Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul de secol XX sunt însoțite, pe lângă dezvoltarea rețelei de învățământ slătinean și de o concepție modernă asupra muncii cu elevii, orientată spre ce avea „să aducă” VIITORUL.
La nivelul orașului nostru se remarcă interesul dascălilor pentru a răspunde cerințelor necesare unei pregătiri superioare, de perspectivă, a elevilor.
În 1872, din fondurile filantropului Ștefan Protopopescu, se înființa o nouă școală „Școala Primară de Băieți Nr. 2 – Ștefan Protopopescu”, ce se va dezvolta ca număr de clase, număr de elevi şi locaţii. Această şcoală, vandalizată de trupele de ocupaţie germano-austriece „s-a redresat” prin fermitatea unui „RAPORT al şcolii primare ŞTEFAN PROTOPOPESCU” înaintat REVIZORATULUI ŞCOLAR OLT (doc. 282 – 1918, noiembrie 20).
ŞCOALA Nr. 2
ŞTEFAN PROTOPOPESCU
Nr. 30
20 noiembrie 1918
Domnule revizor,
O altă devastare peste această şcoală
Eri, 11 noiembrie a.c., către seară, a sosit şi cantonat în oraş un convoi de coloane germane, care au venit din direcţia Piteşti şi au avut o purtare mai mult ca SĂLBATICĂ.
După ce au ridicat de la locuitori porci, păsări, viţei au aşezat bucătăria în cancelaria şcolii, antreul l-au făcut abator şi sala de clasă dormitor şi sufragerie.
ŞCOALA ARE PAGUBE MARI
1. Podelele antreului şi cancelariei…;
2. Pereţii afumaţi peste tot;
3. Băncile distruse;
4. Una jumătate de stânjeni lemne a fost arsă;
5. Diverse lucruri mărunte distruse: mese, scaune.
Față de diverse zvonuri că vin şi alte trupe, am dispus evacuarea întregului mobilier şi şcoala a rămas goală. DE-AŞ ŞTI că nu vin alte trupe, în 2-3 zile aş curăţi-o şi aş aranja aşa cum a fost, ba, dimpotrivă, n-aş dori să mai risc pierderi.
DIRECTOR,
DOMNULUI REVIZOR ŞCOLAR al judeţului Olt
(ARH. ST. Slatina, fond Revizorat Şcolar – Olt, ds. 3 – 1918-1919, f. 51)
Etapa de după anul 1880 este UNA DE REFERINŢĂ pentru învăţământul slătinean căci s-au înfiinţat şcoli secundare: ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la STREHAREŢ – 1883, octombrie 15 (doc. 192)
TELEGRAMA PREFECTULUI DE OLT,
miniștrilor Agriculturii de INTERNE și PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI
Nr. 35.999
1883, octombrie 15
TELEGRAMĂ
Astăzi, inauguratu-sa deschiderea ȘCOLII DE LA STREHAREȚ, și tot astăzi concursul agricol pentru terenul acestei școli. Afluența publicului, a unui număr însemnat de propiteari mici și mari și a persoanelor marcante ale județului, senatori și deputați, făcea serbarea și mai importantă.
Interpret fidel al sentimentelor județenilor vă aduc profunda lor recunoștință pentru deosebita atențiune și favoare ce ați acordat acestui județ prin înzestrarea lui, preferință înaintea celorlalte, cu o ȘCOALĂ PRACTICĂ AGRICOLĂ, instituțiune din cele mai importante pentru o țară ca a noastră eminamente agricolă, județul vă va păstra o adâncă recunoștință.
PREFECT DE OLT,
AL. CHIRCULESCU
(ARH. ST. BUCUREȘTI, fond Ministerul Agriculturii, ds. 749/1883, f. 81, 105)
De altfel, ACUM, este etapa când DĂSCĂLIMEA SLĂTINEANĂ, manifestând spirit creator și aplicativ, cu sprijinul direct al autorităților „croia” o concepție modernă asupra ȘTIINȚEI DE CARTE cu o puternică infleunță asupra comunității.
Tocmai asta explică de ce ATUNCI s-au înființat multe școli importante ce au conferit orașului nostru puternice trăsături cultural-educativ-artistice.
