«În contextul actual al condiţiilor climatice din ţara nostră, caracterizate în principal de secetă agresivă, cu perioade lungi fără precipitaţii sau cu precipitaţii insuficiente dezvoltării unei agriculturi eficiente şi moderne, şi având în vedere reţeaua hidrografică de care beneficiază România, conceptul utilizării sistemelor de irigaţii este o problemă prioritară în ceea ce priveşte strategia pe termen mediu şi lung a ANIF, de extindere a suprafeţei posibil de irigat până la aproximativ 1.500.000 ha»
În fruntea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare se află slătineanul Florin Barbu. De pe poziţia sa de director general al acestei instituţii, am reuşit să obţinem o radiografie exactă a stării de fapt, a pământului României. Practic, din multe puncte de vedere, ANIF reprezintă o componentă de bază a ceea ce înseamnă securitatea alimentară a poporului român. Iar de aici până la securitatea naţională nu e decât un pas.
Nu este un interviu spectaculos, în care reporterul a vizat răspunsuri tranşante despre o situaţie, despre oameni, în legătură cu faptele acestora. E o vedere de ansamblu asupra mecanismului de funcţionare a acestei instituţii, rânduri de citit cu atenţie de cei cărora nu declarativ le pasă de ceea ce se întâmplă cu viitorul pământului acestei ţări, ca parte integrată a renumelui României de pământ fertil.
Florin Ionuţ Barbu este un profesionist în domeniu, un om capabil să înţeleagă şi să explice corect fenomenul funciar, aşa cum trebuie înţeles de fiecare dintre noi în parte…
– Ce înseamnă astăzi ANIF şi ce poate să facă instituţia în fruntea căreia sunteţi, pentru relansarea agriculturii româneşti?
– În România, lucrările de îmbunătăţiri funciare reprezintă un domeniu vast de activitate, rezultatele obţinute reprezentând încununarea unei experienţe dobândite pe o perioadă de cca. 55 de ani. În prezent, activităţile agenţiei se concentrează pe patru componente, respectiv, activitatea de irigaţii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, cât şi, în subsidiar, activitatea de apărare. Activitatea de irigaţii cuprinde întreaga infrastructură de îmbunătăţiri funciare, respectiv, staţiile de pompare de alimentare (sau de bază), aducţiunile şi construcţiile de exploatare, staţiile de punere sub presiune şi reţelele de distribuţie având ca scop preluarea apei pentru irigaţii de la sursă şi transportul acesteia până la plantă. Din punct de vedere patrimonial, infrastructura de irigaţii existentă la această dată poate fi caracterizată prin următoarele cifre: Suprafaţa brută amenajată cu lucrări de irigaţii – 3.091.268 ha, respectiv o suprafaţă netă de 2.990.243 ha, din care: 1.190.125 ha, suprafaţă brută declarate de utilitate publică; 1.901.143 ha suprafaţă brută declarate de neutilitate publică. În ceea priveşte indicatorii tehnico-funcţionali pentru perioada actuală, acesţia sunt, după cum urmează: suprafaţa viabilă şi marginal viabilă posibil de irigat: cca 1,5 mil ha; suprafaţa viabilă şi funcţională: cca. 823.300 ha; suprafaţa viabilă pregătită pentru irigat – aproximativ. 750.000 ha. În ceea ce priveşte activitatea de desecare-drenaj, lucrările din amenajările de desecare cu evacuare prin pompare şi/sau gravitaţională reprezintă infrastructură formată din canale colectoare, principale, secundare, canale de desecare de ordin inferior (terţiare), staţiile de pompare şi construcţiile hidrotehnice aferente, precum şi reţeaua de drenaj subteran, compusă din drenuri absorbante şi drenuri colectoare, având ca scop evacuarea apei în exces de pe terenurile agricole. La nivel naţional, există un număr de 443 de amenajări de desecare-drenaj, totalizând 3.085.895 ha, din care: suprafaţă brută desecare cu pompare – 1.462.343 ha/ suprafaţă netă – 1.346.834 ha; suprafaţă brută desecare gravitaţională – 1.623.552 ha/ suprafaţă netă – 1.493.045 ha. Mai departe, activitatea de combatere a eroziunii solului cuprinde o gamă largă de lucrări pentru combaterea eroziunii de adâncime prin baraje, traverse, praguri, consolidări de maluri, ziduri de sprijin, plantaţii antierozionale, precum şi a eroziunii de suprafaţă, prin terase, benzi şi fâşii înierbate, valuri de pământ, dar şi lucrări de evacuare a apei prin captări de izvoare, drenaj închis, canale (de coasta, marginale), debuşee şi construcţii hidrotehnice, căderi, podeţe, etc., toate cu rol de prevenire şi combatere a formelor de eroziune, în vederea stabilizării versanţilor şi evitarea degradării caracteristicilor geomorfologice a solului. Suprafaţa brută amenajată cu lucrări de CES – 2.226.469 ha/suprafaţa netă fiind de 2.086.621 ha. Baraje şi poldere cu rol de atenuare a viiturilor şi apărare a amenajărilor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare: – număr baraje şi poldere – 35; – suprafaţa apărată de – 16.428 ha. Relansarea agriculturii româneşti este în relaţie de dependenţă de starea infrastructurii agricole pe întregul spaţiu rural. Am în vedere respectarea prevederilor programului de guvernare prin măsuri energice pentru: reabilitarea infrastructurii de irigaţii existente; exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajărilor de utilitate publică şi viabile; dotări prin programele de investiţii aprobate; oferirea de servicii de îmbunătăţiri funciare pentru un număr cât mai mare de utilizatori; atractivitate prin preţuri mici de livrare a apei pentru irigaţii.
