Teodora Ştefu este o tânără determinată, o tânără care nu stă cu kendama de gât, care nu a căutat pokemoni şi care nu joacă „Balena albastră”. Activităţile din timpul liber se desfăşoară şi în partea culturală. Un tânăr cum este ea nu avea cum să nu scrie ceva. Asta a si făcut. A scris o nuvelă fantastică despre un loc interesant, care devine tărâmul de bătălie între Rai şi Iad. E cinstit ca Pământul să fie locul în care se luptă Raiul cu Iadul? Nu pot găsi un al loc distinct bătrânei Terre? Un tărâm paralel? Sunt întrebări la care puteţi răspunde după ce citiţi nuvela tinerei Teodora. Nu am spus despre Teodora că se află la vârsta la care trebuie să îşi facă buletin… Revenind la nuvelă, opera sa, pentru că putem să îi spunem operă literară, este bine structurată, cu un fir epic curat, cu dialoguri bine realizate şi cu multă energie pozitivă. Asta transmite ceea ce scrie Teodora. Căutaţi ceea ce scrie tânăra, citiţi şi veţi cunoaşte, în sufletul Teodorei, un frumos tărâm în care, dacă am putea, ne-am muta acolo.
Angelstown este povestea unui „orășel liniștit din sudul țării, un orășel în care toată lumea știe pe toată lumea și în care fiecare cetățean își vede de treburile lui”. Autoarea prezintă, detaliat, specific lui George Călinescu, în „Enigma Otiliei”, cum sunt puse „obiectele” în decor.
Aceasta se foloseşte de eul liric, devenind astfel: autor, personaj şi povestitor. Este ea, o adolescentă, pe numele său Theodora Moore, care nu se poate integra în monotonia împrejurimilor. Cu toate astea, nu există monotonie atunci când ai măcar un prieten. Prietenul cel mai bun al protagonistei se numeşte Brian. Îndrăzneaţa nuvelă fantastică a tinerei autoare este o provocare pentru lectură. Te captivează, astfel încât îţi este greu să faci o cronică literară, pentru că oricum ai compune-o, nuvela e magică şi nu trebuie nimeni să impună o viziune asupra ei. Autoarea l-a conceput atât de bine, că orice cititor e liber să fie de acord cu ea.
Povestea în sine începe în seara în care este organizat un eveniment cultural, atunci când
„pe scenă își face apariția un bărbat îmbrăcat în frac”. Tânăra eroină rămâne fascinată
de Shawn Hampton, în vârstă de 19 ani, care „era înalt, cu un păr negru intens ca un abis întunecat de secrete ce îi punea în evidență pielea albă de hârtie și ochii săi adânci și albaștri ca oceanul sau ca cerul senin în zilele liniștite de vară”. În nuvela fantastică există o poezie nebănuită, cu chip de proză. Teodora reuşind să vină cu un concept nou de proză.
Protagonista se îndrăgosteşte de tânărul chipeş, dar află de la acesta un secret, care o uimeşte.
Acesta era un înger al binelui, care era în căutarea pergamentului pe care era scris modul în care se poate distruge Raiul de către cineva rău, cum ar fi personajul Lucifer, entitatea Iadului. Personajul, evident malefic, ce-şi făcuse un soldat din preajma tinerei protagoniste: Brian, cel mai bun prieten al ei, pe care ea îl ucide în timpul unei lupte fantastice dintre bine şi rău. Regretă acest fapt, dar Shawn îi explică faptul că gestul ei nu a fost unul greşit. Theodora Moore era o vrăjitoare, pentru că mai trăise într-o altă dimensiune.
După ce apele s-au liniştit, pergamentul iese la iveală, fiind ascuns într-o căsuță de păpuși. Totuşi, protagoniştii nu scapă de.. rău. Când dsfac pergamentul, pe uşă intră „o umbră întunecată care lua încetul cu încetul forma unui bărbat”. Era chiar Lucifer. Dar incantaţia spusă de tânără în face pe maleficul Lucifer să fie trimis de acolo de unde venise. Theodora a rămas un arhanghel al pământului, Shawn s-a întors pe tărâmul lui, iar viaţa din Angelstown se desfăşoară în limitele normalităţii.