Între acestea, INSTITUȚIE URIAȘĂ, DE REFERINȚĂ, nu doar pentru orașul nostru ci NAȚIONALĂ, se înscrie „LICEUL NOU INFIINȚAT în localitate” (doc. 193) – GIMNAZIUL REAL ce se va numi „Radu Greceanu”
REGATUL ROMÂNIEI
PRIMĂRIA comunei urbane SLATINA
Nr. 1244
1884 SEPTEMBRIE 16
DOMNULE DIRECTORE,
Pentru deschiderea cursurilor învățământului la GIMNAZIUL REAL înființat în acest oraș, am luat dispozițiunea ca JOI, corent, orele 10 dimineața, să se servească un tedeum.
Am onoarea a comunica dumneavoastră aceasta, iar pe de altă parte, vă rog a asista la deschiderea cursurilor împreună cu domnii institutori ai acestei școale.
Primiții, vă rog asigurarea considerațiunei mele
Primar,
GHEORGHE IONESCU
Domnului director al Școlii Nr. 1 „Ionașcu”
Rezoluție – primit la 17 septembrie 1884
Se va pune în vedere domnilor institutori pentru învățare
Director,
(ARH. ST., fond ȘCOALA „IONAȘCU” Slatina, ds. 7/1884, f. 65)
Acest „BRAND” școlar local, național, cu un uriaș prestigiu – permanent – avea să primească numele de „RADU GRECEANU” – nume de rezonanță și AZI (C.N.R.G.) prin decretul regal din 10 iulie 1891, semnat de CAROL I, regele României – Monitorul Oficial 98/3 (15) august 1891.
MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNII PUBLICE
CAROL I,
Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, REGE AL ROMÂNIEI.
(…)
Am decretat și decretăm:
Art. 1 – Școlile secundare, licee și gimnazii mai jos indicate, vor purta de aici înainte, în amintirea persoanelor care au ilustrat neamului românesc numele următoare:
1. Liceul din Turnu-Severin, „NEAGOE BASARAB”
2. …
3. …
4. GIMNAZIUL din CARACAL „IONIȚĂ ASAN” (altă instituție de prestigiu cu care s-au mândrit și cei ce au fost și NOI, cei de AZI, care l-am cunoscut și apreciat – n.n.)
5. GIMNAZIUL din SLATINA „RADU GRECEANU” (în fața căruia ne „închinăm” , cu cel mai înalt respect, mai ales NOI, care i-am fost elevi – n.n.)
(…)
10. GIMNAZIUL din Vaslui „Kogălniceanu”
Art. 2
Dat în CASTELUL PELEȘ, la 10 iulie 1891
CAROL I
MINISTRUL CULTELOR și INSTRUCȚIUNII PUBLICE
DEM TEODORESCU
Nr. 2303
Progresele socio-economice ale vremii reclamau nu doar nevoia de „slujbași” pe profesiunile în plină „dezvoltare”, ci și o „actualizare” a educației pentru a fi racordată la NOUL de atunci.
În consecință, are loc o adevărată „ascensiune” a învățământului slătinean. În anul 1897 se înființează școala profesională de fete, iar în anul 1901 școala inferioară de arte și meserii ca un prim pas concret către instruirea practică și aplicarea cunoștințelor la noua realitate economico-socială.
De altfel, în primele decenii ale secolului XX asistăm la o extraordinară extindere a rețelei școlare slătinene prin noi unități de învățământ:
– Școala normală „Preda Buzescu” pentru băieți 1918-1932;
– Școala normală de fete – 1923;
– Liceul de fete Slatina – 1921-1960;
– Școala comercială de Băieți – 1921;
…fiecare dintre acestea cu ISTORIA EI.
În paralel cu dezvoltarea învățământului slătinean creștea calitatea sa ca cea mai importantă componentă a suprastructurii societății de atunci, devenind factorul esențial în culturalizarea comunității. Școala „gestiona” comemorarea și omagierea tuturor evenimentelor marcante din istoria neamului.
De pildă, în 1897, decembrie 22, revizorul școlar de Olt solicita Școlii Primare Nr. 1 de Băieți „IONAȘCU” să întocmească lista cu eroii căzuți în Războiul de Independență din 1877-1878 (doc. 198)
REVIZORATUL ȘCOLAR DIN JUDEȚUL OLT
Nr. 795
1897, decembrie 22
DOMNULE DIRECTOR,
Conformându-mă ordinului dlui. MINISTRU de CULTE și INSTRUCȚIUNE PUBLICĂ…
…ne veți comunica ori ce alte științe veți mai avea cu privire la oamenii din acea comună care au căzut în războiul din 1877-1878.
