«Dacă sunt bani la minister, iar firma prestatoare se ocupă în același ritm bun de lucrare, am convingerea că în câteva luni vor fi gata lucrările la rețea de canalizare»

Interviu cu VLĂDUȚ MARIN, primarul comunei BÎRZA, județul Olt

       Așezată la granița cu Balșul, comuna Bîrza își caută identitatea, iar căutările nu sunt în zadar. Cu o administrație locală condusă de primarul Marin Vlăduț, Bîrza de astăzi se schimbă, iar certitudinile acestei schimbări se văd în planul infrastructurii: o rețea de drumuri în curs de modernizare, investiții în canalizare, apă curentă, un cămin cultural făcut să țină multă vreme de acum încolo.
O radiografie corectă a situației de astăzi, a proiectelor viitoare, o face cel mai bine primarul locului, Marin Vlăduț…

«În anul 2017 am finalizat obiectivul privind renovarea, modernizarea și dotarea Căminului Cultural Bîrza»

– Care au fost investițiile prioritare pe care le-ați demarat și finalizat în anul 2017?
– În primul rând, în anul 2017 am finalizat obiectivul privind renovarea, modernizarea și dotarea Căminului Cultural Bîrza. Un proiect la care țin, o necesitate pentru identitatea culturală a comunei noastre…

– Mai exact, ce lucrări s-au făcut?
– S-a început cu fundația, au urmat pereții, placa și acoperișul. Tavanul era din lemn, iar grinzile putreziseră, fapt pentru care proiectantul și constructoul, împreună cu mine, am stabilit că trebuie adoptată o altă soluție, alegănd să punem placă, astfel încât să avem un cămin rezistent și bine pus la punct. A ieșit o frumusețe de cămin cultural, cu paratrăznet și toate cele necesare.

– Care a fost prețul investiției?
– Investiția, cu toate materialele și lucrările făcute a ajuns la aproximativ șapte miliarde, o sumă de bun simț pentru un cămin cultural destul de mare. Fiecare leu își are justificarea sa, iar o astfel de investiție va rezista multă vreme de acum încolo!

– Câte locuri are și ce activități doriți să derulați de acum încolo în noua locație?
– Așa cum spuneam, este o locație foarte încăpătoare, gata să găzduiască diverse evenimente, dar în cazul în care am dori să facem nunți ne trebuie schimbare de destinație, ceea ce este ceva mai greu. Mai exact, se poate face lucrul acesta, dar în acest caz nu se mai pot face activități culturale. Pe de altă parte, la sat, în afară de serbări sau mici evenimente cu ocazia unor zile de sărbătoare, nu prea mai sunt nici activități culturale astăzi, dar cu un asemenea obiectiv, cu siguranță vom reuși să revigorăm și această zonă de activitate.

«Dintotdeauna, școlile și copiii din Bîrza au avut prioritate în toate proiectele pe care ni le-am asumat»

– Se lucrează la școala din Bîrza. Ce se face la această unitate de învățământ?
– Dintotdeauna, școlile și copiii din Bîrza au avut prioritate în toate proiectele pe care ni le-am asumat. Așadar, din cauza faptului că școala noastră nu avea autorizație DSP și ISU, am solicitat celor în cauză să ne spună ce trebuie să facem, astfel încât să fim bine puși la punct. Prin urmare, s-au deplasat la școală, au analizat situația și ne-au transmis care sunt pașii necesari. S-a realizat un studiu de fezabilitate, a fost aprobat, după care am scos la licitație proiectul tehnic și lucrarea efectivă. Se face o sală de grădiniță la parter, cu grup sanitar modern, cu vestiare și dotările necesare, având aici peste 40 de copii. Mai departe, sus vom avea și o sală de clasă bine echipată, iar în spate, școala având forma de „U”, vom face și grupul sanitar. Așadar, în față se toarnă placa, iar lucrările sunt în linie dreaptă, după care vom continua în spate și după finalizarea lucrărilor sperăm să nu mai avem probleme cu apa în perioada rece a anului. În 2018 vom reuși să închidem acest proiect, aflat, așa cum ați văzut, la faza de șantier.

