Interviu cu Vergil Sîrbu, primarul comunei Rotunda, Olt
Vergil Sîrbu e un om ca o lecţie de viaţă. A muncit aproape trei decenii în structurile Ministerului de Interne. Credinţa sa faţă de lege şi ordine, modul cum înţelegea să fie în slujba autorităţii publice, e şi astăzi legendă printre cei proaspăt absolvenţi ai şcolilor militare de profil.
Exigent şi uman, în acelaşi timp. Corect şi înţelegător. Întotdeauna gata să meargă acolo unde era nevoie de el. A răspuns prezent şi în situaţii limită când mulţi, în locul lui, îşi căutau de drum sau de treabă. A plecat din structuri discret. Atunci, a înţeles că lumea se schimbă, iar nu de fiecare dată, cele mai bune intenţii sunt garanţia unei reuşite. S-a întors acasă, la Rotunda, când ar fi putut foarte bine să rămână în Slatina şi să devină un prieten al trotuarelor. La umbră vara, la soare iarna.
Din 2008, e primar acasă, la Rotunda. Şi s-a întors cu o forţă de muncă nemaiîntâlnită, dispus să schimbe în bine o localitate nu tocmai fericit aşezată pe harta judeţului Olt. Departe de zonele industriale, de acele surse de trai, complementare pentru omul de la ţară. A făcut în nici un deceniu la Rotunda, cât n-ar fi gândit nici cei mai optimişti semeni ai săi. Totul, cu simţ de răspundere şi cu modestie.
Îl faci greu să vorbească despre realizările sale. I se pare normal ce a făcut. Vede aceste împliniri ca o parte din fişa postului. Totuşi, reporterului de serviciu, a acceptat să-i acorde un interviu despre Rotunda de azi, despre ce a fost şi ce va fi…
– Domnule Sîrbu: ce a însemnat anul 2015 pentru dumneavoastră şi comuna Rotunda, din punct de vedere al realizărilor finalizate, în contextul în care aţi dispus de un buget mai mare faţă de alţi ani?
– Şi în anul 2015, ca în fiecare an, din 2008 încoace, m-am axat pe efectuarea mai multor lucrări importante în cadrul localităţii noastre, aşa cum le-am promis cetăţenilor, atât în primul, cât şi în al doilea mandat… Nu pot spune că sumele primite au fost mai mici sau mai mari, dar noi, aici, la Rotunda, ne-am axat cel mai mult pe atragerea de fonduri europene. Şi, vorbind de fondurile europene, vă pot spune că am atras, cu ce avem în lucru acum – un proiect pe Măsura 1.2.5., 4 milioane de euro.
– Bani care vor merge pentru?
– Sunt bani care, o parte din ei, au fost deja folosiţi pentru asfaltarea interioară a 14 kilometri de drum, din 26, ceea ce este un lucru foarte bun pentru comuna noastră. De asemenea, mai avem un alt proiect pregătit pentru asfaltare şi unul pentru apă şi canalizare, ceea ce ar mai fi de realizat la noi, în comună.
– Pentru că tot aţi atins acest subiect: apa şi canalizarea când vor intra în lucru?
– Cât de repede se va putea. Lucrăm la proiectul respectiv, iar atunci când va fi gata, din toate punctele de vedere, îl vom depune şi vom trece mai departe, etapă cu etapă.
– Aveţi aici, la Rotunda, un cămin cultural de excepţie, cum nu se vede prin alte părţi. Care este povestea lui?
– Avem un cămin cultural superb, pe care, în 2008, când am preluat Primăria Rotunda, l-am găsit într-o situaţie deloc plăcută şi mi-am propus să-l aduc la nivelul la care se află astăzi. Cred că am reuşit. E o investiţie trainică, făcută să reziste.
– Despre şcoli ce ne puteţi spune?
– În ceea ce priveşte instituţiile de învăţământ din zonă, vă pot spune că mai avem o şcoală de reabilitat, proiectul este deja la Ministerul Învăţământului, iar de acolo avem promisiuni că se va începe executarea lucrărilor cât mai curând, astfel încât în toamna acestui an copiii să intre într-o clădire modernă ce le oferă toate condiţiile necesare, atât lor cât şi dascălilor care vor activa în ea.