– 2014 a fost un an ploios. Afectează această stare meteo funcţionarea ANIF-ului?
– Indiferent de condiţiile de secetă sau exces de umiditate în profilul de sol, rolul ANIF este acela de a asigura „un nivel corespunzător de umiditate a solului, care să permită sau să stimuleze creşterea plantelor, incluzând plantaţiile vitipomicole, culturile agricole”. Eforturile ANIF se concentrează pe stimularea udărilor şi mărirea suprafeţelor udate. Concret, ANIF a încheiat pentru campania de irigaţii a anului 2014 contracte de irigaţii pentru o suprafaţă de aproximativ 330.000 ha, din care s-a irigat efectiv o suprafaţă de 122.000 ha. De menţionat este faptul că, în jur de 80% din suprafaţa irigată, este exploatată de organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, ceea ce evidenţiază rolul important al formelor asociative în aplicarea udărilor. Faţă de anul 2010, când suprafaţa totală irigată a fost de 74.503 ha, mai mică decât în anul 2013, când au fost irigate 369.846, în anul 2014, au fost irigate 122.000 ha, fapt datorat precipitaţiilor înregistrate pe parcursul anului, fapt care argumentează că activitatea agenţiei nu este perturbată de condiţiile meteo de la secetă excesivă la exces de umiditate. În ceea ce priveşte influenţa condiţiilor meteo asupra activităţii ANIF este de menţionat faptul că, prin infrastructura pe care agenţia o administrează, prin lucrările de exploatare, întreţinere şi reparaţii pe care le realizează, se urmăreşte îndeosebi contracararea efectelor nedorite ale condiţiilor meteo, respectiv, asigurarea unui nivel al apei în sol propice creşterii şi dezvoltării normale a plantelor prin aplicarea irigaţiilor în perioadele secetoase, a evacuării apelor în exces în perioadele cu precipitaţii abundente, dar şi prevenirea şi apărarea împotriva inundaţiilor şi a alunecărilor de teren prin lucrări specifice de îndiguire şi combatere a eroziunii solului.
– Asociaţiile utilizatorilor de apă vor servicii la un preţ cât mai mic. Ce le oferiţi în prezent?
– OUAI se află în relaţie contractuală cu ANIF, agenţia sprijinind şi fiind interesată de organizarea proprietarilor de terenuri agricole în forme asociative care să permită o bună utilizare a infrastructurii de irigaţii. În acest sens, ANIF a făcut demersuri prin iniţierea unor schimbări legislative, care s-au concretizat prin reducerea costului energiei electrice utilizate cu aproximativ 20%, ca urmare a achiziţionării de către ANIF a energiei electrice de pe piaţă de energie. De asemenea, tot în scopul de a veni în sprijinul agricultorilor ANIF, prin efectuarea probelor tehnologice şi verificarea capacităţii de transport a apei în canale efectuate, la începutul campaniei de irigaţii se conferă fermierilor şi celorlalţi beneficiari ai activităţii de irigaţii certitudinea funcţionării corespunzătoare a infrastructurii de irigaţii. Am iniţiat un proiect pilot pentru impermeabilizarea unor aducţiuni care au pierderi mari de apă prin implementarea unor tehnologii de impermeabilizare de vârf, respectiv, utilizarea geomembranelor, proiect pilot desfăşurat în amenajarea Terasa Viziru, din judeţul Brăila. Prin realizarea acestui proiect pilot preconizez reducerea pierderilor de apă cu aproximativ 95%, unicul factor de pierdere fiind evaporaţia la nivelul luciului de apă din canal care, dacă analizez mai profund, nu este o pierdere, ci o îmbunătăţire a microclimatului prin creşterea umidităţii atmosferice cu efecte benefice asupra plantelor, mediului şi a biodiversităţii. În funcţie de rezultatele acestui proiect, mă gândesc să extind această soluţie pentru toate amenajările declarate viabile, în funcţie de solicitările de apă care vor veni din partea organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii.
