, ieşirea de seară (n.a.: marţi, 26 noiembrie 2013), de la ora optsprezece treizeci, întăreşte imediat alianţa.
– Domnule doctor, greva din sistemul sanitar din ultimele zile, agitaţia care se face pe seama acestei acţiuni de protest, bazată pe un conflict de muncă, e tot mâna preşedintelui sau e vorba de unii de la PDL, Forţa Civică, Mişcarea Populară, care au agitat întreg sistemul sanitar ca să lupte împotriva USL-ului?
– Eu cred că situaţia din sănătate nu e rezultatul proastei guvernări, fie ea PDL, fie ea USL, ci este un rău care se perpetuează de ani de zile, iar eu am mai spus că punctul de plecare al acestei situaţii grave în sistemul de sănătate a fost de undeva prin anul 2004, în momentul în care Guvernul Năstase a decis că banii colectaţi din asigurările sociale ale populaţiei nu rămân într-un cont unic, la dispoziţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ci intră la nivelul bugetului de stat, iar din acest buget se alocă apoi acolo unde este nevoie. Am mai spus-o şi o repet: în clipa de faţă, colectarea din sistemul de asigurări de sănătate reprezintă un nivel de patru-şase miliarde de euro anual, bani din care, în sănătate, nu se întorc decât aproximativ 25-30%, iar asta înseamnă că subfinanţarea cronică a sistemului de sănătate continuă şi, deşi medicii de familie ar trebui să reprezinte un mare filtru care să degreveze şi să scadă presiunea pusă pe spital, lucrul acesta nu se întâmplă. Primesc foarte multă finanţare, pacienţii trec, iau o hârtie şi presiunea ajunge ulterior tot pe spitale. În felul acesta, spitalele au ajuns astăzi la un nivel de subfinanţare gravă şi suntem cu toţii îngrijoraţi, având în vedere că în proiectul de buget pe anul viitor nivelul sumelor contractate de către spitale este prevăzut a scădea cu până la 20%.
– Prin natura profesiei dumneavoastră îmi pot permite să vă întreb: ce este mai periculos pentru spaţiul public: un bolnav psihic, ce umblă cu o bâtă pe stradă, sau un bolnav psihic ce ia cuvântul la tribuna parlamentului şi mai promovează şi legi prin natura funcţiei pe care se află?
– E clar că răul pe care îl poate face o persoană depinde de puterea pe care o deţine. Desigur, un bolnav psihic ce umblă pe stradă poate să facă şi poate să-şi facă rău, dar o persoană care deţine o funcţie de conducere şi ia decizii în necunoştinţă de cauză poate să genereze enorm de mult pericol…
– Între noi fie vorba, şi vă promitem că nu mai spunem la nimeni: n-aveţi sentimentul, ca şi cunoscător a ceea ce se cheamă bolnavul psihic, că, în clipa de faţă, o parte dintre cei care conduc destinele ţării sunt posibili pacienţi ai sistemului psihiatric?
– Eu nu pot să fac o apreciere de genul acesta. Cel mult, pot face o apreciere stric personală, dar una de grup chiar nu se poate face…
– De ce v-au vândut colegii dumneavoastră de la PNL în urmă cu câţiva ani, atunci când candidatura dumneavoastră la fotoliul de primar al Slatinei a rămas aşa, cam ca a lui Stolojan la prezidenţialele din 2004?
– În primul rând, eu nu acuz pe nimeni şi nu cred că a fost vorba de o vânzare în sensul în care spuneţi. A fost rezultatul unor negocieri purtate cu PSD-ul şi al algoritmului care s-a aplicat la nivel de ţară.
– În 2016, dacă partidul va avea voie de la partenerii din USL să-şi depună candidat propriu la fotoliul de primar al Slatinei, v-aţi încumeta să mai candidaţi?
– Până atunci mai e şi nu cred că la nivelul anului respectiv se va pune problema să ni se dea voie sau nu ca un reprezentant al nostru să candideze. Până acum, a fost un protocol, până atunci vedem ce va mai fi, iar despre asta vom discuta când va fi vremea…
– Ce vă place la preşedintele Traian Băsescu?
– O întrebare frumoasă, interesantă. Sincer, nu-mi place nimic. Totuşi, admir faptul că este un tip care rezistă extraordinar de bine în condiţii de stres. Eu n-am văzut un personaj care să reziste în condiţii de stres mai bine ca cel în cauză. E clar că e făcut pentru situaţii conflictuale şi tensionate.
