Interviu cu IULIAN BĂRĂSCU, primarul comunei POBORU, județul Olt
Au trecut, iată, 19 ani de când locuitorii din comuna Poboru în învesteau pentru prima oară, cu încredere, în funcția de primar, pe Iulian Bărăscu. Un om al locului, venit să schimbe în bine și să așeze pe drumul spre normalitate una din principalele vetre de civilizație din teritoriul administrativ oltean.
Conceptul despre administrație al primarului Iulian Bărăscu este simplu. O spune ori de câte ori are ocazia, că un primar trebuie să facă ce vor oamenii: să ia de la comunitate pulsul necesității și să nu impună, din afară, elemente din agenda sa, ca priorități ale celor care l-au ales cu încredere. Sunt multe lucruri făcute în Poboru, trainice, menite să reziste în timp și să asigure confortul cetățenilor. Mai departe, proiecte multe, cât să limiteze distanța dintre rural și urban, atunci când vorbim de accesul la elementele civilizației. Dar, despre pașii de până acum și gândurile pentru viitor, cel mai bine vorbește chiar primarul localității Poboru, Iulian Bărăscu…
– Domnule primar, ce ne puteți spune despre anul 2018 și despre proiectele dumneavoastră, derulate prin PNDL?
– Vă pot spune, cu mândrie, că anul 2018, pentru noi, cei din Poboru, a fost un an destul de bun. În ceea ce ne privește, am încercat să nu ne lăcomim și ne-am axat pe două proiecte prin PNDL 2 și încă unul prin PNDL 1 la care vom face în curând recepția pentru o betonare de drumuri. În acest ultim caz lucrarea este finalizată, lumea este mulțumită, iar aici vorbim de peste opt kilometri realizați în mai multe sate ale comunei noastre.
– Revenind la PNDL 2, ce ne puteți spune?
– Revenind la PNDL 2, înainte de toate, vreau să-i mulțumesc foarte mult fostului ministru al Dezvoltării, domnului Paul Stănescu pentru modul în care ne-a sprijinit. Astfel, ne-au fost aprobate două proiecte. În primul rând este vorba de un proiect privind asfaltarea unor drumuri locale, pe o distanță de șapte kilometri, prin care am terminat și această etapă. Ar mai fi de lucru la drumurile județene, dar am încredere în președintele Consiliului Județean Olt, în domnul Marius Oprescu, cel care m-a asigurat că în perioada următoare se vor găsi soluțiile necesare pentru reamenajarea lor. În ceea ce mă privește, eu nu știu câte comune din această țară sunt tranzitate de patru drumuri județene, aproximativ 30 de kilometri, așa cum se întâmplă la noi… Ei bine, jumătate din aceste drumuri sunt puse la punct, dar jumătate au nevoie de intervenții majore, având în vedere faptul că sunt pietruite. Interesant este faptul că din acele drumuri de piatră, în stânga și în dreapta, pleacă cele locale care sunt asfaltate, iar oamenii nu știu că drumul „x” sau „y” este un drum județean și nu ține de administrația locală…
– Al doilea proiect prin PNDL 2?
– Ar fi școala din satul Cornățelu, avem licitația adjudecată, iar proiectul acesta presupune o reabilitare totală, cu grupuri sanitare interioare, cu parchet nou, cu geamuri noi, cu acoperiș schimbat, cu centrală termică, cu izolație exterioară și multe alte finisaje interioare. Din păcate, în clipa de față suntem puțin blocați de I.S.U. A fost și acea tragedie de la clubul Colectiv, din București, iar legile noastre sunt astăzi foarte stufoase, fapt pentru care ne aflăm în stadiul de obținere a avizelor pentru una sau pentru alta, ceea ce îngreunează și mai mult situația. În orice caz, în aceste zile așteptăm proiectantul, vom merge din nou la I.S.U, am refăcut anumite lucruri și sperăm ca de această dată să fie totul în regulă. Mai departe, când va începe treaba, copiii vor învăța în școala din centrul comunei, astfel încât cei din clasele I-IV să învețe dimineața, iar cei din V-VIII după masa. Desigur, lucrul acesta se va întâmpla până în vacanța mare, urmând ca pe timpul vacanței să ne mișcăm foarte repede, astfel încât din toamna acestui an să le putem oferi cele mai bune condiții copiilor noștri. Un sacrificiu care merită făcut pentru această investiție.
