Acasă Interviu Interviu cu deputatul Gigel Ştirbu, preşedintele PNL Olt

Interviu cu deputatul Gigel Ştirbu, preşedintele PNL Olt

776

Deputatul Gigel Sorinel Ştirbu este un personaj politic controversat. Despre acesta se poate face lejer un prim volum cu titluri de capitole ca: „Dacă voi nu mă vreţi, io vă vreu”, „Capul lui Gigel vrem”, „Ai să dai samă, domnule Gigel”, şi lista poate continua. Acesta are o activitate bună în parlament şi în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă –  a cărei preşedinte este. Are o traiectorie politică interesantă: a fost subprefect de Olt, secretar de stat în Ministerul Culturii şi ministru al Culturii. Preşedintele PNL Olt, Gigel Ştirbu, a acordat un interviu Ziarului de Olt, pe care vi-l oferim spre lecturare.

– Cătălin Davidescu v-a cerut un lucru: demisia. Până la urmă, el a fost cel dat afară. E democraţie în PNL?
– Cred că prin insăşi faptul că domnul Cătălin Davidescu a solicitat demisia preşedintelui este o dovadă că e democraţie în Partidul Naţional Liberal. Cătălin Davidescu nu a fost dat afară din cauza faptului că mi-a cerut demisia. Ferească Dumnezeu! Am înţeles de la colegii mei de la Organizaţia Scorniceşti, a cărui membru era, că, din punct de veder al procedurii prin care a făcut această solicitare, domnia-sa şi-a atras această sancţiune. Aş fi răspuns la acuzaţii dacă acestea ar fi venit de la diverşi oameni care au avut activitate în cadrul campaniei electorale. Domnia-sa, nu numai că nu a avut niciun fel de activitate în cadrul campaniei electorale, din contră, din informaţiile pe care le deţinem de la Organizaţia Scorniceşti, el a făcut anticampanie candidatului nostru. Nu pot să nu îmi pun un semn de întrebare, referitor la caracterul unui om, care a beneficiat de tot sprijinul din partea partidului. În caz că nu ştiaţi, până în ziua în care a ţinut conferinţa de presă, în acel local, domnia-sa era angajat la cabinetul meu parlamentar, în calitate de consilier.

– Unde aţi fost pe întreaga durată a campaniei electorale pentru locale?
– În tot judeţul. După cum ştiţi, modalitatea de a face campanie s-a schimbat radical. A părut a fi o campanie anostă, fără patimă – pot să zic. Ca atare, a trebuit să facem o altfel de campanie, şi anume: din poartă-n-poartă. Am fost prin tot judeţul, începând cu localităţile din sud: Izbiceni, Corabia, Vişina. Poate ăsta este motivul pentru care nu am fost văzut aşa de prezent, dar, din câte îmi amintesc, nici celelalte partide nu au fost prezente în media locală, decât prin intermediul publicităţii electorale din presa locală

– De ce nu a câştigat Marius Bălaşa Primăria Slatinei? Vă asumaţi eşecul, vă reproşaţi ceva referitor la rezultatul alegerilor locale?
– În politică, nu se premiază decât primul loc. Este, dacă putem spune, sportul în care nu există locul doi. În politică, celelalte locuri primesc aceeaşi medalie. Cea de învins. Eu nu cred că este o înfrângere acest rezultat de la Slatina. Este un pas înainte. S-a întâmplat ceea ce ne-am dorit la începutul campaniei electorale: polarizarea votului, ca cetăţeanul să aleagă între cei doi candidaţi. Cu candidatul PSD, care are în spate o structură organizatorică bazată pe instituţiile statului, bazată pe angajaţii din aceste instituţii, bazată pe frică, pe coerciţie, şi cu Marius Bălaşa, care a venit cu un tonus proaspăt, cu carismă, cu un program politic detaliat şi inovator. Îi mulţumesc lui Marius pentru efortul pe care l-a făcut, pentru echipa pe care şi-a făcut-o. Sunt sigur că Marius Bălaşa şi această echipă vor avea ceva de spus, mai departe, în cadrul PNL. Concluzionând: nu eu, noi, că suntem o echipă, nu cred că ar trebui să ne reproşăm ceva, dar cred că am învăţat câteva lucruri din eventualele greşeli.

– De ce mai plătim taxa Radio-TV, dacă TVR şi-a făcut datorii şi nici Eurovision, şi nici Campionat European de Fotbal şi, poate, nici Jocuri Olimpice nu mai oferă telespectatorilor spre vizionare? Cum vedeţi situaţia Televiziunii Publice şi care ar fi soluţia?
– Lucrurile sunt mult mai simple decât par. Avem defăcut o alegere: avem sau nu nevoie de televiziune publică de stat? De aici trebuie pornită discuţia. Trebuie să existe o responsabilitate din partea fiecăruia dintre noi. Ne întrebăm dacă este nevoie sau nu de această taxă radio-TV. Dacă nu vrem să o plătim, acea instituţie trebuie să existe, să fie finanţată de undeva. Atunci, trebuie să fie finanţată de la bugetul de stat. Dar, atunci, taxele şi impozitele noastre vor creşte. Că s-a ajuns ca această instituţie să fie o gaură neagră sau că sunt diverse grupuri de interese – eu am atras atenţia asupra acestui aspect -, cred că trebuie să se ia o decizie, trebuie să se ia taurul de coarne şi trebuie făcută o reforma drastică. În definitiv, SRTV, care are 2500 de angajaţ, nu trebuie să fie neapărat profitabilă, dar nici o gaură neagră. Cred că implicarea managementului politic a condus la dezastrul în care se află televiziunea

