Interviu cu deputatul de Olt FLORIN IONUȚ BARBU
Intrarea Partidului Social Democrat la guvernare, lângă PNL, a determinat și schimbări pe poziții, în zona resursei umane, la cel mai înalt nivel. După plecarea lui Adrian Chesnoiu ca ministru la Agricultură, pe locul acestuia, în Camera Deputaților, la președinția Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie alimentară şi Servicii specifice a ajuns Florin Ionuț Barbu, deputat PSD de Olt.
Cu o expertiză în domeniu recunoscută din perioada când a fost director general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Florin Barbu acceptă să facă o trecere în revistă asupra principalelor ținte/direcții din ceea ce înseamnă politicile publice agrare pe care le avansează/susține/propune din poziția de demnitate publică ocupată în prezent…
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră funcția de președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților?
– Mă bucur, sincer, că am posibilitatea să îmi folosesc toate cunoștințele și experiența acumulată în cei aproximativ 7 ani în care am condus Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare pentru a elabora un cadru legislativ bun de care fermierii și producătorii au atâta nevoie. Îmi doresc să îi ajut, să las ceva util în urma mea și de ce nu, să se vorbească de bine despre activitatea mea ca președinte al Comisiei de Agricultură, mult timp, așa cum se vorbește, încă, în ANIF, despre perioada când am fost director.
– Un proiect de lege trecut prin Comisia de Agricultură vizează practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Concret: care vor fi beneficiile consumatorului, dar și motivațiile fermierului?
– Am început anul agricol în Parlament, ca să spun așa, cu o mare victorie, o victorie a noastră, a tuturor celor implicați în acest domeniu. După un an, de dezbateri, Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care transpune Directiva UE 2019/633, va ajunge la vot, în Camera Deputaților, după ce a fost aprobat cu majoritate de voturi în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Vreau să le mulțumesc, din nou, colegilor deputați și echipei care a lucrat la finalizarea proiectului, asociațiilor și organizațiilor de profil, alături de care am dezbătut fiecare articol din această lege atât de necesară. Numai împreună putem găsi cele mai bune soluții pentru că această lege este rezultatul discuțiilor pe care le-am purtat cu asociațiile de profil din România, în cadrul unei întâlniri care a durat cinci ore și am dezbătut, articol cu articol, proiectul de lege. Cred că este pentru prima dată, în istoria parlamentarismului românesc când se face așa ceva. La întâlnire au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Consiliului Concurenței, AMRCR, ROMALIMENTA, ROMPAN, APRIL, PROAGRO, LAPAR, Berarii României, Asociaţia Forța Fermierilor, Asociaţia Fermierilor din România, Bio România, Asociaţia ACDBR, Clubul Fermierilor din România, Cream Land, APPR și am căzut de acord pe 90% din prevederile actului normativ. Reglementam, astfel, relațiile comerciale dintre furnizori ( producători agricoli, procesatori) și cumpărători, în lanțul de aprovizionare cu privire la plata corespunzătoare și la timp a producției agricole și produselor alimentare, instituționalizarea sistemelor de contracte și respectarea lor și eliminarea practicilor comerciale și a produselor falsificate și substituite. Avem datoria să susținem industria alimentară care poate fi cel mai mare sector, ca cifra de afaceri, și cel mai mare angajator din România!
– Prin transmiterea imobilelor destinate activităților de asistență sanitar veterinară nu pierde statul controlul asupra acestui patrimoniu?
– Patrimoniu însemnând clădiri abandonate, unele chiar în paragină unde nu mai funcționează nimic de ani de zile! UAT-urile vor avea posibilitatea să acceseze fonduri europene și să doteze aceste clădiri, multe aflate în paragină, pentru a putea fi folosite pentru activități sanitar – veterinare. Primarii nu au voie să schimbe destinația acestor imobile, nu au voie să le vândă și nu pot să le închirieze decât medicilor veterinari. În acest fel, medicii veterinari pot să deschidă cabinete în comunele și orașele mici, pentru că au infrastructura necesară, apar și câteva noi locuri de muncă, iar oamenii își pot trata animalele și păsările, la ei acasă, în cabinete veterinare moderne. Eu zic că este un proiect bun, necesar, așteptat de primarii noștri și de comunitățile locale.
– Susțineți, ca social-democrat, proiectul IMM Rural Invest, privind creditarea întreprinzătorului din rural și urbanul mic. Astfel de proiecte sunt sufocate de birocrație. Ce e nou de data aceasta?
– În primul rând, susțin acest program nu pentru că sunt social- democrat, cum spuneți dvs, sau pe-se-dist, cum ar spune alții, ci pentru că este o program bun, prin care putem dezvolta acest sector. Rural Invest susține refinanțarea creditelor fermierilor și agricultorilor, achiziția de terenuri agricole, retehnologizarea și automatizarea, certificatele de depozit, piscicultura, acvacultura și industria alimentara. Mă întrebați ce este nou de data aceasta, aș începe cu oameni noi, cu o altfel de viziune sau cu viziune, cu experiență, dorință și putere ce muncă, apropiați de fermieri și de producători, cărora ne pasă de agricultura românească.
– La început au fost opt miliarde prin PNRR pentru Agricultură. Au mai rămas 230 de milioane de euro. Unde s-au pierdut și de către cine, acești bani?
– I-au pierdut mințile luminate Ghinea și Cîțu, i-au pierdut fermierii și producătorii români. Eu am atenționat asupra acestei probleme încă de acum un an, pentru că am aflat că acești incompetenți nu au fost în stare, de exemplu, să explice că proiectele de irigații nu se bazează pe o tehnologie învechită, cu un consum mare de energie și că noi avem proiecte pentru folosirea energiilor alternative la stațiile de irigații. În 2019, am inaugurat un proiect pilot, în județul Dolj, o stație de irigații cu panouri fotovoltaice. Dar cine să știe? Ghinea care habar nu avea de agricultură sau Barna care credea că apa pentru irigații vine din sol și nu a văzut în viața lui un canal de irigații. Să nu uităm ca în 2020, din cauza secetei, fermierii au fost despăgubiți cu 930 milioane de lei, în timp ce în infrastructura de irigații s-au investit numai 290 milioane de lei, deși eu am lăsat când am plecat de la ANIF zeci de dosare cu proiecte de investiții.
– Secetă pedologică în jumătate din țară. O lege pentru ploaie e greu de dat. Cum îi ajută Camera Deputaților pe fermieri?
– Continuând programele pentru reabilitarea sistemului de irigații, printr-un cadru legislativ bun prin care să îi susținem pe fermieri, oferindu-le apă gratuită, subvenții. Am avut multe discuții cu ministrul Adrian Chesnoiu și știu că investițiile în sistemul de irigații sunt o prioritate pentru el.
– Intermediarul din piață plătește aceleași taxe ca producătorul. Nu lipsește ceva în sistemul de motivare al ultimului?
– Toate proiectele la care lucrăm și în comisie și la Ministerul Agriculturii sunt pentru susținerea producătorilor, de la facilitarea accesului în supermarketuri, debirocratizarea acordării de ajutoare, organizarea de piețe volante săptămânale, în București și toate orașele, după modelul de la Olt, unde președintele CJ Olt Marius Oprescu a avut încă de acum un an ideea înființării unei piețe volante, săptămânale, în fața instituției, care a fost un real succes. Așa cum am promis, susținem fermierii și producătorii pentru că ei asigură hrană sănătoasă pentru români.
