Pe 21 decembrie anul trecut, când lumea terminase de făcut cumpărăturile de Crăciun, într-o stare generală pandemică, ANAF-ul emitea un ordin prin care Daniel Doagă era schimbat din funcția de director al Agenției Județene a Finanțelor Publice Olt. Documentul, emis în context administrativ, nu a putut cuprinde în sine adevăratele motive ale înlăturării intempensive a lui Doagă de la șefia Fiscului oltean.
În rezumat, deși poate și detaliile ar fi trebuit consemnate întocmai, Daniel Doagă nu a înțeles să subordoneze politic o instituție unde contribuabilii nu au culoare politică. Dar asta, acum, contează în plan secund.
La câteva luni distanță, justiția de la Tribunalul Olt decide, pe 28 aprilie 2021, cu titlu de îndată, repunerea părților în situația anterioară, iar Daniel Doagă se întoarce pe funcția deținută înainte de 21 decembrie 2020. Argumentele invocate în instanță au devenit parte din dreptate și fundamentul lucrului judecat…
Activitatea lui Daniel Doagă la comanda Fiscului oltean, înainte de ordinul executat de ANAF a fost definită de modul prin care un profesionist înțelege să fie, înainte de un simplu colector de taxe și impozite, un partener al agentului economic, cel care pune cărămidă peste cărămidă, prin plata fiecărui leu, la existența și consolidarea statului, cel care nu poate să funcționeze fără resursele colectate din teritoriu. Însă, prin revenirea sa în funcția de director, se pune capăt speculațiilor legate de instrumentul politic definitoriu în exercițiul funcției publice, într-o zonă atât de sensibilă a sistemului public.
La numirea sa, Daniel Doagă a fost privit cu reținere și chiar cu adversitate de puterea de stânga, majoritară la Olt. Ca un semn că cel în cauză nu este inclus în ceea ce generic se numesc grupuri de interese. Căci, de ce am ascunde, și în această zonă există grupuri de interese conexate dinspre politic spre economic, și invers. Cum aceleași grupuri, transpartinice, la plecarea lui Doagă și numirea lui Florin Meleru interimar, succesor, au salutat desemnarea respectivă.
Iată că, din perspectiva deciziei luate de Tribunalul Olt, la sfârșit de aprilie, dincolo de dreptatea făcută lui Daniel Doagă, Finanțele Olt, la nivel de vârf al comenzii, intră, în sfârșit, în zona normalității apolitice. Căci, numai cei afectați de naivitatea incurabilă pot crede de aici încolo că Daniel Doagă este brelocul unui politician vremelnic aflat în postura de a decide cine vine, cine pleacă, cum trebuie și cum nu trebuie să fie instituția publică în slujba grupurilor de interese.
Demonstrația celor de mai sus o va face, prin profesionalism, Daniel Doagă, la comanda Finanțelor de la Olt. E un pariu din care, cel mai probabil, nu va fi plătită suma de 1% pentru susținerea Comitetului Olimpic Sportiv Român.
N.A.
Până miercuri – 12 mai, ANAF-ul nu a pus în executare sentința cu titlu de îndată privind repunerea lui Daniel Doagă la șefia Finanțelor Olt. În lipsă de alte prezumții, să zicem că e vorba de chestiuni de ordin birocratic. Altfel, o hotărâre a instanței nu se discută într-un stat prezumat a fi de drept!
