Imparțialitatea unui judecător este cheia unei judecăți drepte. Absența sa transformă actul de justiție într-o procedură unde principiile fundamentale ale statului de drept sunt înfrânte, fie de lipsa de cunoaștere a magistratului, fie de poziționarea sa în poziție favorabilă față de o parte sau de o superficialitate în analiza cauzei aflate pe rol. La Slatina, la Tribunalul Olt, cantitatea de dovezi de lipsă de imparțialitate în procesul în care oamenii de afaceri Mircea Ungureanu, Gheorghe Trăneci și Vali Gorunescu, primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, funcționari publici acuzați de prezumate fapte de corupție, a generat o reacție în conformitate cu legea din partea unuia dintre apărători.
Avocatul Răzvan Crăciunaș, pus în fața faptului împlinit, concret, refuzul judecătoarei Mihaela Botea de a admite probe, e vorba de o reaudiere crucială a unor martori, a cerut nici mai mult, nici mai puțin decât recuzarea magistratului. În depoziția sa, acesta consideră că este în fața unei antepronunțări și nu numai. Iată ce declară după termenul de miercuri, 12 martie, avocatul Răzvan Crăciunaș: „Prin încheierea pronunțată la data de 20 februarie 2025, instanța sa antepronunțat în ceea ce privește valabilitatea, utilitatea și eventuala credibilitate a martorilor, martori pe care apărarea îi apreciază ca fiind esențiali în stabilirea acuzației și în ceea ce privește stabilirea limitelor judecății față de împrejurarea că au apărut elemente noi.
De asemenea, a doua chestiune este că există o suspiciune rezonabilă în ceea ce privește imparțialitatea instanței față de împrejurarea că, cu ocazia termenului de astăzi, 12 martie 2025, instanța nu a dorit, spunem noi, cu vădită rea-credință, să afle adevărul în cauză, fiind încălcate dispozițiile articolului 5, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală. Față de teza probatorie invocată, apreciem că sunt încălcate prevederile articolului 100, aliniat 3, Cod Procedură Penală, prin aceea că instanța nu dorește aflarea adevărului și pentru noi există conturată suspiciunea că există deja la nivelul instanței o părere preconcepută, părere ce rezultă din încheierea pronunțată în data de 20 februarie 2025, cu ocazia verificării măsurilor preventive și a soluționării cererii de ridicare a măsurii preventive. Față de aceste aspecte vă solicit sa înaintați cererea unui alt organ, urmând ca să depun și în scris completare la motivele de recuzare”.
În opinia sa, cererea de recuzare are loc pentru ca acest proces să poată continua în condiții în care drepturile acuzaților să fie puse în balanță corectă cu ceea ce solicită acuzarea prin reprezentantul Ministerului Public.
Este de neînțeles, potrivit celor exprimate de apărător, în timpul ședinței, cât și după, de ce această reaudiere a unor martori, o inspectoare de la Inspectoratul de Stat în Construcții Olt (Ioana Calapod) și un fost inspector de la Corpul de Control al Inspectoratului de Stat în Construcții – structura centrală (Florian Preda), pentru clarificarea unor elemente esențiale în cauză, a fost refuzată de judecătorul cauzei. Completarea declarației de martori a celor două persoane ar fi putut clarifica aspecte esențiale, fundamentale în modul cum a fost construit dosarul în care 15 persoane sunt trimise în judecată de DNA Craiova, în legătură cu un proiect de modernizare a unor drumuri locale din Vitomirești, Olt. Acuzații legate de documentele care susțin investiția, plăți considerate necuvenite pentru lucrări neexecutate, dar pentru drumuri pe care oamenii din Vitomirești circulă astăzi.
Cheia, procese verbale de recepție parțială
Construcția întregii acuzări este pe unele documente luate drept procese verbale de recepție parțială care a arăta o stare de fapt în afara legii. Numai că, documentele în cauză, așa cum susțin aparătorii, cum au declarat sub autoritatea instituțională martorii amintiți mai sus, ar fi, de fapt, documente de etapă, iar formularea lor are un conținut de formă și nu unul cu efecte în fondul relației contractuale la investițiile din Vitomirești. Iar, dacă așa ceva este susținut și urma să fie din nou susținut de martori, cei chemați pentru completare în audiere, întreaga construcție a acuzării este în aer, cu tot cu prejudiciul imens reținut în cauză.
