„NU se face politică în Prefectura Olt! Aici s-a format un corp de funcționari bine pregătit, compus din oameni care nu au aplecare spre latura politică”
Numai cine nu vrea să recunoască nu vede starea de încordare din administrația publică de la Olt. E parte componentă a celei generale, întâlnită la nivel național, unde, de la un timp încoace, actele administrative sunt citite cu mare atenție înainte de a fi semnate.
Buletinul de știri de la ora 7.00, cel cu retrospectiva activității de pe Știrbei Vodă, acolo unde este sediul central al DNA, e resortul care îndeamnă la prudență, la cumpătare.
În acest context, despre modul cum există și se manifestă administrația locală, la nivelul județului Olt, o voce autorizată în a analiza starea de lucruri este cea a lui Emanuel Oproiu, subprefectul județului Olt. Căci, astăzi, Instituția Prefecturii este un punct de reper, un factor de stabilitate în același timp în care există ca și omolog al Guvernului României în teritoriu. Și asta, într-un context deloc favorabil, în care scandalurile din ultima perioadă au arătat o administrație supusă greșelii…
– Domnule subprefect, după un sfert de secol de la schimbarea ordinii sociale în această țară, de la instaurarea premiselor reînființării prefecturilor ca instituții de putere teritorială, mai vin oameni să-și caute dreptatea la dumnevaoastră?
– Îmi cereți o radiografie amplă, care să cuprindă elemente de statistică instituțională. Eu cred că mai degrabă, dumneavoastră, presa, puteți răspunde la această întrebare răsfoind paginile scrise de-a lungul vremii. Vă spun că și astăzi, Prefectura județului Olt este o instituție deschisă cetățeanului, iar aici am o obiecție legată tot de întrebare: nu oferim dreptate! Așa ceva este de domeniul justiției, dar intervenim cu puncte de vedere pertinente, acolo unde suntem solicitați în rezolvarea unor conflicte, îndeosebi în materia dreptului civil. Și nu ne oprim numai aici…
– Mai precis?
– Instituția în care cu onoare lucrez astăzi, deși nu excelează în acțiuni de imagine publică, pentru că nu intenționează așa ceva, este acum pe poziția de coordonator al serviciilor de interes public, al celor care servesc, pe diverse domenii de activitate, interesele anumitor ministere în teritoriu. Nu există un raport de subordonare exclusivă. Un drept de decizie care să ne aparțină, deasupra managementului interior din aceaste instituții. Lucrurile au stat și așa în decursul timpului, însă, prin armonizarea legislației românești la cea europeană, acest atribut a încetat.
– E mai bine așa?
– Mult mai bine! Exista o tendință de supraputere în cadrul prefecturilor, în urmă cu ani, ca prefectul să dispună în domenii unde nu avea competență. Pe fondul vidului legislativ apăreau procese în instanță, iar pierderile erau însumate în dreptul mecanismului de funcționare al statului.
– Aveți în responsabilitate verificarea actelor administrative, hotărâri și decizii luate de autoritățile din teritoriu. Cum decurge acest lucru?
– Aici, în pofida unor situații când lucrurile trebuie deîndată corectate, avem, totuși, de a face cu o răspundere reală din partea secretarilor de prămării, a acelor consilieri care sunt președinți de ședință, a primarilor care se uită de mai multe ori până semnează o dispoziție. Veghem la respectarea legii, iar intervențiile noastre nu sunt sancționatorii ca principiu fundametal de lucru. Eu, personal, pornesc de la ideea că în spatele unei greșeli nu trebuie căutată, neapărat, reaua-credință. Astfel, lucrurile se îndreaptă, iar legea și legalitatea triumfă de fiecare dată…
– Se face politică în Prefectura Olt?
– Vedeți, deja, întrebarea dumneavoastră are o componentă preconcepută. Răspunsul, și voi argumenta aici, este unul ferm „NU”. Nu se face politică în Prefectura Olt. Aici s-a format un corp de funcționari bine pregătit, compus din oameni care nu au aplecare spre latura politică. Nu-i condamn pe politicieni, e nevoie și de așa ceva, dar personal nu am primit nici măcar o singură dată vreo solicitare de a depăși atribuțiile de serviciu spre zona politicului. Relaționez profesional cu primari, cu șefi de instituții, iar transmisia punctelor de vedere între noi are loc fără a face uz de apartenența acestora la un grup politic sau la simpatia pe care o au într-un anumit moment. Eu cred că, fără să ne dăm seama, procesul de integrare în normalitate al Prefecturii Olt e într-un stadiu avansat.
