„Nu cred că cineva poate să afirme că în spatele vreunui act administrativ, elaborat şi însuşit de către Prefectura Olt, s-ar afla influenţa vreunui decident politic”
Privită dinăuntru salonului, România seamănă cu o incintă dintr-un ospiciu de nebuni. Chit că este o maliţiozitate, teoria lucrului bine făcut, avansată de Klaus Iohannis, generează, la început de drum, neîncredere în stat. În instumentele sale de măsură, cât şi în cetăţenii din vârful acestuia. La uşa DNA-ului, a Parchetului Genereal, a DIICOT-ului, vin să se spovedească, să se scuze, să-i acuze pe alţii, oameni, până mai ieri, intangibili. Cei care credeau că tot ce se poate întâmpla rău pe lume ţine de viaţa altora şi nicidecum de ei. Însă, ceva s-a produs, iar astăzi statul român scârţâie profund sub povara propriei greutăţi. Instituţii decredibilizate, datorită oamenilor care lucrează în ele, fac parte dintr-un peisaj general sumbru. În Olt, e linişte. Fără… deocamdată. În instituţia Prefecturii Olt, în care lucrează echipa Silviu Neacşu – prefect, Emanuel Oproiu – subprefect, oamenii nu şi-au pierdut încrederea, iar acest lucru e cel mai important într-un peisaj general definit, totuşi, cu politeţe, câteva rânduri mai sus… Despre activitatea instituţiei, subprefectul Oproiu vorbeşte deschis, într-un dialog devenit interviul de faţă.
– Daţi-mi voie să mă exprim, prin natura funcţiei pe care o ocup în prezent, dar şi dintr-o abordare pe care ar trebui s-o aibă orice cetăţean al acestei ţări. Nimeni nu este mai presus de lege, iar respectul faţă de aceasta îndeamnă la prudenţă, cât şi la includerea în opinia formulată a prezumţiei de nevinovăţie. Evident, pentru formatorii media este o bună ocazie de a dezvolta aceste subiecte. Însă, cred că instituţiile statului îşi fac corect datoria. Avem o justiţie independentă, care se pronunţă la final. De aici încolo nu mai e nimic de zis…
– Nici nu se poate altfel! Într-o societate civilizată şi modernă, respectul reciproc, indiferent de funcţie sau poziţie socială, este unul din principalii factori de coexistenţă. Pornind de la acest principiu, la Prefectura Olt, aşa cum ar trebui să se întâmple în fiecare instituţie publică, respectul faţă de cetăţean este una din obligaţiile de serviciu. Nu poţi exclude acest lucru, pentru că astfel excluzi din start rolul şi misiunea publică, prin care orice funcţionar îşi exercită îndatoririle de serviciu. Vreau să cred că oamenii vin spre noi conştienţi că vor găsi aici un partener de dialog, un îndrumător, cât şi locul unde problemele lor sunt ascultate corect, soluţionate în spiritul şi litera legii.
– Aici nu poţi vorbi din afară. Trebuie să ai o expertiză asupra activităţii de zi cu zi, iar asta se poate constata în situaţiile limită, unde Prefectura Olt şi celelalte instituţii colaboratoare au acţionat în 2014. Un an greu, cu situaţii limită, când autoritatea statului a trebuit să demonstreze că apără interesele cetăţeanului. Ne-am confruntat cu inundaţii majore în localităţile judeţului nostru, „examene”, dacă îmi permiteţi să le spun aşa, peste care doar cu o bună comunicare şi bună colaborare am trecut cu bine. Am avut, de asemenea, două rânduri de alegeri, perioade în care Prefectura Olt a fost partener solid, angrenat în siguranţa cetăţeanului. Aş include aici chiar şi starea de veghe asupra legalităţii procesului de votare. Un cetăţean se simte sigur şi atunci când ştie că nu există suspiciuni asupra deformării intenţiei votului său.
