«În 2016, este obligatoriu, ne asumăm şi ne dorim să facem Rusăneştiul lucrului bine făcut!»
România poate fi salvată! Fataliştilor, care spun că nu mai e nimic de făcut, că n-ai cu cine, în antiteză, le punem un om şi faptele sale: Adrian Mulţescu – un slătinean, plecat de mic, de acasă, de la Rusăneşti…. Inginer electronist, dornic să-şi fie propriul stăpân, s-a întors acasă, în comuna natală, în timp ce majoritatea românilor dornici de un trai mai bun plecau în străinătate.
Opozabil valului, încrezător în forţele sale şi cu o cultură a muncii rar întâlnită, Adrian Mulţescu a venit la Rusăneşti. Să fie un om pe propriile picioare şi să transpună în practică sintagma politică, altfel destul de abstractă: „România lucrului bine făcut”. Şi face asta în fiecare zi, într-un domeniu integrat, axat pe legumicultură, acolo unde a adus, în forma unui lanţ trofic, toate elementele unei afaceri complexe. Face cercetare genetică în domeniul producerii de plante competitive, într-un parteneriat cu un mare producător de seminţe legumicole din Turcia, realizează culturi efective, pe suprafeţe imense în acest domeniu: aproape două hectare. Şi nu numai atât: la Rusăneşti există singura fabrică de infrastructură pentru sere şi solarii din judeţul Olt. Şi nu sunt multe de acest fel în ţară. Practic, pentru cei care vor să se apuce de acest proiect, Adrian Mulţescu poate fi oricând ceea ce este consătenilor săi din Rusăneşti: un bun partener în furnizarea de seminţe, răsaduri, cât şi infrastructură.
Nu a făcut până acum ceva vreme politică. A ales asta atunci când a înţeles ceea ce mulţi ar trebui să pricepem: că dacă stai pe margine îi laşi pe alţii să te conducă. Iar cei care ne-au condus şi ne conduc îşi demonstrează ostilitatea şi nepriceperea cât cuprinde.
Vrea să schimbe faţa comunei Rusăneşti, să pună administraţia locală în slujba cetăţeanului şi nu a unei clientele restrânse, aşa cum este în prezent. Să le redea oamenilor locului demnitatea de a trăi într-o aşezare racordată la civilizaţie: la apă, la canal, la o reţea de drumuri, alta decât cea care este în prezent. Pentru asta e dispus să meargă pas cu pas, să le explice oamenilor ce au primit de la actuala conducere a primăriei şi ce li se cuvine de fapt…
– Adrian Mulţescu, un om de dreapta. Ce v-a făcut şi ce vă face să fiţi şi mai departe un om de dreapta?
– Lucrez în privat şi nu pot să fiu decât un om de dreapta. A fi de dreapta în România este o stare de necesitate pentru aceste timpuri. Timp de 25 de ani, stânga a arătat că nu are nicio soluţie pentru prosperitatea românilor.
– V-aţi întors spre casă, într-o vreme în care alţii încercau să fugă tot mai departe de locurile natale. De ce aţi plecat din Slatina, spre locurile natale, la Rusăneşti?
– Am ales Rusăneştiul pentru că, după revoluţie, mi-am dorit să am o afacere proprie. Deşi, de profesie sunt inginer electronist, cel mai bine ştiam legumicultura, şi asta pentru că, de mic copil, părinţii mei au cultivat legume. Iar noi, copii fiind, în vacanţa de vară, efectiv, lucram cu părinţii printre plante. Deci, e o întoarcere firească…
– Cine v-a convins să vă înscrieţi în PNL pentru ca, ulterior, să-i mai convingeţi şi pe alţii că cea mai bună cale este pe partea dreaptă?
– Am foarte mulţi prieteni liberali, care pot spune că m-au determinat să merg pe partea dreaptă. Ei m-au îndrumat să aleg această direcţie şi mă bucur că am făcut alegerea corectă. Împreună facem politică adevărată, politică de dreapta, de care această ţară are mare nevoie.
– De când sunteţi preşedinte al Organizaţiei PNL Rusăneşti?
– Sunt preşedintele acestei organizaţii din luna decembrie a anului 2013.
– În cazul acesta, primul botez l-aţi avut la ultimele alegeri europarlamentare. Cum a fost să-i convingeţi pe oamenii cantonaţi pe partea stângă să meargă şi să dea votul pe partea dreaptă?