Aceste liste fiind cerute de dl. MINISTRU, ce să le aibă cel mai târziu până la 8 ianuarie 1898…
Revizor școlar
Domnului director al Școalei Nr. 1 de Băieți din comuna urbană Slatina
(ARH. ST. SLATINA, fond școlar Nr. 1 „Ionașcu” Slatina, ds. 5/1897, p. 8)
În 1898, martie 8, revizorul școlar cere Școlii IONAȘCU (doc. 199)
Domnule director,
Domnul Ministru al Instrucțiunei Publice are dorința, după cum vă este cunoscut unora din Dumneavoastră de a tipări niște tablouri în care să figureze numele ostașilor căzuți la 1877-1878 și care să fie afișate în școlile și bisericile din localitățile din care au fost acei ostași.
– veți scrie cât se poate de exact și lămurit, în foaia imprimată pe care o alăturez, pe toți ostașii din întregul cuprins al acestei comune…
Revisor școlar
Domniei-sale,
Domnului Director al Școlii de Băieți Nr. 1 Slatina
(ARH. St. Slatina, fond Școala Nr. 1 IONAȘCU Slatina, ds. 15/1898, p. 3)
Școala slătineană este „centrul” vieții culturale a timpului, iar impresionanta societate culturală, muzicală și sportivă „Ciprian Porumbescu”, înființată în 1909, cu multe cadre didactice, funcționa prin întruniri ce le avea în localul Școlii Nr. 1 IONAȘCU.
Este interesantă ședința din 1912, ținută cu o ordine de zi foarte clară (doc. 252)
PROCES-VERBAL
Se intră apoi în ordinea de zi procedându-se la alegerea președintelui și prin aclamații, este ales domnul Alexandru Ghirgiu.
Prin aclamații, este ales ca vicepreședinte domnul V. Buică, iar în comitet este ales cu aclamație domnul D. Bădescu, în locul vacant.
Domnul C. Stavarache, casierul societății, propune ca încasările pe lunile mai, iunie, iulie, august, septembrie 1912, să se renunțe la ele, începând a se face din luna octombrie, regulat.
Adunarea admite această propunere
Pentru care am adresat prezentul proces-verbal
Urmează 28 semnături
Valoarea cultural-educativă și spirituală „gestionată” în principal de dăscălimea slătineană a constituit argumentul care l-a determinat pe maestrul George Enescu să dea în Slatina, la 26 februarie 1915, un impresionant concert. (doc. 261)
„…George Enescu a prezentat un bogat program concertistic. În program au figurat „Sonata în Re Major” a lui Haendel, „Concertul în mi minor” de Mendelssohn, „Aria” de Bach…
Concertul s-a bucurat de o deosebită reușită, publicul aplaudând cu deosebit respect”.
„Opinia Oltului”, Slatina, an II, Nr. 4, 1 martie 1915, p. 1
Dăscălimea slătineană a fost în permanență călăuzită de un spirit uriaș al „românismului”, iar MAREA UNIRE a constituit un alt minunant prilej pentru a și-l exprima (doc. 283)
1918, decembrie 1, Raport al Școlii IONAȘCU prin care exprimă adeziunea la UNIRE și prefacerile vremii.
Școala Primară „IONAȘCU” din Slatina
Nr. 19
1 decembrie 1918.
DOMNULE REVIZOR,
Subsemnatul și colegii împărtășim vederile și suntem animați de aceleași sentimente.
Vremurile de prefaceri ne impun să fim la înălțime și vrednici de ele. Suntem fericiți că trăim timpuri eroice și de izbândă a visului nostru de an și că în sanctuarul gândurilor noastre de măreție sărutăm azi icoana „României Mari”.
Fiți sigur, domnule revizor, că vom face din școală instituția cea mai democratică, acomodând principiile pedagogice cu firea „suis generis” a românului, dându-i adevărata îndrumare spre viața practică, spre a face din săteanul nostru un element conștient și bun gospodar și din femeile noastre bune muncitoare, bune gospodine și bune mame de copii.
ÎNVĂȚĂTOR
Domnului revizor școlar OLT
(ARH. ST. Slatina, REVISORUL ȘCOLAR Olt, ds. 8/1918-1919, f. 96)
Ascensiunea învățământului slătinean va continua…
VA URMA
Profesor,
ION PĂTRAȘCU
Slatina – Olt
