Acasă Interviu Interviu cu SIMINICA MIREA, copreşedinte PNL Olt

Interviu cu SIMINICA MIREA, copreşedinte PNL Olt

72

«Klaus Iohannis, ca preşedinte al României, rescrie modul prin care se face politică în această ţară»

Alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie 2014 au devenit istorie. Valul emoţional pare că a trecut. Relaţia preşedinte-premier e greu de înţeles pentru cei care vor mai departe artifici pe tavan. Într-un fel sau altul, analişti, politicieni, cetăţeni simpli, deopotrivă, recunosc: România a intrat într-o nouă epocă. În alt mod de atitudine publică, iar ei, autorii revoluţiei votului din 16 noiembrie, sunt mai departe îngăduitori cu puterea şi opoziţia. Indiferent cine se va afla pe aceste baricade, astăzi şi mâine. Întrebările reporterului vor să primească din partea intervievatului o evaluare a momentului, a stării de fapt, într-un început de an, dar şi de epocă istorică. Siminica Mirea, copreşedinte PNL Olt, îşi asumă răspunsuri directe la teme de actualitate…

– Doamna preşedinte, cum decurge procesul de fuziune între aripa liberală şi aripa democrată a aceea ce trebuie să fie noul PNL la Olt?

– N-aş vrea să răspund acum despre un proces tehnic, aflat în grafic, despre nişte relaţii între două comunităţi care trebuie să se apropie, să devină un tot unitar. Nu mă ascund după vorbe, dar cred că pe români, astăzi, îi interesează mai puţin ce discută două grupuri interioare din cadrul unui partid politic, cât, mai degrabă, oamenii sunt interesaţi de nevoile şi aspiraţiile lor de la această ţară. Am înţeles destul de multe din votul de la mijlocul lunii noiembrie. E timpul să punem altceva pe primul loc, să conturăm proiecte viabile de ţară. Altfel, 16 noiembrie e repetabil. Pentru tot ceea ce înseamnă spectrul politic românesc.

– De pe margine sunt voci care văd între Klaus Iohannis şi Victor Ponta o apropiere de necrezut până acum ceva vreme…

– Nu insinuaţi şi dumneavoastră că se reface USL-ul! Am văzut titluri de acest gen. Nu mai este posibil. Pentru foarte mulţi ani de acum încolo, între PNL şi PSD nu mai pot exista punţi de dialog. De fapt, cred că nici nu au existat cu adevărat, ci doar încercări ale liberalilor de a crede că stânga vrea şi ceva pentru ţara aceasta. Să nu ne mai raportăm la Traian Băsescu. Altfel, aşteptările noastre se vor dovedi inutile. Klaus Iohannis, ca preşedinte al României, rescrie modul prin care se face politică în această ţară. Rămâne ca noi să ne adaptăm şi să înţelegem că vremea formelor verbale, a declaraţiilor de la 18.30, a trecut.

– Puterea s-a cuminţit. Lucrează în interesul cetăţeanului, spune Victor Ponta. Avem angajamente pe Transporturi, un consens pe Apărare. Iată, v-aş spune mai departe: Victor Ponta, un prim-ministru dedicat…

– Opriţi-vă! Fie, este o ironie din partea dumneavoastră, fie, înţelegeţi deformat acţiunile puterii din ultima perioadă. Preşedintele a propus un pact pe Apărare. Credeţi că Victor Ponta şi-ar fi permis să refuze o iniţiativă venită din partea omului care se bucură astăzi de cea mai mare încredere în societatea românească? Nu a avut încotro. Mai departe, din instinctele sale, a doua zi a copiat şi a propus pactul pentru Transporturi. Când spun „copiat”, caut şi un sinonim: plagiat. Însă, vă reamintesc: consacrarea obiceiurilor sale e în grafic. De la înfiinţarea Uniunii Europene până în prezent, nici un prim-ministru nu a validat în guvern vreo hotărâre sau ordonanţă prin care să-şi rezolve o problemă de statut personal. Sunteţi la curent cu modificarea Legii Educaţiei prin care se poate renunţa, voluntar, la titlul de doctor. În acest caz, despre ce vorbim?

– Şi, totuşi: avem o implicare în spaţiul public privind reducerea valorii asigurării obligatorii pentru tineri, interes din partea statului pentru preţul real al carburanţilor, repartiţia sumelor către primării în funcţie de un coeficient de calcul…

– Opriţi-vă şi aici! Nu reţineţi aceste intenţii, care, până acum, nu au devenit măsuri concrete în agenda premierului. Sunt iniţiative ale ministrului Finanţelor Publice. Le urmărim îndeaproape şi vrem să le vedem regăsite în nivelul de trai al românilor, prin preţuri mai mici la poliţa de asigurare, prin independenţa autorităţilor locale. Altfel, până acum, sunt elemente post-campanie. Până la proba contrarie, nu poţi saluta doar o declaraţie publică.