– Într-adevăr! Pot spune că, până în decembrie 2013, la Rusăneşti, am avut doar organizaţie liberală de formă. Ceva serios n-a fost până atunci, atât timp cât totul era manipulat de actualul primar. Cu toate astea, alături de câţiva prieteni am venit cu suflu nou şi lucru ăsta se vede în clipa de faţă. Faptul că în domeniul privat lucrăm cu foarte mulţi producători de legume, iar ocupaţia de bază a locuitorilor din zonă este producţia de legume, oamenii s-au strâns în jurul nostru, au căpătat încredere în noi şi au realizat că o viaţă mai bună le poate fi asigurată doar de semeni de-ai lor ce au iniţiativă.
– Ce vă nemulţumeşte, în clipa de faţă, la administraţia pesedistă a Rusăneştiului?
– (oftează) Tot!
– Şi mai exact?
– Ca şi formă administrtivă, Primăria Rusăneşti nu există decât pentru un grup restrâns de oameni. Mai exact, cu indulgenţă, doar pentru 1% din cetăţenii acestei localităţi.
„Politica pesedistă a fost împotriva cetăţenilor din Rusăneşti”
– De ce, domnule preşedinte?
– Pentru că întotdeauna politica pesedistă a fost împotriva cetăţenilor din Rusăneşti. Ei, bine, de-a lungul a douăzeci şi cinci de ani de la revoluţia din 89, în localitatea noastră nu s-a schimbat absolut nimic, iar despre o investiţie majoră nici nu s-a pus vreodată problema. Cu timpul, localitatea s-a degradat continuu, în condiţiile în care conducerea social-democrată a înflorit într-un ritm extraordinar. Vorbim aici de milioane de euro, iar lucrul ăsta este inadmisibil…
– Dacă ar fi să se înceapă de undeva o reformă administrativă pentru cetăţeanul din Rusăneşti, de unde ar trebui început?
– Din punctul meu de vedere, următoarea administraţie a Rusăneştiului va trebui, în primul rând, să lucreze pentru cetăţenii acestei localităţi. Avem nevoie de transparenţă şi trebuie eliminată din start ideea că, odată ajunşi în fruntea primăriei, au voie să lucreze în interesul propriu! Noi, cei din Organizaţia PNL Rusăneşti, asta gândim şi asta vrem să facem. E nevoie de toate eforturile noastre doar pentru a aduce la zi această localitate.
„Nu avem în localitate canalizare. Nu mai vorbim de apă curentă, nu mai vorbim de străzi asfaltate… Nu avem nimic în Rusăneşti!” Nimic!
– Şi mai exact?
– În momentul de faţă, noi nu avem în localitate canalizare. Nu mai vorbim de apă curentă, nu mai vorbim de străzi asfaltate… Nu avem nimic în Rusăneşti! Nimic! Avem un cămin cultural superb, o clădire emblematică, dar care stă în paragină. Lucrul ăsta mă doare şi este inadmisibil. Ajunge! Să nu uităm că o localitate fără cultură nu are identitate şi nu-i învaţă nimic pe tineri!
– Legumicultorii din comună ar putea fi ajutaţi de o administraţie locală care să lucreze pentru oamenii locului? Cum se poate face lucrul acesta?
– Cu siguranţă, da. Vă explic pornind de la o comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat până acum, când administraţia a împiedicat pe orice cale ca producătorii să acceseze fonduri europene. În ceea ce ne priveşte, noi vom veni, în special, cu ideea aceasta, să-i ajutăm pe cât se poate să izbutească în domeniul acesta. Rusăneştiul este astăzi, cel mai probabil, ultima localitate din judeţul Olt cu un număr redus de cetăţeni care au accesat fonduri europene. Şi asta în condiţiile în care, atenţie, primarul a accesat fonduri europene în valoare de câteva milioane de euro.
– Şi unde se duc aceste sume?
– Din păcate, sunt fonduri alocate doar pentru firmele lui. În rest, cetăţenii nu au găsit niciodată deschidere la primărie, prin specialiştii ei, dacă îi are, prin care să fie îndrumaţi şi sfătuţi în sensul respectiv. Să spună: „Cetăţeni, avem fonduri europene. Veniţi şi folosiţi-le!” Dar lucrul acesta nu se întâmplă.
– Şi unde este problema? De ce credeţi că se întâmplă asta?
– E simplu: actualul primar are o afacere în agricultură, cu suprafeţe foarte mari de teren. Vorbim de teren în arendă, dar şi teren proprietate personală. Totuşi, când au venit la primărie, în anul 2000, aveau doar două hectare de teren în proprietate, iar astăzi au peste o mie de hectare în proprietate. Ce ar mai fi de zis, în condiţiile în care lucrul acesta spune atât de mult? Spre exemplu, un cetăţean care vrea să acceseze fonduri europene are nevoie de teren pentru extindere. Dar, nu, ei au vrut să fie singurii care să aibă atât de mult, iar ceilalţi au fost înlăturaţi. Nu e normal! Nu e cinstit! Şi dacă cineva şi-a exprimat dorinţa să vândă un hectar de teren, mergând la primărie, terenul respectiv a fost achiziţionat de actualul primar. Repet: noi vrem o largă deschidere în sensul acesta şi ne dorim ca cetăţenii interesaţi să poate să acceseze aceste fonduri europene.
