Acasă Interviu Interviu cu Florin Ionuţ BARBU, director general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri...

Interviu cu Florin Ionuţ BARBU, director general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare

94

 

«Este posibil, printr-un program naţional, pe termen mediu şi lung, să se realizeze reabilitarea sistemelor de irigaţii prin lucrări de modernizare, dotarea cu agregate de pompare cu randamente sporite, consum redus de energie la 1000 m.c. de apă pompată»
 

Anul 2015 e anul în care naţiunea română a dat, din nou, cu capul, de pragul de sus, împiedicându-se voiniceşte de cel de jos. Seceta profundă, asociată cu temperaturile extrem de ridicate, abia văzute prin statisticile meteorologilor, au readus în discuţie problema sistemului public de irigaţii. Cu o pagubă naţională general estimată de minim două miliarde de euro, discuţia pe această temă devine extrem de serioasă. Practic, e vorba de siguranţa alimentară a ţării, de perspectivele macro-economice şi, până la urmă, de securitatea alimentară a unui popor.

Pornind de la aceste premise, am considerat justificat interviul care urmează, cu Florin Barbu, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, pentru a înţelege, direct de la sursă, unde stă statul în această ecuaţie şi cât poate face Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare pentru bunăstarea românilor…

 

– Anul 2015 este unul extrem de secetos. Pagube foarte mari în agricultură. Pe surse, peste 2 miliarde de euro. N-ar fi fost mai simplu ca aceste sume să fie investite de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) în sisteme de irigaţii?
– În ultimii 10-15 ani s-au produs schimbări climatice majore, cu consecinţe nefavorabile faţă de factorii de mediu. Astfel s-au înregistrat perioade lungi cu lipsă de precipitaţii şi ploi de scurtă durată cu caracter torenţial. Primul fenomen produce pagube însemnate agriculturii şi apoi producţiei de energie electrică prin hidrocentrale, precum şi restricţii în alimentarea cu apă pentru nevoile populaţiei sau industriei. Al doilea fenomen conduce la inundaţii pe cursurile mici şi mijlocii de apă, producând pagube însemnate, atât agriculturii, cât şi aşezărilor umane, precum şi arterelor de circulaţie şi reţelelor de comunicaţie şi utilităţi. Seceta din acest an a produs, în principal, pagube însemnate agriculturii. Sunt în curs de finalizare evaluările acestora pe întreg teritoriul ţării. Cu siguranţă ar fi fost mult mai potrivit ca, după anul 1989, să se fi investit mai mult în întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi în extinderea acestora pentru reducerea la minim a efectelor nefavorabile, generate de schimbările climatice. Prin vechiul PNDR, care are ca termen de finalizare acest an, s-au investit în reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, aproximativ 128 milioane euro, iar prin noul program pentru aceeaşi infrastructură s-a prevăzut valoarea de 436 milioane euro. De acest program au beneficiat organizaţiile/federaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

 

– Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, propune subvenţionarea integrală a energiei electrice consumate pentru irigaţii. Nu e prea avangardistă această propunere?
– Subvenţionarea energiei electrice consumate pentru irigaţii ar avea cu certitudine efecte economice deosebite pentru producătorii agricoli, implicit pentru PIB-ul şi bugetul României. Ar fi mai înţelept să se contribuie pentru evitarea unor pagube şi sporirea producţiilor agricole decât să se cheltuiască cu despăgubiri.

 

– Mai poate să ajungă vreodată România la faza repunerii totale în funcţiune a sistemului de irigaţii care funcţiona înainte de 1989?
– Este posibil, printr-un program naţional, pe termen mediu şi lung, să se realizeze reabilitarea sistemelor de irigaţii prin lucrări de modernizare, dotarea cu agregate de pompare cu randamente sporite, consum redus de energie la 1000 m.c. de apă pompată. De asemenea prin schimbarea unor soluţii de aducţiune a apei, a sursei celei mai eficiente. Fructificarea la maxim a reţelei hidrografice interioare a României, pentru acumulări de apă şi apoi profilarea de aducţiuni gravitaţionale.

