Interviu cu Tudor UDRESCU, Primarul oraşului Piatra-Olt

«Sperăm că din primăvara acestui an oamenii vor beneficia de sistemul de canalizare din Piatra-Olt!»

La răscruce de drumuri de fier, de mai bine de o sută de ani. Vatră de civilizaţie dovedită întocmai de mai bine de două mii de ani. Piatra-Olt de astăzi este un oraş de câmpie aflat la răspântiile tranziţiei. O stare începută după 1989, care continuă la nesfârşit, până în zilele de azi.
Realităţile urbei, perspectivele sunt analizate cu sinceritate, într-un dialog liber, purtat cu cel care este primarul localităţii, inginerul Tudor Udrescu.
Un om al locului, un edil care ştie că sunt multe de făcut, că aşteptările oamenilor, oricât de îndrăzneţe ar fi, sunt pe deplin legitime. Piatra-Olt de astăzi se caută pe sine, într-o societate besmetică, condusă, la nivel central, de oameni care, declarativ se afirmă că sunt în slijba cetăţeanului, dar în fapt militează împotriva nevoii omului de rând.

– Ce a însemnat anul 2013 pentru Piatra-Olt şi pentru ceea ce v-aţi propus ca şef al administraţiei locale?
– Din punct de vedere administrativ, 2013 a însemnat finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă la nivelul întregii localităţi, fiind acum aproape de 100%, satul Bistriţa fiind ultimul care a beneficiat de continuarea acestei investiţii. Spun aproape 100% deoarece a fost şi o mică problemă, lucrările fiind finalizate foarte târziu, în toamnă, iar în perioada asta lucrările nu funcţionează. În primăvară, când vor începe branşamentele putem spune că totul este realizat cu succes. De asemenea, amintesc aici şi lucrările de canalizare, e drept că am avut câteva probleme la staţia de epurare, lucrăm la asta şi sperăm că din primăvara acestui an oamenii vor beneficia de sistemul de canalizare din Piatra-Olt!

– Care sunt aşteptările de la anul 2014 şi ce credeţi că se poate face pentru comunitatea din Piatra-Olt, din punct de vedere al investiţiilor?
– Sper că în 2014 vom rezolva o altă mare problemă a localităţii, se ştie că Piatra-Olt e despărţită în două, de o cale ferată, iar pe vreme nefavorabilă se ajunge extrem de greu dintr-o parte într-alta, fapt pentru care ne dorim să rezolvăm şi această situaţie…

– Şi cum vreţi să faceţi asta?
– În 2007, prin Hotărârea de Guvern 577 am început o investiţie continuată şi în 2008, suspendată ulterior, dar ne dorim ca până la finele acestui an să finalizăm şi această lucrare care este realizată în proporţie de 55% şi constă în asfaltarea DC 13 ce vine din satul Bistriţa până în Piatra-Olt. Astfel ne dorim să se facă mult mai uşor legătura celor două zone din comuna noastră. Avem promisiuni şi credem că se vor concretiza…

– Din punct de vedere al locurilor de muncă, ce aşteptări aveţi pentru anul 2014?
– În 2010 am concesionat un teren pentru realizarea unei investiţii, sperăm noi importante, o investiţie de confecţii metalice prin care se doreşte crearea a cel puţin o sută de locuri de muncă. E drept că lucrarea nu s-a finalizat încă, etapele au întârziat şi asta deoarece investitorul respectiv a făcut un proiect pe programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice”, la Ministerul Economiei, avizat favorabil în toamna anului trecut, astfel încât în clipa de faţă suntem deja cu autorizaţie de construire eliberată.