În ceea ce priveşte restul şcolilor din Rotunda vă invit să vedeţi că nu am stat degeaba şi le-am dotat cu mobilier, cu centrale pe bază de lemne, cu sisteme de alarmă anti-incendiu şi, nu în ultimul rând, microbuz şcolar nou, în valoare de 25 de mii de euro. Mai mult, şcolile au autorizaţie sanitară, au apă şi canalizare, iar copiii nu ies afară decât la joacă sau la o gură de aer proaspăt.
– Sistemul video?
– Avem un sistem video foarte bun, cu 22 de camere amplasate în toate instituţiile din localitate şi ne-am propus ca în cel mai scurt timp să mai adăugăm încă 16 camere, în punctele de intrare-ieşire din comuna Rotunda. Acest sistem descurajează faptele antisociale.
– Ce alte proiecte aţi finalizat până acum, domnule primar?
– După cum aminteam, prin fondurile europene am finalizat 14 kilometri de asfalt, reabilitare, modernizare, dotare cămin cultural, plus construcţie nouă şi dotare la un centru social – after school. De asemenea, din 2008 am reabilitat toate instituţiile din localitate, mai puţin acea şcoală de care vă spuneam, am renovat fostul sediu al C.A.P., am renovat cele două clădiri destinate pentru grădiniţă, una funcţională, alta în conservare, din cauza faptului că sunt copii mai puţini în această perioadă. În plus, avem fonduri alocate pentru drumul care leagă Rotunda de Vlădila, e vorba de patru kilometri de asfaltare, încă n-au început lucrările, dar sunt toate şansele ca în toamna acestui an să mergem pe un drum modernizat. De asemenea, acelaşi lucru se va întâmpla şi pentru Rotunda-Grădinile. S-a câştigat licitaţia, fondurile sunt deja alocate, s-a pus şi stratul de piatră, iar lucrările vor fi gata cât mai curând.
– Nu vă e teamă că atunci când veţi începe treaba la canalizare, stratul de asfalt să fie afectat?
– E posibil să avem şi astfel de probleme, cu toate că avem o configuraţie a străzilor ce permite desfăşurarea lucrărilor în bune condiţii. Oricum, canalizarea se va face pe stânga, asfaltarea va fi pe dreapta. Străzile noastre au 16-18 metri, iar între şanţuri şi asfalt sunt aproape doi metri. Aşadar, se va putea lucra fără probleme pe acostament…
– În perioada 2016-2020 ce v-aţi propus să faceţi?
– În primul rând, proiectul de apă şi canalizare, urmând să terminăm şi cu asfaltarea şi să avem întreaga reţea de drumuri pusă la punct în comuna Rotunda. În plus, ne vom axa şi pe GAL… Mai mult decât atât, tot ce voi face la Rotunda va fi, ca şi până acum, în interesul cetăţenilor!
– Referitor la GAL, vă întrerup şi vă întreb: ce fonduri aţi atras până acum prin Grupul de Acţiune Locală şi ce aţi vrea să faceţi mai departe. Aici, banii se iau mai repede…
– Avem în faţa Primăriei Rotunda un parc superb, reabilitat şi dotat prin Grupul de Acţiune Locală, un parc frumos, cum nu se întâlneşte prin alte locuri.
De asemenea, am reuşit şi confecţionarea unor costume populare, o parte din ele, cele ale căluşarilor, prin Măsura 3.2.2. Vorbind de fonduri, prin GAL am atras 54 de mii de euro, ceea ce nu este deloc puţin, şi ne dorim şi achiziţionarea unui utilaj buldo-excavator, precum şi administrarea unei platforme de gunoi pentru a proteja mai bine mediul înconjurător. Am speranţe că vom reuşi ceea ce ne-am propus şi veţi vedea că odată deschise măsurile şi pe GAL va fi mult mai uşor…
– Cu mulţi ani în urmă, era o mare problemă cu apa, aici, la Rotunda. Ce s-a mai întâmplat între timp?
