„Sunt un profesor cu simţ civic şi mi se pare normal să iau atitudine atunci când văd nedreptate şi iresponsabilitate în jur”
Pe profesorul de limba-română, Victor Iacobescu, îl ştie orişicine, îl apreciază toţi elevii, iar când vine vorba de a se implica în activităţi cetăţeneşti spune, fără excepţie, „prezent”. Pur şi simplu, nu ai ce să-i reproşezi. Nu este un om greu de citit, ci un om mereu deschis. Despre Slatina, despre noua sa carte, despre limba dulce a României, profesorul Victor Iacobescu ne vorbeşte în interviul care urmează.
– Recent, aţi lansat un volum de poezii, „În căutarea lui Annabel Lee”. Cine este Annabel Lee?
– „Annabel Lee” este ultimul poem al scriitorului american Edgar Allan Poe. Cine a fost cu adevărat Annabel Lee şi ce a reprezentat ea pentru Poe este în continuare un mister. Annabel Lee din volumul meu de poezii este un simbol al copilăriei pierdute, al iubirii absolute, al visului, dar şi al iminenţei morţii. Parafrazându-l pe Flaubert, aş putea spune că fiecare dintre noi poate fi Annabel Lee.
– La ora actuală, televizorul şi internetul câştigă teren în defavoarea cărţilor? Cum pot câştiga profesorii lupta cu tehnologia?
– În ultima vreme, cărţile sunt în dezavantaj faţă de internet şi televizor. Există uneori o nostalgie a cărţii. Aş putea compara cu diferenţa dintre scrisoare şi SMS. Majoritatea oamenilor spun că le e dor de scrisoare, dar preferă SMS-ul. Nu ştiu care este explicaţia – poate faptul că trăim totul prea repede şi parcă prea banal.
– Dacă aţi fi ministru al Educaţiei, ce aţi face pentru a îmbunătăţi sistemul de învăţământ actual?
– Sunt atât de multe… Din păcate, fiecare ministru al Educaţiei a trebuit să accepte viziunea partidului care l-a propus în această funcţie, iar „celebrele reforme” au venit de la partid spre minister, nu invers, cum ar fi trebuit. Sistemul de învăţământ trebuie racordat la realitatea economică, şcolile trebuie să aibă dotări informatizate, este nevoie de mai mulţi psihologi în şcoli, trebuie o salarizare decentă, trebuie alte valori pe care să le propună societatea, trebuie… Dar nu voi fi niciodată munistrul Educaţiei.
– V-aţi săturat de politică sau mai credeţi în ea?
– Nu m-am săturat de politică, dar nici nu am crezut în ea ca scop existenţial. Am crezut şi cred în oameni care să implementeze politica României în toate domeniile: social, economic, cultural etc. Nu m-am considerat şi nu mă consider om politic. Sunt un profesor cu simţ civic şi mi se pare normal să iau atitudine atunci când văd nedreptate şi iresponsabilitate în jur.
– Aţi fost candidat la Primăria Slatina. V-ar mai interesa o nouă candidatură în 2020?
– Mie, întotdeauna, mi-a plăcut să câştig, dar o candidatură la primăria unui municipiu reşedinţă de judeţ implică foarte mulţi factori. Cum eu nu am fost adeptul jocurilor politice, am ales să nu mai candidez. Cred, însă, că aş fi fost un bun manager al oraşului. Sau poate voi fi în 2020. Cine ştie?
– Ce le-aţi sugera profesorilor de limba şi literatura română din noua generaţie?
– Am întâlnit în judeţul nostru mulţi profesori din noua generaţie dedicaţi nu doar profesiei, ci şi actului de cultură, şi este îmbucurător, Înseamnă că elevii vor fi norocoşi cu asemenea mentori, care să le ghideze paşii spre construirea propriului destin.
– Le cerem prea mult politicienilor noştri, atunci când aşteptăm ca ei să vorbească, în mod corect, limba-română? Cum îi învăţăm care e diferenţa dintre „datorită şi „din cauza”?
– Depinde ce vrem de la ei. Avem atâţia politicieni care faultează limba-română cu acelaşi elan pe care îl aveau pe vremuri fundaşii de la Ceahlăul Piatra-Neamţ, că, uneori, nu ne dăm seama dacă „din cauza lor” ţara merge prost sau „datorită” lor mai facem haz de necaz în aceste vremuri absurde. Dacă ne apucăm să analizăm fiecare politician şi modul de exprimare, facem o carte cât „Istoria literaturii…” lui G. Călinescu.
– Anul a început cu tensiuni. Strada a câştigat? Cum comentaţi evenimentele din jurul deja celebrei O.U.G. 13?
– Nu ştiu dacă a câştigat strada sau dacă s-a făcut lumină în noaptea minţii unor guvernanţi. Se impune, totuşi, revizuirea unor circumstanţe juridice, în aşa fel încât să fie respectate şi drepturile omului, dar să fie pedepsite şi infracţiunile.
– Mulţi liberali au plecat către ALDE. Vă tentează să faceţi un astfel de pas?
– Glumind puţin, aş spune că, de fapt, au plecat la ruda mai bogată din centrul satului, pentru că iluzia binelui comun este ispititoare. Nu ştiu în ce măsură pe termen lung se vor simţi confortabil. Nu mă tentează acest pas, pentru că nu am intenţionat niciodată să am o carieră politică.
– Până unde aţi fi dispus să ajungeţi în a face un compromis?
– Depinde de situaţie, dar şi de gravitatea faptelor. Am mai minţit în scop caritabil să-mi ajut prietenii în copilărie, am copiat la o lucrare la limba-rusă în liceu, dar nu cred că am depăşit o limită a bunului-simţ şi nici nu cred că o voi face.
– Municipiul Slatina are buget pe anul 2017. Sunteţi mulţumit de ce s-a dat către învăţământ? Dar de buget, per ansamblu?
– Sunt greu de mulţumit, pentru că sunt foarte ambiţios. Să fiu subiectiv, mă bucur că s-au alocat, în sfârşit, bani Colegiului Naţional „Radu Greceanu” pentru refacerea unui corp de clădire. Să nu uităm că este liceul cu procentul de promovabilitate cel mai mare din judeţ la examenul de Bacalaureat de anul trecut. Per ansamblu, cred că unele domenii au fost prioritizate, dar totul a depins de viziunea Consiliului Local asupra împărţirii bugetului oraşului.