 

– Preconizaţi, pe termen scurt şi mediu, investiţii ale ANIF în sistemul de irigaţii din judeţul Olt?
– În momentul actual, faţă de propunerile, provocările şi ţintele pe care le avem, bugetul alocat nu satisface în totalitate cerinţele noastre. Pentru aducerea la capacitate şi la un regim de funcţionare normal al amenajărilor am propus şi se află în diferite faze de execuţie reabilitări la următoarele obiective: Terasa Caracal, Bucşani Cioroiu – priza Ariceşti, Stoeneşti-Vişina. Faţă de totalul suprafeţei amenajate cu lucrări de irigaţii la nivelul judeţului Olt, de 172.903 ha, suprafeţele amenajate cu lucrări aflate în diferite stadii de reabilitare reprezintă 93.429 ha, adică, aproximativ 54% din totalul administrat de către agenţie. Pe lângă lucrările pe care le-am promovat şi pentru care am reuşit să obţin finanţare anul trecut, am iniţiat includerea pe agenda de lucru al Consiliului Tehnico-Economic al MADR evaluarea şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investiţie din programul de finanţare pentru anul 2016, respectiv: reabilitare amenajare de irigaţii Stoeneşti-Vişina etapa II, reabilitare sistem de irigaţii Drăgăneşti, reabilitare sistem de irigaţii Terasa Corabia. De asemenea, am dispus începerea unui amplu proces de evaluare a schemelor hidrotehnice a amenajărilor de irigaţii, părţi de amenajări sau componente, după caz, în vederea stabilirii soluţiilor optime de punere în funcţiune, identificarea şi stabilirea de noi algoritmi de prioritizare în funcţie de maximizarea eficienţei acestora în judeţul Olt. În acest sens, am solicitat specialiştilor propuneri în vederea utilizării de tehnologii noi pentru echiparea staţiilor de pompare cu sisteme de automatizare, securizare şi dispecerizare cu toate avantajele ce decurg din aceastea, care se referă la: măsurarea nivelului în bazinele de aspiraţie;  măsurarea nivelului în canalele de refulare; pornirea şi oprirea agregatelor de pompare la nivele prestabilite sau în secvenţă, la anumite intervale de timp prin procesarea nivelelor măsurate; măsurarea cu precizie a debitelor de apă pompate; măsurarea consumului de energie electrică; măsurarea parametrilor funcţionali şi de stare ai agregatelor de pompare. Efortul investiţional pentru realizarea acestor lucrări de reabilitare a fost, pentru anul 2014, de 3.794.000 lei, iar pentru anul în curs de 4.560.000 lei. Fondurile bugetare din care se concentrează finanţarea investiţiilor ANIF sunt în concordanţă cu solicitările organizaţiilor care acceseză fonduri europene pentru modernizarea infrastructurilor proprii secundare. În funcţie de necesităţile obiective care rezultă din implementarea acestor proiecte de investiţii voi face toate demersurile la nivelul MADR, cât şi la MFP, în vederea suplimentării sumelor alocate, având în vedere importanţa strategică a acestor obiective de investiţii, atât la nivelul judeţului Olt, cât şi la nivel naţional.

 

– Ce nu funcţionează în cadrul legislativ care reglementează dreptul de proprietate asupra canalelor şi digurilor de irigaţii?
– Legea 138/2004 privind îmbunătăţirile funciare constituie principalul act care reglementează activitatea în domeniul îmbunătăţirilor funciare, dar care n-a condus la un progres cert în domeniu. Mulţi specialişti consideră că modul de lucru cu două entităţi în domeniu, respectiv, ANIF R.A. şi S.C. SNIF S.A., a condus la o scădere a reacţiei de intervenţie a statului în domeniul îmbunătăţirilor funciare. Amenajările, în cea mai mare parte, au continuat să se degradeze să-şi piardă din efect şi, implicit, din utilitate, cât şi în situaţii de urgenţă. Una din marile greşeli se consideră şi apariţia OUG nr. 82/2011, prin care s-a redus considerabil capacitatea de funcţionare a agenţiei nou create, atât ca şi posibilitate de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor, cât şi reducerea cu 70% a personalului (în defavoarea personalului de exploatare cu precădere). Privarea de personal propriu calificat, să asigure în mare parte paza infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, precum şi realizarea unor lucrări de întreţinere şi exploatatare, a fost o mare greşeală care a fost consemnată în rapoartele Curţii de Conturi. De la venirea la conducerea ANIF am iniţiat şi reuşit să promovez Ordonanţa de Urgenţă nr. 4/2015, prin care s-a suplimentat numărul de personal al ANIF cu un număr de 995 persoane, majoritatea cu destinaţie personal – muncitor pentru pază şi lucrări de întreţinere şi reparaţii a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare. De asemenea, consider de mare importanţă realizarea cadastrului lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pentru clarificarea regimului juridic al terenurilor aferente infrastucturii de îmbunătăţiri funciare aflate în domeniul public/privat al statului şi dat în administarea ANIF. Vă reamintesc faptul că ANIF doar administrează infrastructura de îmbunătăţiri funciare aflată în proprietatea publică/privată a statului român, neavând alte terenuri decât cele pe care sunt poziţionate lucrările. Am propus recent un proiect de Ordonaţă de Urgenţă cu privire la lucrările de întreţinere şi reparaţii ale infrastructurii principale de irigaţii, care este în curs de analiză şi promovare. De asemenea, în şedinţa Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, care a avut loc marţi, 25 august 2015, la sediul parlamentului, în prezenţa domnului ministru Daniel Constantin, s-a propus ca din anul 2016, într-un program pe şapte ani, să fie alocat anual de la bugetul statului 145 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. S-a stabilit de asemenea ca fermierii care au terenuri în amenajările de irigaţii şi desecare să achite anual un abonament exprimat în lei/hectar ca o contribuţie proprie la efortul general de reabilitare a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare în scopul evitării de pagube datorită secetei ori excesului de umiditate – inundaţiilor şi sporirea considerabilă a producţiei agricole.

