Interviu cu Camelia Marcu, o tânără despre care viitorul va vorbi mult
Jurnalistul este mereu în căutare de oameni care au ceva de spus, care au ceva de făcut, pentru ei, pentru oamenii din jurul lor. Unul dintre aceşti oameni este tânăra Camelia Marcu, din comuna Crîmpoia, care s-a remarcat prin inteligenţă, frumuseţe şi, în special, prin muncă. O tânără care are un principiu frumos: copacul trebuie să se dezvolte pe locul în care a fost plantat. Nu este acel tânăr român, care creşte şi învaţă în ţară şi apoi pleacă să lucreze pentru alţii, este acel tânăr care îi învaţă gratuit pe tinerii din Crîmpoia limba engleză, în timp ce alţii fac averi din asta. Ea are o avere frumoasă în sine, o zestre: o inimă mare. De tineri precum Camelia Marcu are nevoie viitorul. Despre cine este ea, despre ce face, despre cum vede România, în interviul care urmează.
– Pentru început, spune-ne câteva cuvinte despre tine. Cine este Camelia Marcu?
– Camelia Marcu este fiică a comunei Crîmpoia, în vârsta de 24 de ani, fostă elevă a Şcolii Generale cu clasele I-VIII Crîmpoia, absolventă a Colegiului Naţional „Radu Greceanu”, Slatina şi, totodată, licenţiată a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova. Am fost implicată, de la vârsta de 17 ani, într-un proiect de voluntariat în Asociaţia Nagual, care se preocupă de nevoile educative speciale ale copiilor cu autism. În perioada studenţiei, nu m-am oprit doar la cursurile lingvistice, ci am făcut parte dintr-un O.N.G., în cadrul căruia am avut funcţia de trezorier. La vârsta de 22 ani, am intrat în câmpul muncii, activând ca profesor de limba şi literatura franceză la Şcoala Gimnazială Nr. 1, din Slatina. şi profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială „Ion I. Graure”, Bălteni; reporter la Prima TV Slatina, redactor la cotidianul Informaţia de Sud, cât şi la Semnalul Oltului, Râmnicului şi Argeşului. În prezent, sunt consiler personal al primarului, în cadrul Primăriei comunei Crîmpoia. Despre mine pot spune că sunt o fire ambiţioasă, optimistă, sociabilă, cu spirit practic, care nu se teme de obstacolele care-i ies în cale.
– A avut loc Congresul TNL. O tânără este preşedintele tinerilor liberali. Ce aşteptări ai de la aceasta?
– Mara Mareş este o tânără entuziastă, care molipseşte mulţi tineri cu viziunea ei asupra proiectelor pe care le va desfăşura alături de noua echipă care a luat naştere duminică, 22 octombrie. Îmi doresc să le creeze tinerilor condiţii să rămână în ţară, iar cei ce au plecat deja la muncă sau la studii în străinătate, să revină în România.
– Ce pot face tinerii în politică, pentru România?
– Dacă „politica tradiţională“ nu pare să-i intereseze foarte mult, sau încrederea în aceasta s-a erodat până la cote de avarie, există, în schimb, „un potenţial bun de mobilizare pentru schimbarea viitorului nostru. Principalele astfel de mize sunt, după cum era de aşteptat, de natură economică şi/sau socială (locuri de muncă, salarii, sărăcie), dar în lista cauzelor potenţiale de mobilizare intră şi sistemul de sănătate sau problema corupţiei. Valori mai „sofisticate“, precum discriminarea sau mediul, atrag mai puţin, dar, cumulativ, tot motivează aproximativ 10% dintre tineri.
– De ce PNL şi nu altă formaţiune politică?
– Am ales Partidul Naţional Liberal pentru că este singurul partid care a decis să facă o selecție a candidaților pe baza unor criterii de integritate. Oferta PNL este simplă: oameni integri, profesioniști și cărora să le pese de comunitățile locale.
– Care este modelul tău politic?
– Modelul meu politic este doamna senator Siminica Mirea, deoarece a reuşit să ducă munca, cinstea, omenia şi bunul simţ în Parlamentul României. Siminica Mirea dovedește, pe zi ce trece, că o femeie poate la fel de bine să facă politică de calitate ca și un bărbat, chiar mai umană, ținând cont că femeile mai gândesc și cu inima, nu doar cu capul.
– Eşti iniţiatoarea proiectului prin care se oferă cursuri gratuite de limbă engleză tinerilor din Crîmpoia?
– Da! Fiecare zi, care trece fără învăţarea unui cuvânt nou sau a unei expresii noi într-o altă limbă, este o zi pierdută, deoarece nu se ştie niciodată când se iveşte oportunitatea unei promovări sau a unei noi slujbe, ce poate fi ratată din cauza neîndeplinirii cerinţei de cunoaştere a limbii engleze cel puţin la nivelul de upper-intermediate.
– De ce pleacă tinerii din ţară? Ce-i de făcut pentru a-i face să rămână?
– Forţa de muncă din România este una dintre problemele cu care ne confruntăm. Nu există nicio legătură între învăţământ şi industrie. Creşterea productivităţii se poate realiza numai prin creşterea tehnologizării ramurii în care lucrăm. Avem probleme cu forţa de muncă, nu există şcoli profesionale. Universităţile creează absolvenţi care nu fac o zi de practică.
– Un mesaj pentru tineri!
– Dragi tineri, fie că sunteţi în străinătate, fie că vă gândiţi să plecaţi din ţară, am un mesaj sincer pentru voi: putem reuşi şi în România! Încet-încet, începe să răsară şi soarele pe strada noastră, a tinerilor!