– Care sunt principalele proiecte ale agenţiei pentru 2015?
– Pe lângă programul de impermeabilizări ale aducţiunilor de irigaţii, la care m-am referit anterior, am în vedere reabilitarea aducţiunilor principale, utilizând fonduri de la bugetul consolidat al statului, cât şi fonduri europene, dar numai corespunzător suprafeţelor organizaţiilor care au utilizat fonduri europene nerambursabile prin măsura 125 a, a PNDR Axa Prioritară 1 din programul 2007 – 2014, totalizând 183 de proiecte implementate, cât şi a obiectivelor propuse în sesiunea de finanţare 2014 – 2020 pentru care România are alocată suma de 380.000.000 de euro.
– Ce şanse au în viitor micii fermieri, cu suprafeţe aflate în spaţiul irigabil înainte de 1989, să primească servicii de la dumneavoastră?
– Comasarea terenurilor este o prioritate pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne şi eficiente, micii fermieri cu suprafeţe de teren aflate în spaţiul irigabil înainte de anul 1989 având şanse mari în a beneficia de efectul lucrărilor de irigaţii doar prin organizarea în forme asociative, forme care să poată beneficia de prevederile Măsurii 4, Submăsura 4.2 „Investiţii în active fizice – Sprijin pentru investiţii în procesarea şi comercializarea produselor agricole” a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, submăsură prin care întreprinderile sau grupurile de producători şi cooperativele sunt sprijinite financiar inclusiv pentru înfiinţarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de irigaţii. În acest scop, agenţia încurajază, potrivit legislaţiei actuale, constituirea de forme asociative (OIF), cărora suntem pregătiţi să le oferim servicii de calitate pentru minim 750.000 ha, din totalul viabil de 823.000 ha. De asemenea, am în vedere ca prin lucrările de reparaţii să se realizeze reabilitarea amenajărilor de irigaţii, astfel încât formele asociative, organizaţiile sau micii fermieri aflaţi în relaţii contractuale cu agenţia să beneficieze de avantajul aplicării udărilor în culturile agricole, dar şi de preţuri mici ale apei pentru irigaţii.
– Cu cât a crescut în ultimii doi ani suprafaţa irigabilă din România şi care sunt prognozele în acest sens, pe termen mediu şi lung?
– O mare importanţă în reabilitarea amenajărilor de irigaţii o are comasarea terenurilor şi organizarea fermierilor în forme asociative. Este de remarcat faptul că, prin organizarea acestora în Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentu Irigaţii, fermierii pot accesa prin Măsura 125 fonduri europene pentru aducerea infrastructurii de irigaţii la parametrii optimi, fapt care face ca ANIF să depună eforturi substanţiale pentru reabilitarea şi refacerea infrastructurii principale de irigaţii pentru a veni în acest sens în sprijinul agricultorilor şi a aduce apa de la sursa de alimentare la beneficiar cu pierderi minime şi la preţuri cât mai mici. Prin lucrările de reabilitare realizate în anul 2014 la infrastructura principală de aducţiune a fost posibilă refacerea, la nivel naţional, a aducţiunii, pentru o suprafaţă de peste 220.000 ha, iar la nivelul judeţului Olt la aproximativ 95.000 de ha. Pe termen mediu şi lung, am în vedere realizarea unor lucrări de reabilitare a amenajărilor de irigaţii prin modernizarea infrastructurii principale de irigaţii, reechiparea staţiilor de pompare cu agregate de pompare de fiabilitate mare cu consumuri specifice de energie electrice mici şi randament de pompare mare, impermeabilizări ale canalelor de transport al apei pentru diminuarea pierderilor de apă rezultate ca urmare a infiltraţiilor, toate având ca scop final susţinerea producătorilor agricoli prin obţinerea unui preţ cât mai mic al apei pentru irigaţii.
– Mai există vreo şansă pentru refacerea conceptului despre irigaţii, promovat înainte de 1989, care folosea sistemul hidroenergetic pe rol de pompare a apei din marile cursuri de apă spre platformele agrare?
