„Am convingerea că dacă Victor Ponta ar fi ajuns preşedintele României am fi avut dictatură în această ţară”
Vreme de opt ani, Marian Radu a condus destinele localităţii Dobreţu, judeţul Olt. Expertiza căpătată în administraţia locală îl poziţionează pe acesta în categoria celor care ştiu şi cunosc raportul dintre nevoie şi necesitate, ce determină nevoia de schimbare în societatea românească.
Declarat un om de dreapta, Marian Radu ştie că asumarea practică a acestei doctrine poate genera bunăstare şi pentru cei pe care stânga îi pune în situaţia de asistaţi sociali, în proiectul acesteia, cel al statului social, al acelui concept de societate unde cineva trebuie să poarte de grijă, mai degrabă decât să ofere locuri de muncă.
Detaşat de ecuaţia politicului, cea care determină pârghiile guvernării, Marian Radu poate fi privit şi ca un idealist. Ca omul încrezător în soluţia atragerii fondurilor europene pentru dezvoltarea micilor comunităţi. Locul de unde să înceapă marea schimbare… (C.E.)
– Ce a însemnat pentru dumneavoastră data de 16 noiembrie 2014, atunci când nimeni nu mai credea că se poate produce schimbarea, că un candidat al puterii în exerciţiu poate fi învins de cel care în primul tur pierduse la zec eprocente?
– În ceea ce mă priveşte, am sperat că se va schimba ceva în ţara aceasta. Dacă însă această schimbare nu se producea, România era într-un mare pericol, existând posibilitatea ca multe din proiectele începute cândva să nu mai fie implementate şi duse la bun-sfârşit. Personal, am convingerea că dacă Victor Ponta ar fi ajuns preşedintele României am fi avut dictatură în această ţară căci, după cum se vede astăzi, PSD-ul a căutat să-şi creeze un grup de interese, nefiind interesat să investească în societatea românească ori să dezvolte anumite domenii care să ducă în viitor la bunăstarea României.
– La nivel de ţară s-a spus „România lucrului bine făcut!”. Cum vedeţi dumneavoastră adaptat, la nivel de Olt, această sintagmă?
– În Olt avem o mare problemă pentru că sunt foarte mulţi beneficiari de ajutor social. Faptul că nu s-a investit de foarte multă vreme în infrastructură a făcut ca această zonă să nu genereze locuri de muncă şi să rămână în urma altor regiuni. Atâta timp cât nu există investiţii în judeţul Olt, eu nu cred că în viitorul apropiat se va schimba ceva. Deşi, ar trebui să ţinem cont că ministrul Finanţelor este din Olt, şi cel puţin la prima vedere am putea să credem că suntem privilegiaţi. Cu toate astea, e greu de crezut că se pot întâmpla atât de multe lucruri într-un timp atât de scurt. Desigur, avem nevoie de mari investiţii: Drumul Expres Craiova-Piteşti, ar fi putut să genereze locuri de muncă, ar fi adus investiţii în zonă şi altfel ne dezvoltam ca regiune.
– Cine credeţi că se face vinovat de faptul că după 25 de ani de democraţie, Oltul este astăzi acolo unde este? La coada unui clasament privind reţeaua de infrastructură, de apă, de canalizare, de reţele de gaze…
– Deşi n-aş vrea să supăr pe nimeni, judeţul Olt are o problemă ce ţine în primul rând de funcţionarul public. E vorba de angajat, e vorba de resursa umană. Avem oameni bine pregătiţi, numai că marea problemă ar fi că ei n-au fost atraşi în sistemul public. Aceşti oameni sunt mai degrabă în privat, acolo unde sunt mult mai bine plătiţi, sunt experţi pe anumite doemnii de activitate, iar noi, în Olt, încă mai căutăm persoane bine pregătite pentru atragerea de fonduri europene. Personal, îmi aduc aminte de implementarea primului proiect la Dobreţu pe Măsura 3.2.2, primul proiect finalizat în România pe infrastructură, mai exact îmbunătăţirea infrastructurii în mediul rural, un proiect referitor la canaliztare, alimentare cu apă şi drumuri.. Ei, bine, încercam să găsim specialişti pentru implementarea proiectului şi nu găseam. Este adevărat şi trebuie să recunoaştem că această problemă nu este doar la Olt, că este o problemă des întâlnită şi la nivel naţional, iar din punctul meu de vedere ar trebui găsite resursele necesare la administraţiile publice judeţene şi locale, să fie trimise echipe de oameni la specializare, astfel încât să putem accesa fondurile europene. Altfel, din surse proprii, din bugete mici şi încasări imfime care se fac la bugetele locale nu vom putea să mergem înainte.
– Suntem pe cale să asistăm la o schimbare a puterii. Se vorbeşte despre o moţiune de cenzură în urma căreia să cadă cei de la PSD, iar în locul lor să vină o guvernare de dreapta, axată în jurul PNL. Nu credeţi că ar trebui să se astepte până la vot, pâna în anul 2016 când în urma unui vot pe parlamentare să se ştie clar cine are dreptul să fie la putere şi cine trebuie să fie în opoziţie?