– Ce face primarul Iulian Bărăscu pentru tinerii din comuna Poboru?
– În clipa de față se lucrează la un teren de sport multifuncțional. E vorba de un teren sintetic pentru toate sporturile, cum ar fi fotbal, tenis de câmp, handbal, volei și nu numai… Va fi un teren amplasat în centrul comunei, va avea și nocturnă, iar lucrările vor fi duse la bun-sfârșit în cel mai scurt timp, în funcție și de vremea din perioada următoare.
– Ce v-ați propus să faceți în anul 2019 din punct de vedere administrativ?
– Sunt mai multe proiecte pe care dorim să le începem anul acesta, plus altele deja începute pe care sperăm să le finalizăm. Spre exemplu, scena din centrul comunei, lângă căminul cultural, acolo unde organizăm anual sărbătorea comunei, are nevoie de o renovare prin schimbarea scândurii care s-a învechit și, Doamne ferește, nu dorim să avem surprize neplăcute cu artiștii ce vor urca pe ea. Mai departe, dorim să intervenim asupra iluminatului public, să punem lămpi noi, pe led, astfel încât să avem lumină măcar din doi în doi stâlpi. Ne mai dorim un grup sanitar la căminul cultural, cu atât mai mult cu cât, din când în când, mai organizăm diferite evenimente gen un botez, o cununie…
– Aveți aici, la Poboru, și o formație de cântece și jocuri populare. Ce ne puteți spune despre acest ansamblu?
– Într-adevăr, avem la Poboru și o formație înființată în vara anului trecut, o ambiție de-a mea de care sunt astăzi foarte mândru. Până acum câțiva ani aveam o echipă de fotbal, care mergea foarte bine, cu băieți talentați, dar odată cu trecerea timpului nu a venit nimic din urmă. Acum, ne-am axat pe acești copii talentați, avem dansatori, avem cântăreți și vă spun cu mândrie că am peste 25 de copii, dintre care șase fete și un băiat cântă foarte bine. Anul trecut am fost la numeroase evenimente, iar cel mai important premiu obținut a fost locul întâi la Roșiorii de Vede, la un festival național cu formații din Bragadiru, din Giurgiu, din Teleorman și Palatul Copiilor din Craiova. Așadar, vă dați seama ce satisfacție am avut, atât eu, cât și copii noștri care se îmbrățișau și plângeau de bucurie. Desigur, anul acesta, pe 8 martie, am avut o primă ieșire la căminul cultural din localitate, am sărbătorit de Ziua Mamei, iar sâmbătă, pe 16 martie, am fost invitați la o frumoasă sărbătoare organizată în comuna Brîncoveni din județul Olt. Am fost singura formație invitată din exterior și toată lumea ne-a felicitat pentru modul în care ne-am prezentat. Așadar, copiilor le place, eu sunt mândru de ei și îi iubesc foarte mult pentru tot ceea ce fac. Una peste alta, le dăm de lucru celor mici, astfel încât să renunțe, fie și pentru câteva ore, la pasiunea pentru calculator sau facebook. Mai mult, avem copii în formare, de 4-5 ani, iar schimbul de generații este deja pregătit pentru asigurarea continuității.
– Ce ne puteți spune despre rețeaua de apă și cea de canalizare?
– În vară se fac 19 ani de când sunt în fruntea acestei comune. De când sunt primar la Poboru, am căutat să fac doar ceea ce oameni mi-au cerut pentru că ei m-au ales și pentru ei muncesc. Prin urmare, despre rețeaua de apă din comuna Poboru vă pot spune că nu avem probleme, mi-au cerut ulterior să-i scap de praf și de gropi și am rezolvat-o și pe-asta, iar acum urmează și rețeaua de canalizare. E drept că mai apar tot felul de probleme, cum ar fi aceea că pentru astfel de lucrări nu s-au mai aprobat proiecte la localități cu un număr mai mic de două mii de locuitori. Cu toate astea, noi încercăm și vom vedea ce va urma. Trebuie să ne zbatem, trebuie să căutăm soluții și să doar așa vom reuși să ducem la bun-sfârșit ceea ce ne-am propus.