– Avem patru puţuri forate, puţuri cu apă foarte bună, de calitate, extrasă de la o adâncime de 45 de metri, pe care oamenii o consumă pentru nevoile de zi cu zi. Domnul doctor Georgescu, de la Sanepid, de la Caracal în urma analizelor făcute, îmi spune de fiecare dată că vine să ia apă de la Rotunda şi i-ar închide pe ăia cu apa plată. De reţinut că toate costurile sunt suportate de primărie, iar cetăţenii comunei Rotunda pot merge liniştiţi să-şi umple bidoanele şi sticlele de la cişmele. De multe ori, deşi pare a fi o glumă, mi s-a spus că apa de la Rotunda e cea mai bună pentru a fierbe fasolea…
– Care sunt perspectivele pentru a putea crea locuri de muncă pe plan local, astfel încât tinerii sau oamenii din partea locului să nu mai plece prin alte zone?
– Este o situaţie ceva mai complicată din acest punct de vedere, cu toate că, până acum, am avut un mare avantaj cu ferma societăţilor din Grupul DANCOR. Sunt aproximativ trei sute de oameni angajaţi, iar lucrul acesta ajută foarte mult. Eu nu mă pot lăuda că pot face astfel încât să atrag un număr mai mare, cu toate că mi-aş dori foarte mult lucrul acesta. Să nu uităm, însă, că la noi ocupaţia de bază este agricultura şi creşterea animalelor! Avem aproximativ 3.500 de ovine şi caprine, în timp ce islazul – 45 de hectare este aproape insuficient pentru atâtea capete. Iar la această cifră se mai adaugă alte 250-300 de bovine. Aşadar, e insuficient islazul pentru un număr atât de mare de animale…
– Care vi se pare a fi persoana cea mai potrivită pentru a fi viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt?
– N-aş vrea să mă hazardez în declaraţii şi pronosticuri, dar cred că dacă domnul preşedinte Stănescu se retrage, cel mai potrivit preşedinte al CJ Olt ar fi actualul vicepreşedinte, Marius Oprescu!
– Aţi amintit de fenomenul cultural de la Rotunda. Ce ne puteţi spune pe tema aceasta?
– Când am preluat Primăria Rotunda, viaţa culturală din zonă era aproape zero. În clipa de faţă, mai bine-zis de anul trecut, printr-o colaborare foarte bună cu domnul Iliuţă Brăileanu de la Palatul Copiilor şi cu un reprezentant al domniei-sale, Buţă Siminel, am înfiinţat o echipă de treisprezece dansatoare care, în 2015, la concursul „Floare de tei”, pentru prima dată când au participat, au luat locul doi, din 37 de formaţii, iar la Slatina, la Festivalul Căluşului, la a doua reprezentare a lor, au luat locul unu la dansuri fete şi o diplomă de excelenţă din partea primăriei. Iar pentru asta merită toată lauda şi susţinerea noastră!
– Am văzut în biroul dumneavoastră mai multe costume populare. Care este istoria lor?
– După cum vă spuneam anterior, costumele tradiţionale sunt obţinute tot pe fonduri europene. Avem costume de căluşari, costume de fete, costume de băieţi, costume ţigăneşti şi, nu în ultimul rând, costume de crăciuniţe.
E vorba de opt costume în fiecare set, iar pentru căluşari avem un număr de douăzeci. Problema ar fi că nu putem să atragem băieţi, iar lucrul acesta mă întristează. În schimb, fetele vin, sunt foarte interesate şi motivate, fac repetiţii intense şi aşteaptă cu mare interes Festivalul „Floare de Tei”, de la Corabia, din luna mai. Mai mult, împreună cu ele am fost inclusiv la EtnoTV, acolo unde au evoluat foarte bine, cu toate că zestrea noastră a fost, de fiecare dată, foarte săracă, şi asta în ciuda faptului că fetele au o voinţă de fier…