– În ceea ce mă priveşte, eu cred că ar fi mai bine ca Guvernul Ponta să rămână până în anul 2016, iar lumea să se convingă de faptul că acest guvern n-a fost şi nu este în stare să facă nimic din marile proiecte pe care îşi propusese să le realizeze. Mai mult, n-au fost în stare să schimbe legislaţia, să armonizeze legislaţia europeană cu cea românească, astfel încât să poată să acceseze fondurile europene. În acelaşi timp, n-a reuşit să facă un sistem public coerent, de finanţare a bugetelor locale, pentru a face mai multe investiţii. Ca să-l citez pe colegul meu, Ludovic Orban, aş putea să spun că dacă ne gândim la România, ar trebui să venim cât mai repede la guvernare pentru că altfel, dacă mai aşteptăm încă doi ani de zile, lucrurile vor sta din ce în ce mai rău.
– Pentru asta sunteţi de acord a se merge până în zona compromisului, până la un punct şi dincolo de el? Trebuie stat de vorbă cu cei din zona stângă, cu grupul conservatorilor, cu oamenii lui Geoană?
– Întotdeauna, politica a fost o artă a compromisului. O recunosc, dar toate au o limită. Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a spus că nu este de acord cu migraţia politică şi asta înseamnă să nu atragem în cadrul PNL membrii ai altor partide, ci numai să se facă o înţelegere la nivel de grupuri parlamentare, pentru o largă susţinere în parlament. Pot să vă spun că în momentul de faţă se lucrează la programul de guvernare, fac parte din comisiile de administraţie publică şi de fonduri europene, dar ştim cu toţii că fără susţinere în parlament nu rezolvăm nimic. Că toate propunerile nu vor rămâne decât la faza de propunere…
– Cum vi se pare că decurge evenimentul politic al anului 2014, fuziunea dintre PNL cu PDL? Sunt două partide care în decursul timpului au stat…
– ..Nu mai sunt două partide ci este un singur partid ce se numeşte Partidul Naţional Liberal, înregistrat în instanţă acum câteva zile. De altfel, sâmbătă, 31 ianuarie 2015 s-au adoptat două decizii prin care s-a stabilit clar fuziunea între PNL şi PDL, la nivel de organizaţii judeţene. Aşadar, lucrurile sunt foarte simple, iar astăzi există un singur partid, mare, PNL.
– Obiectivele pentru anul 2016, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru a putea spera că este un an bun la nivelul Oltului, care ar fi?
– Să câştigăm cât mai multe primării, să câştigăm cât mai mulţi consilieri locali, astfel încât la alegerile parlamentare din toamna lui 2016 să putem să fim majoritari în Parlamentul României, să ne putem impune programul nostru pe care ne dorim să-l ducem la bun-sfârşit. Nu va fi un program pe termen scurt, ci va fi un program pe termen mediu şi chiar lung, aşa cum spunea şi preşedintele Klaus Iohannis, pe următorii zece ani.
– Luaţi în calcul ca în 2016 să mai candidaţi pentru funcţia de primar?
– La Dobreţu, deocambdată, nu mai sunt interesat de această funcţie, n-aş vrea să par lipsit de modestie, dar am o experienţă vastă în administraţia publică, am o bogată experienţă şi în atragerea de fonduri europene, fapt pentru care mă gândesc să ajut cât pot de mult judeţul Olt, societatea în care trăim…
– Ce s-a întâmplat cu zona Balşului, spre partea de nord-vest? Sunt locuri care au mers mai bine, dar sunt şi zone în care timpul a rămas parcă în loc, în anii 70-80.
– Este exact ceea ce vă spuneam, o mare problemă cu funcţionarii publici. Există, într-adevăr zone privilegiate din punct de vedere al investiţiilor, acolo unde, după ’90 au fost făcute investiţii, unde există angajaţi ce aduc la bugetul local o cotă mai mare de venituri. Sunt însă şi comune care nu au de unde să aducă resurse, le este imposibil să găsească o sursă de bani, iar în aceste condiţii, fie stau la mâna Consiliului Judeţean, să primească bani pentru supravieţuire, fie aşteaptă de la un an la altul să găsească soluţii pentru a face investiţii pe raza localităţii. Discrepanţa nu prea există însă, dar problema rămâne comună: nu avem oameni bine pregătiţi pentru a accesa proiecte europene, căci marii bani de acolo vin. Spre exemplu, Măsura 3.2.2 unde puteau fi accesate sume foarte mari în euro, Măsura 1.2.5, unde putea fi rezolvată problema cu drumurile de exploataţie agricolă, un moft pentru mulţi, dar eu vă spun că toate statele dezvoltate au drumuri de exploatare, cu canalizare şi apă… etc. De aceea, consider că Guvernul ar trebui să oblige administraţiile publice locale, să stabilească master-planuri pe perioadă medie şi lungă, să se cheltuiească banii pe investiţii, nu pe lucruri nesemnificative, care nu sunt neapărat necesare, de la indicatoare care costă sute de milioane, la intrarea în localitate, până la vopsitul de garduri, bănci şi pusul de panseluţe.
– Nu credeţi că în zona aceasta ar trebui căutată o vină la adresa puterii că nu a adus la cunoştinţa oamenilor faptul că pot atrage aceste fonduri europene, că, totuşi, există o şansă? Nu cumva este un acces limitat la informaţia de tip european?
– Nu, pentru că fiecare primărie putea să-şi cumpere un soft sau putea să-şi plătească un simplu abonament la internet, să pregătească un angajat pentru a fi mereu la zi cu toate informaţiile europene ce se găsesc pe internet. La nivel de guvern se ştia fiecare ordonţă care apare în fiecare zi şi se puteau găsi oricând soluţii, Dar…