– Ce le spuneți acelor cetățeni care vin din diverse localități ale Oltului pentru rezolvarea problemelor de fond funciar?
– Prefectura îndeplinește, încă de la înființarea sa, un rol important în aplicarea legislației fondului funciar. Cu ani în urmă, activitatea comisiei de specialitate era una intensă. Aici se dezbăteau toate litigiile începutului reconstituirii dreptului de proprietate. Acum, când aceste aspecte sunt clarificate într-o proporție covârșitoare, când legislația a fost armonizată, lucrurile stau altfel. Chiar și așa, vin oameni la prefectură să sesizeze diverse nereguli întâlnite în localitățile de domiciliu. Nu avem calitate de arbitru, dar nici nu-i trimitem imediat la instanța de judecată până nu facem o cercetare asupra problemei ridicate. Sunt situații când e vorba de lipsă de comunicare între autoritatea locală și persoana respectivă. Uneori reușim să convingem părțile să dialogheze mai mult. Alteori, instanța are ultimul cuvânt. Important e că nu respingem pe nimeni fără să încercăm să facem tot ceea ce se poate face.
– Relația Emanuel Oproiu – Silviu Neacșu…
– Cred că în urmă cu ceva vreme, tot într-un interviu acordat dumneavoastră am mai răspuns la această întrebare. Nu s-a schimbat nimic, ba chiar s-au consolidat acele relații normale de tip profesional de care am vorbit la vremea respectivă. Nu există opinii divergente, există dialog cum nu aș invoca un concurs de împrejurări care să dicteze o concurență între noi. Întreg corpul profesional al prefecturii este dedicat activității de interes public în normele și pârghiile legale existente în prezent.
– Cum colaborează Prefectura Olt cu instituțiile guvernamentale?
– În primul rând, ca structură administrativă din cadrul ministerului de resort, delimitez o relație excelentă dată de orice situație cu Ministerul Afacerilor Interne. Colaborarea vizează aspectele curente, dar și situațiile neprevăzute. Comunicarea, și este cel mai important lucru, este excelentă. Politicile publice din domeniu, asumate de vice-prim ministrul Gabriel Oprea permit o deschidere, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Cred că este pentru prima dată în istoria administrației interne românești când toate relațiile interumane sunt stabilite într-un flux de circuite care permite rezolvarea oricărei situații întâlnite. Nu vreau să vorbesc despre alte domenii de acțiune ale statului, dar la nivelul Afacerilor Interne, cred că România a depășit de mult tranziția întâlnită în alte zone. Și nu întâmplător, acest prag a fost asaltat cu succes în timpul mandatului domnului vice-prim ministru Gabriel Oprea. Repet, și îmi asum acest lucru: în România, reforma administrativă s-a încheiat.
– Domnule subprefect, totuși, urmează, mai târziu sau mai devreme, regionalizare…
– Indiferent când va fi făcută regionalizarea, ce politică va genera această restructurare teritorială, ea nu va schimba cu nimic principiile de bază prin care funcționează administrația României din prezent. Va cuprinde o serie de elemente noi, dar nu structurale, care să schimbe fondul și esența de până acum…
– Ați spus, câteva rânduri mai sus, că nu se face politică în Prefectura Olt. Totuși, ca cetățean al României, cum vede subprefectul Emanuel Oproiu țara în care trăim? Suntem pe drumul bun?
– Insist: politică nu se face în Prefectura Olt! Cum aș vedea țara în care trăim? Sincer, nu aș vedea-o altfel. România este o țară frumoasă. Incredibil de frumoasă. Aici le avem pe toate, nu ne lipsește nimic din acele frumuseți ale naturii pe care alții le admiră în excursii făcute în străinătate. Dacă suntem pe drumul cel bun? Eu cred că da, mergem spre normalitate…
– Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră, „Oltul lucrului bine făcut”?
– Văd că nu renunțați: sintagma lucrului bine făcut… A fost motorul de campanie al actualului președinte al României. De inspirație nemțească, cu aluzie la calitatea produselor germane. Până să fi apărut scandalul din industria auto care cutremură tocmai filozofia esențială a… lucrului bine făcut, v-aș fi răspuns altfel. Acum, pe toți cei care vor să beneficieze de un… lucru bine făcut, îi invit la prudență când primesc rezultatul muncii altora și la o aplecare atentă asupra lucrului făcut de cei în cauză! Dacă mă refer la județ, eu cred că vom intra în contextul sugerat, atunci când fiecare dintre noi va reuși să facă exact ceea ce știe mai bine. Și, cred că am spus destule…
