Acasă Editorial Prina a făcut ceea ce Vâlcov nu a îndrăznit…

Prina a făcut ceea ce Vâlcov nu a îndrăznit…

75

Prina a făcut ceea ce vâlcov nu a îndrăznit…

A trecut, iată, aproape o lună de la ceea ce semnatarul acestor rânduri consideră drept cea mai curajoasă decizie luată de administraţia slătineană, cel putin după 1989. Informaţia a fost preluată de la sursă, transcrisă sub formă de ştire şi chiar a luat conţinut şi prin comentarii pe seama sa, unele mai acide, altele salutare…
Este vorba despre acea hotărâre de Consiliu Local de la Slatina, susţinută de către primarul Minel Prina, prin care s-a pus punct unei etape educaţionale slătinene, sufocate de promiscuitate şi de amăgiri legate de anul care vine. Pe scurt, se închide Liceul de Construcţii „Ion Mincu“, aşa cum l-au botezat după numele renumitului arhitect decidenţii din educaţia olteană de acum câţiva ani. Curajoasă atitudine, necesară, într-un context în care începem să-i dăm dreptate lui Băsescu, chiar dacă nu suntem de acord cu el, în ceea ce priveşte produsul finit pe care îl livrează societăţii şcoala publică de la noi. Aia care realizează şi tâmpiţi şi titulari de diplome universitare cu probleme de citire fluentă a grupurilor de litere „ce”, „ci”, „chi”, „che”…
De câţiva ani buni, Liceul de Construcţii pierduse pariul cu educaţia, cu scopul primordial al existenţei sale, cea care arată menirea unui lăcaş destinat pregătirii profesionale, dar şi pentru viaţă.
Din păcate, până acum, pornind de la acest principiul al eficientizării şcolii, lui Prina nu-i calcă nimeni pe urme, nici în Olt, şi nici la nivel naţional. E acel subiect tabu, acceptat de către publicul larg, dar asupra căruia nu se intervine în mod real.
Într-un fel, poate inconştient, primarul de la Slatina a provocat un alt început, unul care să pună în ordine şi în relaţii corecte partenerii procesului educaţional: părinţi, elevi şi profesori.
Asociaţi, care, pe speţa „Ion Mincu“, se minţeau unii pe alţii. Elevii pe părinţi că învaţă şi profesorii pe elevi că-i pregătesc pentru viaţă.
E drept, 2014 este un an delicat, un an electoral până peste putinţă. E posibil ca o parte din corpul profesoral de la acest liceu, devenit fost între timp, să nu mai voteze cu nu ştiu ce lighioane la scrutinurile anului. Fie din răzbunare, fie dintr-un refuz al unei realităţi crude. Pe de altă parte, tocmai ei, cei care se consideră victime, elevii manipulaţi de pseudoprofesori, ar putea deveni câştigătorii acestui proiect, atunci când vor înţelege că şcoala nu este o scenă pe care se expun telefoane mobile, fustiţe şi alte maşini de mâna a doua la clasa a XII-a.
Iată că, prin această decizie, se deschide inevitabil o cutie a Pandorei, una care provoacă coşmaruri şi celor care cred că alte licee precum Metalurgic, „Carol I”, „P.S. Aurelian”, „Alexe Marin” sunt finanţate doar pentru confortul cotidian al cadrelor didactice, cât şi pentru o piaţă de consum pe care vând beletristică semidoctă nişte profesori cu un bun-simţ al economiei de piaţă.
Şi, iată, Minel Prina a avut curaj să pună în operă o decizie curajoasă. Una pe care şi predecesorul său de la primărie, Darius Vâlcov, a gândit-o, şi-a însuşit-o, dar nu a intervenit niciodată în miezul problemei în cauză, amânând de pe un an pe altul începutul reformei aplicate în lumea şcolii. În acea şcoală unde nu cred că invocata stare de corupţie bazată pe fondul clasei sau fondul şcolii este principala problemă.
Altfel, inspectorul şcolar în exerciţiu, distinsa doamnă Man, ar trebui să nu mai plângă după povestea care a fost Liceul de Construcţii Slatina, un loc unde mai demult chiar se făcea carte…
Mai trist ar fi un singur lucru: ca peste timp, după ce se va fi aşternut rutina peste acţiunea respectivă, la nivelul mentalităţii educaţionale să nu se întâmple nimic, iar din cele relatate mai sus nimeni să nu fi învăţat ceva. Tragedia ar începe abia de aici încolo. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here