– Aminteaţi în urmă cu un an şi ceva de refuzul autorităţilor de la centru de a vă lăsa să administraţi spaţiile care au fost cândva folosite pentru procesul educativ, pentru a fi create acum locuri de muncă. Ce ne puteţi spune astăzi?
– Putem spune că, din fericire, problema s-a rezolvat, pentru că am primit deja avizul favorabil, numai că, din păcate, am pierdut mai multe oportunităţi. Spun asta deoarece investitorii care doreau închirierea acelor spaţii au găsit între timp alte soluţii, în alte părţi, fapt pentru care astăzi suntem în aşteptare şi căutăm noi variante. Suntem în proceduri, am discutat cu cei de la şcoală, şi asta deoarece fondurile din închiriere merg integral la şcoală, iar interesul este comun.

– Care este activitatea în ceea ce priveşte marele nod de cale ferată de la Piatra-Olt? Ce aşteptări mai sunt pentru a se repune în drepturi ceea ce a fost cândva un nod extrem de important din sud-vestul României?
– Din păcate, pe zona CFR Marfă nu sunt aşteptări prea importante pentru că CFR-ul a fost aşa cum bine ştim şi în acel proces de privatizare eşuat, dar, spun eu, şi dacă se privatiza nu aveam aşteptări prea mari. Cu toate astea se încearcă mai multe soluţii, inclusiv la nivel guvernamental înalt, cu ajutorul domnului deputat Florin Iordache, şi bineînţeles al domnului ministru Gigel Ştirbu, la care se adaugă şi sprijinul tehnic, informaţional, al domnului Dan Stana, directorul general de la CFR Călători Craiova. Mai exact, se doreşte a fi transferate o parte din activele de la CFR Marfă în contul datoriilor care există între cele două părţi, către CFR Călători, şi înfiinţarea unui depou pentru călători. Din informaţiile pe care le am se pare că CFR Călători Craiova este singurul ce are un singur depou, la Piteşti. Şi acela excentric faţă de regională.. În cazul acesta, dacă soluţia va fi adoptată – înfiinţare unui depou la Piatra-Olt, ele ar merge în paralel, şi astfel ar fi şanse destul de mari de dezvoltare. Se pare însă că mai există reţineri la nivel de minister, pe zona economică, dar noi sperăm să se rezolve…

– Mai este pământ nemuncit în Piatra-Olt în clipa de faţă?
– Foarte puţin şi mai ales pe suprafeţe micuţe. Astfel, dacă în urmă cu nouă ani erau în jur de 2.500 – 3.000 de hectare nelucrate, ulterior, printr-o ofensivă destul de activă am reuşit în timp să punem în valoare potenţialul zonei. Lucrurile s-au mişcat bine în această zonă, prin arendări în mare parte, având acum investitori în lucrul pământului destul de bine puşi la punct iar terenul este lucrat aşa cum trebuie la Piatra-Olt.

– Putem spune că oamenii din Piatra-Olt au câştigat ceea ce se spunea prin ’90: pariul cu agricultura?
– E greu de spus. Dacă ar fi aşa ar fi să ţinem cont de mult mai multe, dar azi vorbim doar de lucrarea pământului, nu de profit, de motivaţie sau de tehnologie. De aici până la final e însă o cale destul de lungă.. Până la urmă condiţiile sunt cele mai importante, iar noi ne amintim că până în anul 1989 aveam un sistem de irigaţii funcţional, un sistem care a dispărut în timp astfel încât în clipa de faţă depindem, în mare parte, numai de vreme. Iar asta nu e bine…

– Calitatea terenului din zonă?
– Potenţialul terenul e mediu, nu-i foarte bun dar nu-i nici rău, şi într-un fel sau altul se amortizează investiţia, mai ales dacă mai ţinem cont şi de alocaţiile date prin subvenţii.

– Se mai întorc oamenii spre Piatra-Olt? Cei care au plecat cândva spre Slatina sau alte zone?
– În general, cei care au plecat spre Slatina au rădăcinile aici, la Piatra-Olt. Lucrul bun este că şi în satul Bistriţa se observă o creştere dinspre oraş spre zona respectivă. Una în care mediul este curat, în care pădurea este foarte aproape, iar oamenii sunt gospodari…