– În contextul actual al condiţiilor climatice din ţara nostră, caracterizate în principal de secetă agresivă, cu perioade lungi fără precipitaţii sau cu precipitaţii insuficiente dezvoltării unei agriculturi eficiente şi moderne, şi având în vedere reţeaua hidrografică de care beneficiază România, conceptul utilizării sistemelor de irigaţii la care faceţi referire este o problemă prioritară în ceea ce priveşte strategia pe termen mediu şi lung a ANIF, de extindere a suprafeţei posibil de irigat până la aproximativ 1.500.000 ha. În acest sens, am în vedere reabilitarea amenajărilor deja existente, folosind agregate de pompare cu randamente ridicate, reducerea pierderilor de apă prin infiltrare, aceasta constituind o necesitate imperativă pentru aplicarea eficientă a irigaţiilor. Conceptul actual este de a utiliza arealele amenajate pe vechile sisteme de irigaţii cu o vechime de aproximativ 50 de ani, dar folosind tehnologii noi, scheme hidrotehnice moderne de amenajare, randamente sporite consumuri energetice mici, folosirea optimă a apei de către utilizatori prin aplicarea irigaţiilor cu echipamente de ultima generaţie, precum şi eliminarea pe cât posibil a pierderilor de apă pe reţea.
– Sunteţi mulţumit de actualul buget? Ce aşteptări au fermierii din judeţul Olt?
– În momentul actual, faţă de propunerile, provocările şi ţintele pe care le avem, bugetul alocat nu satisface în totalitate cerinţele noastre. Pentru aducerea la capacitate şi la un regim de funcţionare normal al amenajărilor am propus şi se află în diferite faze de execuţie reabilitări la următoarele obiective: Osica de Jos, Terasa Caracal, Bucşani Cioroiu – priza Ariceşti, Stoeneşti-Vişina. Faţă de totalul suprafeţei amenajate cu lucrări de irigaţii, la nivelul judeţului Olt de 172.903 ha, suprafeţele amenajate cu lucrări aflate în diferite stadii de reabilitare reprezintă 93.429 ha, adică, aproximativ 54% din totalul administrat de către agenţie. Pe lângă lucrările pe care le-am promovat şi pentru care am reuşit să obţin finanţare anul trecut, am iniţiat includerea pe agenda de lucru a Consiliului Tehnico – Economic al MADR evaluarea şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investiţie din programul de finanţare pentru anul 2016 şi, respectiv: reabilitare-amenajare de irigaţii Stoeneşti – Vişina etapa II; reabilitare sistem de irigaţii Drăgăneşti; reabilitare sistem de irigaţii Terasa Corabia. De asemenea, am dispus începerea unui amplu proces de evaluare a schemelor hidrotehnice a amenajărilor de irigaţii, părţi de amenajări sau componente, după caz, în vederea stabilirii soluţiilor optime de punere în funcţiune, identificarea şi stabilirea de noi algoritmi de prioritizare în funcţie de maximizarea eficienţei acestora în judeţul Olt. În acest sens, am solicitat specialiştilor propuneri în vederea utilizării de tehnologii noi pentru echiparea staţiilor de pompare cu sisteme de automatizare, securizare şi dispecerizare cu toate avantajele ce decurg din aceastea, care se referă la: măsurarea nivelului în bazinele de aspiraţie; măsurarea nivelului în canalele de refulare; pornirea şi oprirea agregatelor de pompare la nivele prestabilite sau în secvenţă, la anumite intervale de timp, prin procesarea nivelelor măsurate; măsurarea cu precizie a debitelor de apă pompate; măsurarea consumului de energie electrică; măsurarea parametrilor funcţionali şi de stare ai agregatelor de pompare. Efortul investiţional pentru realizarea acestor lucrări de reabilitare a fost, pentru anul 2014, de 3.794.000 lei, iar pentru anul în curs de 4.560.000 lei. Fodurile bugetare din care se concentrează finanţarea investiţiilor ANIF sunt în concordanţă cu solicitările organizaţiilor care acceseză fonduri europene pentru modernizarea infrastructurilor proprii secundare. În funcţie de necesităţile obiective care rezultă din implementarea acestor proiecte de investiţii voi face toate demersurile la nivelul MADR, cât şi la MFP, în vederea suplimentării sumelor alocate, având în vedere importanţa strategică a acestor obiective de investiţii, atât la nivelul judeţului Olt, cât şi la nivel naţional.
– Actuala legislaţie în materie de îmbunătăţiri funciare are numeroase lacune. Unde vedeţi nevoia unor intervenţii imediate?
