În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh Amin!
Dragii mei,
Am hotărât ca pentru Crăciunul de anul acesta să fac o predică ieșită din tipar.
Nu spun momentan nimic, ci doar am să vă citesc câteva din sutele de scrisori care stau pe biroul meu și așteaptă să transmită tutror un mesaj.
Mesajul este că noi trebuie să dăm un motiv Mântuitorului Hristos Iisus Să se nască și anul acesta sau , de ce nu, Să refuze a mai veni într-o lume căreia nu Îi mai pasă de El .
Pare o nebunie, știu , dar i-am rugat pe copiii mei frumoși să scrie o scrisoare către Dumnezeu prin care să caute ”motive” pentru a-L convinge să Se nască și anul acesta sau nu.
Sunt scrisori care fac și munții să plangă și sunt convins că în ceruri răsună fiecare cuvânt:
„ … Deși majoritatea oamenilor se bucură doar de partea materială și de publicitatea făcută acestei sărbători, Tu, Doamne, trebuie să Te naști, merită să Te naști! Asta pentru că tu ești speranța oamenilor. Tu ești puterea, Nașterea Ta înseamnă și Nașterea nostră iar moartea Ta pentru noi înseamnă viața noastră. Doamne, te rog să Te naști ca în fiecare an, în mijlocul familiei mele, cu noi, lângă Tine! ” – Camelia
„De ce Îți spun să nu Te naști? Simplu! Pentru că țin la Tine! Nu vreau să vezi cum este o lume plină de răutăți, de războaie, de snobism, de persoane care au uitat ce înseamnă cu adevărat Nașterea Ta.
De ce însă Îți spun să Te naști? Nu știu! Dar simt nevoia să Te conving să o faci, deoarece lumea asta are mare nevoie de Tine. Eu am nevoie să îmi sprijin capul pe umărul Tău și să știu că ce Îți spun este în siguranță alături de Tine ” – Alex
„ … Oriunde mă uit acum, văd numai oameni interesați de bani, de daruri, de partea materială a Crăciunului. Suntem atât de orbiți de cât de scumpe sunt cadourile, sau câți bani primim de colinde, sau la ce mare restaurant îl petrecem, încât uităm să vedem cu adevărat ce înseamnă Crăciunul, adică Nașterea Ta ( …) Trebuie să Te naști și anul acesta pentru a readuce speranța unui nou început, a unei vieți pline de lumină și căldură. ” – Ștefania
„… Unul din motive este că tatăl meu, plecat în străinătate de foarte mult timp, poate să vină în țară doar odată pe an, anume de Crăciun. El reprezintă sprijinul meu principal, cel mai bun părinte, deoarece trăiește și muncește pentru mine și frații mei.
Te rog să mă ierți dacă mai fac ceea ce nu trebuie, dacă nu țin post sau nu mă rog așa cum trebuie la Tine dar fă-mi bucuria aceasta de a Te naște și în acest an. ” – Andreea
Nu știu dacă noi putem aduce astfel de argumente sincere și pure pentru Nașterea Mântuitorului Hristos.
Să știți că din păcate, pentru mulți dintre noi, Crăciunul se rezumă într-adevăr doar la cadouri scumpe, masă bogată, vacanțe și cam atât.
Fiecare dintre noi suntem ”motive” pentru Nașterea lui Hristos sau argumente puternice ca El să nu mai vină pe pământ.
Pot să vă aduc și eu câteva argumente să întăresc cele spuse de copii.
În fiecare an când merg cu colindul în seara de ajun rămân cu un gust amar datorită multora dintre cei care uită ce înseamnă Crăciunul.
Îi găsesc stând la masă, cu paharul într-o mână și friptura în cealaltă, pe jumătate amețiți.
Este ultima zi de Post, care trebuie petrecută cu multă smerenie și liniște sufletească.
Fiecare dintre noi trebuie să ne pregătim ca a doua zi, de Crăciun să putem merge la Biserică pentru a ne împărtăși cu Trupul și Sângele Lui Dumnezeu.
Mă întreb oare dacă ei își dau seama că în noaptea aceea se naște Hristos în sufletele lor ?
Cum își mai poate face El loc să se nască în sufletul acela plin de grătar, vin și colinde manelizate?
Mântuitorul Hristos se naște într-o iesle săracă, în frig și cu îngeri care cântă din ceruri ”Slavă între cei de sus lui Dumnzeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire”.
În niciun caz Hristos nu vine în sufrageria unde abia ai loc să intri de masa încărcată, unde te dezgustă paharele ridicate în aer când tu cânți o colindă și de unde atunci când pleci se aude dat la maxim Taraf Tv.
Un alt argument dezamăgitor este Biserica goală din ziua de Crăciun.
Câți dintre noi merg în dimineața de 25 decembrie să Îl vadă pe Hristos născut și anul acesta, care ne aduce, așa cum frumos au spus copiii mei, speranță, speranța unui nou început.
Câți dintre noi sunt pregătiți să Îl primească pe Hristos din potir ca apoi sufletul lor să se transforme în iesle, ochii să vadă steaua de deasupra peșterii, urechile lor să audă îngerii?
Câți dintre noi simt cu adevărat ce înseamnă Crăciunul și nu Îl confundă cu o petrecere în care se mănâncă și se bea foarte bine? Care este diferența pentru aceștia între Crăciun și Revelion?
Punctul central al Crăciunului este Nașterea Lui Hristos, secundar avem celelalte. Haideți să nu mai schimbăm prioritățile!
Hristos cel născut este prioritatea și apoi secundar mâncăm și ne bucurăm. Noi preferăm invers, întâi masă și poate, poate și ceva din Hristos.
Dragii mei,
Mă reîntorc la citit scrisori deoarece acolo găsesc cu adevărat argumente pentru Nașterea Mântuitorului. În sufletele copiilor Hristos încă mai găsește ieslea sincerității, steaua bucuriei și căldura schimbării.
Dacă vreți să simțiți cu adevărat Nașterea Mântuitorului Hristos întrebați un copil ce înseamnă pentru el acestă sărbătoare, nu pe vecina care este mult prea ocupată de numărul sarmalelor, sau pe vecinul care caută loc unde să amplaseze grătarul.
Fiți fiecare dintre voi ”motivul” Nașterii lui Hristos prin împărtășire cu El, prin colindul în Biserica sa, prin speranța unui zâmbet oferită celuilalt, prin bucuria unei familii reunite și mai ales prin schimbarea direcției propriei vieți, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Prof. Teolog Drd. Alin Bolboașă Șofaru