– Mandatul de deputat se apropie de final. Ne puteţi spune care este proiectul legislativ de suflet?
– Am avut trei proiecte legislative de suflet. Două dintre ele au devenit legi. Primul proiect care a devenit lege este referitor la modificarea Ordonanţei 77, şi anume: un procent din veniturile de la bugetul de stat, provenite din impozitarea şi autorizarea jocurilor de noroc, merge către Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, pentru reabilitarea monumentelor istorice. Al doilea proiect prevede că, 3% din încasările anuale din aceste impozite şi autorizări de jocuri de noroc, merg la fondul cinematografic, pentru subvenţionarea producţiilor cinematografice. Se vede clar că avem o generaţie noi cineaşti de mare perspectivă. Al treilea proiect, pe care l-am depus şi care a fost respins definitiv, dar, fiind oltean încăpăţânat, l-am redepus. Acum câteva săptămâni, înainte de începerea campaniei electorale. Prin el solicit declararea zilei de 10 mai „Ziua Independenţei Naţionale”, zi liberă. Este Ziua Regalităţii, eu fiind un regalist convins. A fost respins din considerente pur politice sau politicianiste. Am încercat să le explic colegilor de la PSD că nu are legătură cu Ziua Regalităţii, pentru că, până în 1947, 10 mai era Ziua Naţională a României. Putem avea, ca multe alte ţări, două zile naţionale. Nu mă voi lăsa.

– Demisionaţi din parlament pentru a fi un bun consilier judeţean şi, de ce nu, preşedinte al acestei instituţii?
– Întrebarea e tardivă. Nu am cum să fiu preşedintele Consiliului Judeţean Olt. Bănuiesc că ştiţi că preşedintele va fi dat de PSD, există o majoritate confortabilă, chiar de două treimi, a PSD cu ALDE. Consilierii PNL vor face o opoziţie constructivă şi vor atrage atenţia asupra anumitor derapaje ale puterii, aşa cum s-a întâmplat mereu.

– Mai candidaţi la parlamentare. Ce vă recomandă?
– Cred că este o întrebare tendenţioasă. Sunt la al doilea mandat de parlamentar, am fost subprefect al acestui judeţ, am secretar de stat în Ministerul Culturii, am îndeplinit funcţia ministru al Culturii. Pentru o perioadă foarte scurtă, dar cred că, printr-o simplă decizie, am oprit desfiinţarea unei instituţii emblematice pentru poporul român. Fostul premier al ţării dorea desfiinţarea Muzeului Ţăranului Român, pentru a-l uni cu Muzeul Satului. Mă recomandă experienţa politică şi faptul că sunt preşedinte al unei organizaţii a celui mai mare partid de opoziţie din România. Aceste lucruri mă îndreptăţesc să solicit această candidatură.

– Nu aţi atacat deloc PSD în campanie, este semnul primului pas al schimbării orientării dumneavoastră politice?
– Eu v-aş ruga pe dumneavoastră si pe cei care spun asta să-mi arătaţi un singur om de calibru, din acest judeţ, care a atacat mai mult decât mine PSD-ul. Nu mai devreme de ultima conferinţă de presă am atacat PSD-ul, cuvântările şi discursurile mele s-au canalizat pe atacul la acest partid social-democrat.

– Pentru majorităţi în consiliile locale din Olt, iniţiaţi discuţii cu Ioan Ciugulea de la ALDE?
– Dacă există posibilitatea să facem o majoritate cu ALDE, cu toată că nu ar fi posibil, pentru că dânşii fac alianţă cu PSD. Voi lua legătura cu preşedintele acestui partid, cu domnul senator Mihai Niţă.

– Cine a creat mitul că dumneavoastră nu sunteţi un om de încredere? Ştiţi mai mult, ne spuneţi şi nouă?
– Dumneavoastră, presa. Pentru că ziarul dumneavoastră, până acum câteva luni, mă lăuda şi spunea că sunt un om politic cu viziune şi cu mare experienţă, iar în campania electorală a spus că sunt un om de mare neîncredere. Un alt ziar a procedat la fel, un alt cotidian a spus, până la începutul campaniei electorale, că sunt nefrecventabil, iar în timpul campaniei a spus că aş putea fi un foarte bun preşedinte al Consiliului Judeţean. Presa ne face, în general, astfel de portrete. Sunt un om experimentat şi niciodată nu am ripostat în vreun fel. Cu o singură excepţie: atunci când se face atingere la viaţa mea familială. Sunt o persoană publică, mi-am asumat acest lucru. Cei care mă înconjoară, colegii mei, sunt în măsură să spună dacă sunt un om de încredere.

– Este vreo întrebare pe care nu v-am adresat-o şi aţi vrea să răspundeţi?
– „Unde vă vedeţi peste patru ani de zile?”. Aş răspunde că mă văd alături de cei doi băieţi ai mei. Majoritatea colegilor mei ştiu că, probabil, este ultimul meu cântec de lebădă, cu toate că nu sunt un om în vârstă, sunt unii colegi care acum încep viaţa politică. Un om politic cu o carieră ca a mea are şi multe regrete. Unul dintre regretele mele este că nu am petrecut mai mult timp cu familia mea. Fiul meu cel mare are 19 ani, acum dă Bacalaureatul, merge la facultate, are nevoie de sprijinul meu. Cei mic intră, din această toamnă, într-un proiect foarte important şi, la fel, are nevoie de părinţi lângă el. Şi cred că pmul politic Gigel Ştirbu a spus ce a avut de spus şi încă vreo câţiva ani. Cred că această organizaţie de partid va fi condusă de oameni care o vorduce mai departe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here