– Este o abordare corectă, însuşită de ambii parteneri: Prefectura Olt şi autorităţile publice locale. Nimeni nu se consideră superior, atotştiutor în faţa celuilalt. O construcţie realizată pe aceste premise nu poate rezista. Suntem consultaţi de fiecare dată atunci când apar probleme delicate în teritoriu. Specialiştii Prefecturii Olt au capacitatea şi, mai ales, pregătirea profesională de a rezolva acele situaţii limită, unde, prin dialog, pot fi depăşite anumite praguri de încărcătură emoţională.
– Nu am gândit sensul întrebării dumneavoastră, până acum, spre o diferenţiere a instrumentelor de lucru. Chiar şi luat prin surprindere, vreau să cred că transparenţa decizională, chiar şi deschiderea manifestată fata de persoanele interesate de activitatea noastră, pot constitui puncte de rezistenţă. E greu să pricepi că, fără transparenţă, fără o deschidere totală, poţi pune o instituţie în slujba comunităţii, a membrilor acesteia, a cetăţenilor. Mai mult, fără a cunoaşte date statistice, cred că, în prezent, timpul de aşteptare la solicitările cetăţenilor a scăzut foarte mult în ultima perioadă. Nu ne ascundem după termenul de treizeci de zile, ca o etapă legală la care se poate răspunde la o solicitare adresată nouă. Nu am angajat pe nimeni paznic la calendar care să supravegheze expirarea acestui timp de răspuns. Sunt situaţii când oferim răspunsuri pe loc sau când, în soluţionarea rapidă şi eficientă a unor petiţii încadrate în altă zonă de limită de timp, oferim sprijin şi acolo unde este nevoie de o completare a răspunsului aşteptat. Nu mi se pare drept ca un om să vină, spre exemplu, de la Dobroteasa, de la Ianca sau din altă parte a judeţului, cu toate implicaţiile legate de cost, şi să plece fără să aibă măcar o mulţumire sufletească legata de modul cum a fost primit, de cum a fost percepută problema sa sau de cum a fost soluţionată aceasta.
– O întrebare binevenită, care, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie pusă acelor persoane care relaţionează cu angajaţii de aici. Da. În Prefectura Olt, se face politica cetăţeanului. În schimb, însă, nu cred că cineva poate să afirme că, în spatele vreunui act administrativ, elaborat şi însuşit de către Prefectura Olt, s-ar afla influenţa vreunei formaţiuni politice sau a vreunui decident politic. Astăzi, normalitatea funcţionării Prefecturii, încrederea de care se bucură în rândul cetăţenilor este dată şi de lipsa oricărei urme de bănuială, de influenţare politică, fie şi într-un procent foarte mic. Nu fac sugestii de proiecte legislative, dar cred că modelul cum s-a reuşit depolitizarea tuturor prefecturilor din ţară, în cazul elaborării unei reforme administrative de care se vorbeşte mereu în ultimul timp, poate fi însuşit şi în alte instituţii
– Faţă de întâlniri ale diverselor foruri legislative, mă gândesc aici la consiliul local sau consiliul judeţean, în cadrul unor astfel de întruniri nu se emit documente cu un impact imediat sau nu sunt generate proiecţii bugetare concrete. Spre exemplu, construirea unui pod peste un curs de apă poate fi hotărată doar de aleşii locali ai unei comunităţi, nu şi de Colegiul Prefectural. În general, măsurile adoptate de către Colegiul Prefectural se regăsesc în mod indirect în viaţa cetăţenilor. Instituţii de sorginte executivă pun în aplicare măsuri şi norme menite să reglementeze funcţionarea normală a mecanismului public. Aici, dacă vrei să vezi ce înseamnă acest lucru, e nevoie de timp, de o atenţie suplimentară, pentru a înţelege fenomenul în ansamblul său.
– Nu aş vrea să delimitez de un timp anume activitatea pe care o desfăşor ca subprefect al judeţului Olt. Aici nu poţi să tragi linie la capăt de an, să începi de la zero în prima zi a anului următor. Este o activitate continuă, iar agenda se actualizează în fiecare zi. Vreau să fiu mai departe un om raţional, adept al adevărului, indiferent cât de dureros poate fi acesta pentru unii, şi să răspund, în timp optim, la toate solicitările care mă vizează. Nu văd altfel activitatea mea de subprefect al judeţului Olt…