– Ce investiții ați luat în calcul să accesați prin PNDL 2, în perioada următoare?
– Prin PNDL 2 este inclus proiectul despre care tocmai am vorbit, legat de școala din Bîrza, dar și rețeaua publică de apă uzată, însemnând canalizare și stații de epurare. La Braneț, în satul în care se află și primăria, am făcut 1,5 kilometri de canalziare, am întrerupt în perioada rece, dar peste două săptămâni reîncepem treaba, tot așa cum se va întâmpla și la Bîrza, acolo unde avem puțin peste un kilometru. Canalizarea la sat nu e un moft, e o necesitate pentru a putea vorbi de un mediu curat.

– Când credeți că va fi gata toată lucrarea despre care ați amintit?
– Dacă sunt bani la minister, iar firma prestatoare se ocupă în același ritm bun de lucrare, am convingerea că în câteva luni vor fi gata lucrările la rețea de canalizare, urmând să demarăm restul lucrărilor la stațiile de epurare: una la Bîrza și alta în Braneț. Din cauza reliefului nu aveam cum să băgăm doar o stație de epurare, având la mijlocul satului Braneț o coastă pentru care este necesară o stație de pompare, tot așa cum la două sute de metri de primărie este o vale și se cere același lucru. Una peste alta, dacă sunt bani, dacă firma se ocupă, iar timpul ne lasă să lucrăm, la anul, pe timpul acesta, lucrarea trebuie să fie finalizată.

– Cum rezolvați dumneavoastră una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă satul românesc, și anume curățenia din mediul rural?
– Din anul 2009 am încheiat un contract de curățenie cu cei de la SALUBRIS SA. Între timp a fost finalizat, reînnoit, s-au făcut și licitații, așa cum prevede legea, astfel încât în fiecare zi de luni se ridică gunoaiele în toată comuna. Am instituit o taxă, încasăm banii de la cetățeni și facem plata mai departe către SALUBRIS. Este foarte important acest aspect, avem curățenie în localitate, și asta în ciuda faptului că mai sunt și mici nereguli din partea unor cetățeni asupra cărora intervenim ori de câte ori este nevoie. Mai exact, mulți nu au înțeles nici acum faptul că gunoiul de grajd nu-l ridică SALUBRIS-ul, iar alții îl aruncă pe unde apucă. Dar, cu insistență, cu rugăminți, cu dialoguri directe purtate cu cetățeanul, îi convingem pe oameni să înțeleagă că domeniul public trebuie păstrat curat!

«Am întocmit un proiect de modernizare a serviciului de iluminat public, a fost depus la GAL, iar el prevede ca pe fiecare stâlp să avem câte o lampă cu led»

– Faceți parte din Grupul de Acțiune Locală „Plaiurile Oltețului”. Ce vreți să faceți prin GAL, domnule primar?
– Am întocmit un proiect de modernizare a serviciului de iluminat public, a fost depus la GAL, iar el prevede ca pe fiecare stâlp să avem câte o lampă cu led. Vorbim aici de 380 de lămpi. În acest moment se analizează proiectul, așteptăm finalizarea lui și apoi înaintarea către AFIR Craiova. Sistemul de iluminat public, așa cum îl vrem, înseamnă confort, dar și securitate. Descurajează faptele antisociale și le conferă oamenilor siguranță atunci când merg pe timp de noapte în localitate. Așadar, proiecte sunt, iar noi dorim să le ducem la bun-sfârșit.

– Ați crescut nivelul taxelor și impozitelor din Bîrza?
– Nu, nu am făcut lucrul acesta, fie și dacă luăm în calcul numai faptul că înainte nu plăteam terenul de sub construcții, iar acum o facem. Dar, legea e lege, alții o fac, iar noi ne supunem.