– Curățenia din comunele și satele Oltului e o problemă de actualitate…
– Da, spre exemplu, o temă arzătoare, în zilele noastre, este cea legată de curățenia din județ. Haideți să înțelegem că e nevoie de un astfel de serviciu de salubrizare, să avem pubele la poartă, omul să duc acolo gunoiul, iar mașina respectivă să-l care în locul stabilit. Sigur, sunt mulți cetățeni reticenți, implică anumite costuri, apare astfel și un blocaj, dar am convingerea că-n cele din urmă toate lucrurile astea se vor rezolva.
– Gazele naturale? În ce fază sunteți cu ele?
– Gazele naturale erau o altă ambiție a mea… Din păcate, în clipa de față, în zona noastră nu avem o conductă de care să ne putem lega. Sunt cetățeni care ar vrea să aibă gaze, sunt și mai mulți care nu vor lucrul acesta, iar unul dintre motivele pentru care refuză este acela că majoritatea familiilor au pădure. astfel, se duc și își taie lemnele de care au nevoie, le duc acasă și nu mai au nevoie de gaze. În altă ordine de idei, populația din Poboru este îmbătrânită, sunt oameni cu pensii de CAP, iar când aud că trebuie să dea 50-60 de milioane refuză din start să bage gazele în curte. Oamenii sunt săraci, și-au dat terenul în arendă, nu mai au putere de muncă, nu au nici utilaje, și n-au de unde să dea atâția bani pentru rețeaua de gaze naturale. Ba, mai mult, sunt familii care n-au mai trecut de ani de zile pe la Poboru ca să-și plătească impozitul, dar au vorbit în schimb cu președintele asociației la care au dat terenul în arendă și își primesc banii direct în cont. Asta nu e normal, dar momentan nu am găsit soluții prin care să-i facem să înțeleagă că nu-i corect așa…
– Referitor la taxe și impozite: au crescut valorile pentru anul în curs?
– Doar acea cotă impusă prin lege. Noi, la țară, căutăm să nu facem lucrul acesta. Știm cât își permit oamenii și nu vrem să le îngreunăm situația. Așa cum vă spuneam, nivelul de trai este scăzut, cheltuielile sunt mari, oamenii îmbătrânesc, medicamentele sunt scumpe… Prin urmare, am ales varianta de a menține, atât cât se poate, valorile din anii trecuți, în limita legilor actuale. E drept că fără bani la buget nu poți să faci mare lucru prin comună, dar dacă ai posibilitatea să faci ceva prin fonduri europene, prin bani din ministere, cu bani din GAL, ar fi păcat să nu profiți.. Mai trebuie să avem grijă cu cine alegem să facem lucrările, să ne dorim și să ne implicăm!
– E grea schimbarea din legea bugetului, privind costurile cu asistații social?
– Și aici ar fi o problemă, facem tot felul de calcule și vom vedea ce va urma. Din discuțiile purtate cu contabilul primăriei, se pare că într-un fel sau altul ne-am descurca, dar este și asta o grijă-n plus și n-am idee de ce ai guvernanții noștri încearcă să scape de grijile lor punând în cârca noastră din ce în ce mai des… Spre exemplu, noi nu avem voie să angajam, noi nu avem voie să facem nimic. În cazul ăsta, cine se poate ocupa de toate astea și cine credeți că vine să facă muncă pe gratis? Sunt multe de făcut, e nevoie de oameni, dar vrem să obținem și formele legale prin care să putem apela la cei ce vor și pot să ne ajute… Spre exemplu, e primăvară, lumea dă foc pe câmp, bate vântul, focul se întinde, apelăm la cei de la ISU și facem tot ce putem. Dacă am apela la alții, mulți ar refuza pentru că nimeni nu vine să te ajute gratis în ziua de azi. Vorbim despre descentralizare, dar rămânem blocați mai departe. Nu e în regulă! E nevoie de un Cod Administrativ, care să reglementeze aceste blocaje din instituțiile publice, care, iată, țin pe loc funcționarea unei primării. Dar, cu bună credință, cu sentimentul că trebuie să faci ceea ce oamenii vor, le vom duce la capăt pe toate…