Pe fondul acestui refuz de a clarifica procedura tehnico-economică a derulării contractului de la Vitomirești, avocatul a făcut solicitarea legală, dar nu des întâlnită a recuzării. Iar, asta folosind un drept legal, cuvenit persoanelor care se consideră vătămate în timpul procesului.
Respingerea succesivă a controlului judiciar, parte din fundamentul suspiciunii de judecată nedreaptă
Odată cu declanșarea anchetei penale, persoanelor acuzate li s-a dispus măsura controlului judiciar pe durata anchetei. Ancheta s-a terminat de mult, controlul judiciar rămâne ca o pedeapsă anticipată, iar motivarea menținerii acestuia nu este de natură să clarifice de ce acesta este menținut. În spatele inamovibilității, judecătorul dispune știind că, pe undeva, deși nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege, acesta se poate prevala de drepturile speciale conferite prin lege. Nu și prin jurământul depus ca judecător.
Schimbarea judecătorului de caz versus deciziile Curții Constituționale
Fiecare român, dornic de a fi informat, a luat act recent de puterea Curții Constituționale, a deciziilor sale. Un candidat, cu prima șansă în competiția prezidențială a fost retras din cursă, iar întreaga națiune se supune. Numai că, toată această putere obligatorie este relativă la Tribunalul Olt, acolo unde judecătorul care a început cauza la camera preliminară nu a mai continuat procesul și la fond. Decizia 67 a CCR e un fel de buletin meteo, ceva cu probabil, cu se poate, deși obligativitatea respectării ei este titlu general valabil. „Este în interesul înfăptuirii actului de justiție ca acelaşi judecător care a verificat atât competența, cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, să se pronunțe și pe fondul cauzei… o soluție contrară ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcției de judecată prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea esențială în buna administrare a cauzei de a aprecia el însuşi asupra legalității urmăririi penale şi a administrării probelor şi de a decide asupra întregului material probator pe care îşi va întemeia soluția”. Numai că, la Slatina, un judecător la camera preliminară, altul la fond, iar procesul, contrar deciziei CCR, merge mai departe în pofida solicitărilor repetate făcute de avocați la multe din termenele cauzei. Solicitări respinse, pe loc, fără termene asumate pentru pronunțare, prin ignorarea concluziilor depuse. Iar, în acest caz, recuzarea solicitată miercuri, 12 martie, chiar este mai mult decât întemeiată. Imparțialitatea a fost făcută țăndări, iar dacă în opinia publică locală există percepția potrivit căreia acest proces este creat pentru ținta Mircea Ungureanu, un om de afaceri care deranjează pentru că a intrat într-o piață unde nu există sentimente și onoare din partea majorității gulerelor albe din domeniu, atunci percepția are temeiuri cărora justiția nu le înfrânge prin judecată dreaptă fundamentele.
Ultima oră, cererea de recuzare a fost respinsă
Instanța de judecată a avut pe rol, joi, 13 martie 2025, cererea de recuzare a doamnei judecător Botea Mihaela, așa cum a fost introdusă de apărătorul Răzvan Crăciunaș. Prin pronunțarea din camera de consiliu, cererea a fost respinsă ca nefondată, fără alte explicații care să genereze fundamentul acestei decizii, în contradictoriu cu cele de mai sus.
Procesul trebuie privit cu atentie la toate termenele care vin pentru că, înfrângerea unor bune principii de judecată, nu generează încrederea în justiția dreaptă.
Dna judecatoare ori este influentata de cei de sus , ori se afla intr o eroare deoarece este primul proces de penal. Trebuie data afara ca judecoarea de pa 2 mai care a fost sanctionata de CSM si dupa mutata disciplinar!