– Insist!

– Haideţi să adaptăm agenda omului public cu cea a cetăţeanului. De fapt, aici cred că este problema noastră, marea problemă ivită după 1989. Altfel, o să avem surprize, din nou, la vot. Am spus-o şi mai sus şi o repet: 16 noiembrie e doar începutul. E punctul de plecare a conştiinţei civice în viaţa comunităţilor. Am văzut planurile privind noile autostrăzi. Ştiţi, parcă n-aş spune-o, dar nu văd de ce n-aş face-o: o autostradă generează doar parţial locuri de muncă, iar oamenii cred că vor ca lor să le fie bine înaintea antreprenorilor din infrastructură. Fac aici o paralelă: câţi slătineni credeţi că au votat pentru Victor Ponta, în raport cu finalizarea lucrărilor la Palatul Copiilor? Deşi, e nevoie şi de acesta. Dar, revin la suprapunerea de agende. Este agenda omului politic aceeaşi cu a cetăţenului de rând? Mi-e teamă că nu…

– Revoluţionaţi percepţia despre implicarea politicului în comunitate. Ce faceţi la Olt?

– În primul rând, nu mai trebuie să minţim! Să creăm iluzii, aşteptări inutile. Ar fi şi la Olt de semnat vreo câteva pacte majore, dar nu aduse înainte de cei care sunt la putere, dezbătute cu adevărat în piaţa publică. Iau un exemplu mai departe de Slatina: astăzi, SMR Balş se confruntă cu cele mai mari probleme din istoria de aproape cinci decenii a combinatului. Ştiaţi că subsidiara de căi ferate din cadrul Ministerului Transporturilor cumpără osii de tren de la o firmă de apartament din Bulgaria? Iar ministrul Transporturilor desenează autostrăzi pe hartă. Să-i credem bunele intenţii? Nu-i putem întoarce peste noapte pe românii din afară în ţară. E greu. Până atunci, haideţi să-i oprim pe ai noştri acasă, prin oportunităţi de piaţă a muncii!

– Cum, doamna preşedinte?

– Prin politici publice făcute de cetăţeni, prin recâştigarea încrederii în stat, iar când statul nu va mai fi perceput ca adversar al celui care plăteşte impozite şi taxe, cred că ne apropiem de punctul zero. Până atunci, PNL se pregăteşte să vină la guvernare, pentru români şi nu pentru clientelă, aşa cum procedează în fiecare zi actuala putere…

– Se vorbeşte destul de intens în spaţiul public despre căderea Guvernului Ponta, la prima moţiune de cenzură. Aveţi resursă umană pentru a ocupa, la Olt, posturile de conducere din serviciile publice?

– Ar trebui să analizăm din aproape, pentru a contura un răspuns corect la întrebarea dumneavoastră. Îl contazic acum pe un lider judeţean al PSD care, în timpul campaniei de la prezidenţiale, spunea de rezerva limitată de cadre pe care o are PNL-ul pentru a răspunde la aşteptările date chiar de dumneavoastră în această întrebare. Nimeni nu este de neînlocuit. Ar fi o primă etapă a răspunsului. Mai departe, să mergem spre cea de-a doua etapă: sunt oameni pregătiţi în Partidul Naţional Liberal, capabili să răspundă intereselor cetăţeneşti, mult mai bine decât cei care sunt astăzi. Deci, există suficientă resursă umană, iar PNL este dispus, la Olt, să-şi asume şi o guvernare locală.

– Ce le transmiteţi celor care au plecat, atunci când Ponta conducea în toate sondajele de opinie, în altă parte, iar astăzi vor să se întoarcă?

– Nu e nimeni în măsură să transmită cuiva ce trebuie să facă. Fiecare om decide pentru sine. Mizez pe ceva care o să vă surprindă. Asta este poziţia mea şi nu văd de ce nu ar fi publică: contez pe onoarea acestor oameni de a nu încerca să şteargă o parte din viaţa lor. De aceea, cred că ei vor înţelege acest mesaj. Prefer să fim un partid atractiv, nu pentru cei amatori de funcţii publice, ci pentru oameni care au ceva de spus pentru comunitate, pentru ceea ce înseamnă viaţa omului de zi cu zi.

– Aşteptări de la 2015?

– O Românie normală, un judeţ al lucrului bine făcut. Un an de precampanie în care vom configura resursa umană capabilă să câştige, cu adevărat, pentru prima dată în judeţul Olt alegerile pentru dreapta…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here