– Statul este partenerul horticultorului din această ţară?
– Cu părere de rău vă spun că, în momentul de faţă, nu! Statul nu se implică aproape deloc. El se implică numai în taxe şi în impozite. Atât! Dar pe plan de dezvoltare, pe plan de ajutorare a cetăţenilor din România, nu! Mai exact: producătorul român e singur, ştie să facă producţie de legume, dar se confruntă cu mari probleme atunci când începe să comercializeze. De ce? Pentru că statul român a avut grijă să înfiinţeze o reţea de negustori de samsari care le cumpără produsul, o fac destul de ieftin şi-l vând apoi la preţ mai mare şi nefiscalizat. Mai mult, tot statul român a avut grijă ca toate pieţele agroalimentare din ţară să fie ocupate de către samsarii respectivi…
„Statul român are obligaţia faţă de cetăţenii legumicultori să le asigure protecţie, iar asta nu se întâmplă”
– Poartă statul partea lui de vină pentru faptul că, în clipa de faţă, în plină vară, când a ieşit roşia de Izbiceni, varza de Rusăneşti şi toate cele care se vând pe marginea şanţului, în marile marketuri se vând fructe şi legume din import?
– Statul român poartă o mare vină: este inadmisibil ca pe timp de vară, în supermarketuri să avem produse agroalimentare şi, în special, legume din Turcia, din Grecia, Olanda şi Italia, iar produsul nostru să stea la colţ de stradă, necumpărat de nimeni. Statul român are obligaţia faţă de cetăţenii legumicultori să le asigure protecţie, iar asta nu se întâmplă. El vrea să colecteze cât mai multe taxe şi impozite, şi doar atât. Comercializarea de produse legumicole autohtone e mare aproblemă a anului 2015! De ce? Pentru că statul a venit cu o reglementare în care, vechiul certificat de producător a fost înlocuit cu atestat de producător, iar lucrul ăsta a bulversat producătorul din ţară, care este dezorientat şi nu mai ştie ce trebuie să facă. Legislaţia din România este stufoasă şi foarte greoaie. Mai mult, pe lângă atestatul respectiv, producătorul român are şi un carnet de comercializare în care trebuie să-şi noteze fiecare producţie pe care o scoate pe piaţă. Să nu mai spun că în agricultura românească mai sunt şi alte probleme, căci mulţi nu ştiu să scrie şi să citească, sunt oameni de vârsta a treia care nu înţeleg şi nu mai văd să completeze carnetul respectiv. Apar, ulterior, probleme de piaţă: producătorul a plecat la piaţă, acolo e superaglomerat şi vrea să plece în altă parte, iar pentru asta e nevoit să îşi noteze pe altă filă. Sau, poate că şi-a vândut acolo un sfert din marfă, dar ziua următoare alege să pleacă spre altă piaţă, în alt oraş. În cazul ăsta, ce face? Cum scade, ce scade? Astea sunt marile probleme faţă de care românul nu poate să facă faţă…
– În 2014, în toamnă, aţi votat pentru Klaus Iohannis? Pentru ce aţi făcut asta şi care sunt aşteptările dumneavoastră de la actualul preşedinte al României, într-o comună în care primarul este al PSD-ului?
– Aş vrea să vorbim, exclusiv, de cetăţenii din Rusăneşti. Ei, bine, cu toţi doresc o ţară modernă. O ţară curată şi dreaptă. Iar Klaus Iohannis e cel ce a promis lucrul acesta, o „Românie a lucrului bine făcut”. Drept urmare, aşteptările sunt mari, chiar dacă în clipa de faţă sunt foarte mâhniţi pentru că însuşi Klaus Iohannis întârzie să pună piciorul în prag. E drept, duce o bună politică externă, dar în politica internă se pare că încă există o influenţă a vechilor structuri politice.
– Dumneavoastră vă asumaţi, din iunie 2016, cu echipa din preajmă, să faceţi Rusăneştiul lucrului bine făcut?
– În 2016, este obligatoriu, ne asumăm şi ne dorim să facem Rusăneştiul lucrului bine făcut! Este obiectivul major al liberalilor din zonă şi-l vom realiza!
