Acasă Cultură „Personalităţi ale Marii Uniri”, la Casa Corpului Didactic Olt

„Personalităţi ale Marii Uniri”, la Casa Corpului Didactic Olt

476

Pe 1 decembrie 2016, românii sărbătoresc împlinirea a 98 de ani de la ȋnfăptuirea Marii Uniri de la Alba-Iulia. Evenimentul rămâne o pagină de aur a istoriei românești. România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă. Unirea din 1918, realizată de niște oameni politici şi iubitori de neam vizionari, nu are nicio legătură cu „Dezbinarea din 2016”. În prezent, o parte a poporului român trăieşte în afara graniţelor patriei, cei rămaşi sunt străini unii faţă de alţii, iar clasa politică este formată din puţine persoane de calitate, restul fiin ocupaţi să dea cu subsemnatul la instituţiile legii.
În contextul evenimentelor dedicate Marii Uniri din 1 decembrie 1918, Casa Corpului Didactic (CCD) şi Muzeul Judeţean Olt au organizat expoziţia fotodocumentară „Personalităţi ale Marii Uniri”. Expoziţia, care a debutat pe 18 noiembrie 2016, la sediul Casei Corpului Didactic de pe strada Ionaşcu, nr. 38, va rămâne deschisă până pe 18 decembrie a.c.

Expoziţie inedită
Slătinenii sunt invitaţi să viziteze gratuit epoziţia, în fiecare zi lucrătoare, între orele 08:00-16:00, care însumează reproduceri fotografice după portrete şi documente istorice reprezentative pentru memorabilul eveniment. Expoziţia cuprinde facsimile după documente fundamentale din 1918, precum hotărârea Sfatului Ţării de la Chişinău, din 27 martie/ 9 aprilie, de unire a Basarabiei cu România, şi rezoluţia adoptată de Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din 18 noiembrie/1 decembrie, prin care s-a decretat unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi a Maramureşului cu România. „Mari personalităţi ale Marii Uniri” pune accentul pe oamenii importanţi ai evenimentelor din jurul Marii Uniri, evidenţiind figuri ilustre ale elitelor culturale, religioase, politice şi militare care au militat activ şi au acţionat decisiv pentru înfăptuirea statului naţional unitar român.

„Casa Corpului Didactic Olt, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Olt a organizat expoziţia fotodocumentară «Personalităţi ale Marii Uniri» pentru marcarea acestui moment istoric fundamental în istoria țării, care a desăvârșit formarea statului național unitar român, devenind astfel sărbătoarea națională a tuturor românilor. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 18 noiembrie – 18 decembrie 2016, între orele 08.00 – 16.00, la sediul Casei Corpului Didactic Olt din Slatina, str. Ionaşcu nr. 38. Trăind intens bucuria unirii, națiunea română și-a reînnoit forțele pentru susținerea procesului de modernizare cuprinzând toate domeniile vieții sociale. Puternica dezvoltare a tuturor sferelor sociale, științifice, economice și culturale a făcut din perioada interbelică un moment de referință pentru istoria modernă și contemporană”, precizează Marius Bălaşa, directorul Casei Corpului Didactic Olt

Oamenii Marii Uniri
În cadrul expoziţiei pot fi văzute figurile unor bărbaţi adevăraţi ai politicii României, care au avut scop comun şi au lăsat, pentru o perioadă, luptele politice. Aceştia s-au implicat trup şi suflet în evenimentul istoric de la Alba-Iulia:
Regele Ferdinand I al României (24 august 1865 – 20 iulie 1927). Declanşarea Primului Război Mondial a reprezentat, pentru el, momentul cheie pentru reântregirea neamului. German de origine, rudă cu familia regală a Germaniei, decide, la 27 august 1916, intrarea României în primul război mondial de partea Antantei, împotriva Germaniei şi Austro-Ungariei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari.
Ion I.C. Brătianu (20 august 1864 – 24 noiembrie 1927), premierul liberal care a condus guvernul României timp de 12 ani, contribuind direct la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, la legiferarea şi realizarea reformei agrare şi a celei electorale, la consolidarea statului naţional unitar român. Acesta credea că nu există, pentru oamenii politici, îndatorire mai mare decât apărarea intereselor şi a demnităţii poporului român.
Alexandru Vaida Voevod (27 februarie 1872 – 19 martie 1950), membru al Consiliului Dirigent pentru pregătirea unificării administrative cu Vechiul Regat. Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.
Take Ionescu (13 octombrie 1858 – 21 iunie 1922), diplomat şi ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, un important orator al perioadei Unirii. Acesta a fost preşedinte al Consiliului Național al Unității Române.
Vasile Lucaciu (21 ianuarie 1852 – 29 noiembrie 1922), vicepreşedinte al Consiliului Național al Unității Române, militant pentru drepturile românilor din Transilvania.
Valeriu Braniște (10 ianuarie 1869 -1 ianuarie 1928), om politic important, membru al Consiliul Dirigent al Transilvaniei, cu sediul la Sibiu.
Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953), unul dintre cei mai mari politicieni români. Consiliul Naţional Român, l-a însărcinat pe Iuliu Maniu cu organizarea Adunării naţionale de la Alba Iulia pentru ziua de 1 decembrie 1918.
Ion Flueraș (2 noiembrie 1882 – 7 iunie 1953), membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei.
Iosif Jumanca (23 decembrie 1893 – 26 iunie 1949), membru al Consiliului Național Român Central (1918) și al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920).
Vasile Goldiş (24 noiembrie 1862 – 10 februarie 1934), a fot unul dintre inspiratorii şi organizatorii actului Unirii din 1918.
George Pop de Băsești (1 august 1835 – 23 februarie 1919) a prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Emil Isac (17 mai 1886 – 25 martie 1954), face parte din biroul de presã la lucrãrile Adunãrii Naţionale de la Alba-Iulia.
Enea Grapini (16 septembrie 1893 – 1 martie 1980), arhitect și politician român din Transilvania, membru fondator al Consiliul Național Român Central.
Pe lângă aceştia se mai numără şi Ion Inculeţ, Constantin Stere, Iuliu Hossu, Ştefan Cicio-Pop, Sextil Puşcariu, Iancu Flondor şi alţii.

„Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă de mare sărbătoare. Au venit 1.228 de delegaţi oficiali, reprezentând cele 130 de cercuri electorale din comitatele românești. Acestora li s-au adăugat episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare și ai tinerimii universitare. Pe lângă toţi aceștia, s-au adunat peste 100.000 de oameni, care au sosit cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare ale comunelor ori ale ţinuturilor. Drumul spre Cetăţuia de la Alba Iulia era flancat de șirurile de ţărani români înveșmântaţi în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile cetăţuii flutura drapelul tricolor. De pe opt tribune se explica maselor populare măreţia vremurilor pe care le trăiau și importanţa adunării. Concomitent, în sala Cazinei Militare, delegaţii au ţinut ședinţa. Prin aceasta, adunarea de la Alba Iulia a căpătat caracterul unui plebiscit al tuturor românilor.”. conform tribunainvatamantului.ro

Articolul precedentLansare de carte la Caracal: ,,Drama învăţătorilor refugiaţi în judeţele Olt şi Romanaţi (1940)”
Articolul următorLa Slatina. „Miracolul din noiembrie” 2014, prezentat de Grigore Cartianu și Laurențiu Ciocăzanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here