– Cum stați cu gradul de colectare?
– Gradul de colectare a fost 82,5%, un grad foarte bun, comparativ cu anii anteriori. Mai mult, acolo unde se poate, am luat legătura cu cei de la taxe și impozite și am hotărât ca cei ce au amenzi și nu pot fi plătite să poată face zile de muncă în folosul comunității. Prin urmare, cu acești oameni facem mai multe activități în comuna noastră, în zona stadionului, pe drumul județean, la cimitir, la deszăpezit… E bine pentru toată lumea. Pentru ei că scapă de aceste datorii, pentru noi că facem treaba.

– Cum v-ați descurcat cu frigul și deszăpezirea în această iarnă?
– Exceptând luna februarie și începutul lui martie,, putem spune că nu a fost o iarnă foarte grea. Totuși, având în vedere că eu am un tractor cu lamă, achiziționate pe rând, în anul 2010 și, respectiv, 2011, nu am făcut contract cu nicio firmă și ne-am descurcat cu ceea ce avem. Prin urmare, costurile cele mai mari, aproximativ 1500 de lei, au fost pe motorina consumată.

– A fost cald în școală în această perioadă?
– Cu siguranță, da! Achiziționăm lemnele din timp, prin lunile mai-iunie, au timp să se usuce și nu se pune problema ca iarna să nu avem cele mai bune condiții pentru elevii noștri. Spre exemplu, la școala din Braneț avem o centrală proprie, cu două cazane, iar la Bîrza există sobe. Mai departe, la grădinița din Bîrza avem o centrală care își face foarte bine treaba. În fiecare locație avem câte un om care se ocupă de foc și de curățenie, astfel încât să nu existe probleme.

«Avem un proiect privind asfaltarea străzilor din localitate, cele care au mai rămas, având în vedere că în 2015-2016, prin PNDL 1 am mai făcut astfel de lucrări»

– Ce ținte mai aveți fixate prin PNDL 2?
– Proiectul pe rețea de apă uzată, canalizare și stații de epurare este numai pe strada principală, unind satul Braneț cu Bîrza, de la cișmeaua din Braneț până la biserica din Bîrza. Prin urmare, ar mai rămâne de făcut și ulițele, asta însemnând vreo 6-7 kilometri de canalizare. Așadar, după ce finalizăm prima etapă la lucrarea de canalizare, după efectuarea recepției, automat vom depune un proiect de extindere la rețea publică de apă uzată. De asemenea, mai avem un proiect privind asfaltarea străzilor din localitate, cele care au mai rămas, având în vedere că în 2015-2016, prin PNDL 1 am mai făcut astfel de lucrări. Avem astfel DC 155A, pe 1,5 kilometri, și două străzi: Cantonul ce duce la primăria veche și la școală, și Castanilor care duce la cimitir. Astfel, la Bîrza ar mai fi aproximativ 1.200 de metri de asfaltat, iar la Braneț vreo 2,8 kilometri.

– După toate acestea, ce ar urma?
– Se găsesc și alte lucruri de făcut. Spre exemplu, mai am căminul de la Braneț pe care aș vrea să-l depun prin CNI, pentru modernizare și reabilitare. De fapt, el ar trebui demolat șiu refăcut de la zero. Ar fi mai bine așa, dar nu sunt programe care să permită lucrul acesta. În acest caz, nu avem decât să o luăm de la fundație în sus, așa cum am făcut și în cazul Căminului Cultural de la Bîrza.

– Ce le spuneți oamenilor? Cum își pot găsi ei un loc de muncă?
– Având în vedere că suntem foarte aproape de Balș, de Slatina și de Craiova, oamenii nu se vaietă și au unde să meargă la muncă. Pe de altă parte, în momentul de față, deși se găsesc locuri de muncă, sunt și cetățeni care pur și simplu nu vor să muncească. Spre exemplu, o parte din cetățenii tineri, din satele Bîrza și Braneț, activează la Craiova, la o societate numită Reloc. Alții sunt la ELECTROPUTERE, alții la fostul IUG sau la POPECI. Mai avem la Slatina, la Piatra-Olt și tot așa. Așadar, locuri de muncă sunt! Important e să își dorească să muncească…