– Chiar de la începutul activităţii mele în această instituţie, odată cu primele vizite şi recunoaşteri în teren a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare administrate, am sesizat că domeniul se confruntă cu o lipsă acută de personal, în special, personal specializat de exploatare. Faţă de repartiţia teritorială a infrastructurilor administrate, cât şi a numărului mare de staţii de pompare de irigaţii şi de desecare, a lungimilor canalelor existente, cât şi a răspândirii lucrărilor de combatere a eroziunii solului, s-a calculat că deficitul de personal minim pentru asigurarea exploatării, întreţinerii şi reparaţiilor este de aproximativ 900 de persoane la nivelul întregii ţări. Pentru corectarea acestui deficit de personal, am iniţiat o propunere de Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea acestuia, hotărâre care se află în evaluare la MADR şi care vine în completarea legislaţiei actuale. De asemenea, voi face toate demersurile pentru cuprinderea tuturor actelor normative care reglementează această activitate într-o singură lege organică, o lege adaptată la condiţiile şi nevoile actuale ale agriculturii româneşti.
– Ce parteneriate de tip public-privat îşi propune ANIF pentru anii următori? Unde sunt zonele de intervenţie imediată?
– ANIF este instituţie publică aflată în subordinea MADR, fapt pentru care, potrivit legii, nu poate constitui parteneriate publice – private decât cu alte entităţi publice la nivel local şi central. În acest sens, am în vedere realizarea unor parteneriate cu instituţii ale statului pentru derularea unor programe de reabilitare, inclusiv a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 6, având ca scop combaterea riscurilor generate de schimbările climatice, cu precădere inundaţii şi secetă.
– Eroziunea solului, deşertificarea sudului României. Ce se poate face aici?
– Încă de la începutul anilor 1990, s-au semnalat creşteri ale suprafeţelor agricole afectate de eroziuni şi deşertificări. Din studiile realizate de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, pe care le-am consultat, rezultă vulnerabilităţi mari în ceea ce priveşte deşertificarea arealelor din sudul Olteniei şi din Dobrogea. Întrucât responsabilitatea ameliorării terenurilor degradate îmi revine în calitate de ordonator de credite, voi interveni atât prin lucrări structurale, cât şi prin lucrări biologice. Dacă asupra primei categorii de lucrări schemele de amenajare sunt clasice şi clare consolidările biologice constau în reluare programului de înfiinţare a perdelelor silvice de protecţie pe arealele expuse la deflaţie eoliană, cât şi amenajarea terenurilor susceptibile la fenomene geomorfologice dinamice prin consolidarea lor prin plantaţii de protecţie, constituite din specii cu rădăcină pivotantă , respectiv, salcâmi, salcie, sălcioară, mojdrean, cât şi cu vegetaţie arbustică cu rol de consolidare, cum ar fi cătina. Despre aceste amenajări vom putea discuta detaliat în anii următori, în perioada implementării acestor proiecte.
– E grea naveta între Slatina şi Bucureşti, în condiţiile în care aţi lăsat acasă doi copii mici?
– Găsirea unui echilibru între carieră şi familie este esenţială în relaţia la distanţă. Cariera şi viaţa personală îţi cer în egală măsură să le dedici timp, atenţie, pasiune. De aceea, când sunt la Bucureşti mă implic foarte mult în proiectele pe care le am în derulare în cadrul ANIF, în sensul că urmăresc punerea în funcţiune şi reabilitarea unui număr cât mai mare de amenajări de îmbunătăţiri funciare, încurajez şi sprijin organizarea deţinătorilor de terenuri în ceea ce priveşte constituirea în organizaţii de îmbunătăţiri funciare, caut să ofer soluţii şi să ies în sprijinul fermierilor prin oferirea unor servicii de îmbunătăţiri funciare cât mai bune, urmăresc derularea unor proiecte de investiţii pentru modernizarea şi eficientizarea sistemelor de irigaţii pentru reducerea costurilor apei livrate utilizatorilor, încerc ca prin întreaga activitate să aduc amenajările de îmbunătăţiri funciare la randamente mari de utilizare prin modenizarea lor dar, în acelaşi timp, am în vedere şi lucrări de investiţii, care să sprijine şi să vină în întâmpinarea producătorilor agricoli, iar atunci când ajung acasă, mă deconectez de tot ce înseamnă muncă şi îmi dedic tot timpul familiei, deoarece ştiu că oricum pierd momente importante din viaţa copiilor mei. Băieţelul meu a simţit cel mai mult această schimbare, deoarece, odată cu plecarea mea, a fost privat de multe momente pe care le petreceam împreună: ieşiri la film, la pizza, la cofetărie, înot, aveam multe activităţi extraşcolare care-l făceau foarte fericit. Munca pe care o desfăşor, provocările la care sunt supus, îmi plac foarte mult, iar familia reprezintă spijinul meu emoţional.