 

– Care au fost obiectivele asumate de ANIF la nivel naţional pentru anul 2015 şi în ce fază sunt acestea în prezent?
– În anul 2015 am urmărit să finalizez cât mai multe investiţi în derulare, punând în funcţiune suprafeţe însemnate în mai multe amenajări de irigaţii. Totodată, am reuşit să finalizez documentaţii de proiectare şi să introduc în planul de investiţii pentru următorii ani mai multe amenajări de irigaţii, în vederea reabilitării şi modernizării lor. Pentru anul 2015, am pus la dispoziţia fermierilor români, peste 750.000 ha pentru a fi contractate şi irigate.

 

– Ce proiecte intenţionaţi să demaraţi în 2016 şi dacă există surse integrale de finanţare pentru acestea?
– Pentru anul 2016 este în curs de finalizare un program care să aibă în vedere terminarea investiţiilor în derulare şi promovarea de noi investiţii în zonele cu cel mai favorabil impact economic şi social, aşa după cum am precizat mai înainte. De asemenea, să nu uităm că irigaţiile reprezintă o verigă de bază în tehnologia agricolă, care generează securitatea alimentară, parte componentă a securităţii naţionale. Totodată este necesară şi responsabilizarea fermierilor în solicitarea serviciilor de irigaţii. Vă reamintesc faptul că, în prezent, oferta de servicii de irigaţii este mai mare decât cererea.

 

– În condiţiile secetei globale, al pericolului creşterii preţului la alimente, nu credeţi că politicile publice faţă de ANIF ar trebui să fie în oglindă cu cele dedicate securităţii naţionale?
– Aveţi dreptate, deoarece este cunoscut din totdeauna că lucrările de îmbunătăţiri funciare, prin definiţia lor, au fost concepute, în primul rând, pentru a oferi siguranţă în producţia agricolă, în sensul că atunci există deficit de umiditate să se aplice irigaţii, iar acolo unde este apă în exces să fie desecate terenurile. De asemenea, lucrările de combaterea eroziunii şi regularizarea scurgerilor pe versanţi sunt de mare importanţă pentru prevenirea alunecărilor de teren, stăvilirea pierderilor de sol fertil şi combaterea inundaţiilor cauzate de cursurile mici de apă.

 

– De ce trebuie să aibă preţ apa pentru irigaţii, în condiţiile în care Apele Române, cel care taie factura, nu investeşte nimic în marfa pe care o taxează? E mai convenabil ca apa să ajungă în Dunăre şi din Dunăre în Marea Neagră, fără niciun suport de utilitate publică pe teritoriul ţării?
– Este o problemă la care am mai reflectat şi există o propunere de legislaţie pe care o avem în lucru, în ideea de a stabili un program comun de gestionare a apelor, deoarece apa care se acumulează în marile lacuri de acumulare sau care sunt transportate de cursurile de apă cadastrate şi aflate în administrarea ANAR, sunt aduse de cursurile mici de apă care, de regulă, aparţin perimetrelor cu amenajări de combaterea eroziunii solului, aflate în administrarea ANIF. Aceste lucrări au şi rolul de a reţine debitul solid şi astfel de a împiedica în mare măsură colmatarea lacurilor şi a albiilor cursurilor de apă.

 

– O Românie bine irigată, muncită pe măsură, poate da hrană la aproape o sută de milioane de oameni. Una lăsată de izbelişte creşte preţurile la produsele alimentare şi la cele 18 milioane de suflete cât mai sunt în prezent. Nu suntem cumva, prin nepăsarea autorităţilor decidente, în faţa unui atac la siguranţa naţională?
– Cred că întâlnirea care a avut loc la parlament, în cadrul Comisiei pentru Agricultură, despre care am vorbit mai înainte, reprezintă un moment extrem de important pentru o poziţie realistă şi responsabilă care trebuie să o aibă clasa politică pentru utilizarea la maximum a potenţialului irigabil al României. În acelaşi timp se impune intesificarea eforturilor pentru conştientizarea fermierilor că numai într-o formă asociativă de proprietate se poate mări randamentul culturilor agricole şi, implicit, veniturile obţinute.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here