Interviu cu deputatul Florin Barbu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor
Florin Barbu este ununl dintre politicienii care şi-a înţeles misiunea politică. Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor a devenit, de când este preşedintele ei, o zonă a dezbaterilor cu şi despre oamenii care lucrează în domeniul agriculturii. Agenda sa este una încărcată, dar organizată, astfel încât să răspundă nevoilor tuturor. Despre actualitate, despre noul ministru al Agriculturii, despre criza alimentară, despre proiectele sale, în interviul de faţă.
– La capăt de sesiune parlamentară. Ce a fost pe agenda deputatului Florin Ionuț Barbu, în stagiunea recent încheiată?
– Pe agenda mea au fost fermierii și procesatorii din România, cu problemele și viziunea lor pentru dezvoltarea agriculturii românești. După un an, de dezbateri, Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care transpune Directiva UE 2019/633 a fost votat în Camera Deputaților și mă bucur, sincer, că am reușit acest lucru. Legea este rezultatul discuțiilor pe care le-am purtat cu asociațiile de profil din România, în cadrul unei întâlniri care a durat cinci ore și am dezbătut, articol cu articol, proiectul. Cred că este pentru prima dată, în istoria parlamentarisimului românesc când se face așa ceva. Industria alimentara poate fi cel mai mare sector, ca cifra de afaceri, și cel mai mare angajator din România!
Un alt proiect legislativ pe care mi l-am asumat când am preluat președinția Comisiei pentru Agricultură este Legea Laptelui și a produselor lactate. Am dezbătut, împreună cu toți procesatorii, fiecare articol din acest proiect legislativ. Am adus câteva amendamente actului normativ care reglementează sectorul laptelui și produselor lactate și se creează cadrul juridic pentru prezentarea și comercializarea produselor, respectarea condițiilor de igienă și informarea corectă a consumatorului. Astfel, legea prevede inscripționarea de informații suplimentare pe etichetele produselor – indicarea țării de origine sau a locului de proveniență, ingredientele primare folosite, pentru că printr-o etichetare corectă se reduce marketingul înșelător și concurența neloială, produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale și produsele vegetale să comercializează numai în spaţii de prezentare și vânzare separate, bine delimitate, pe rafturi separate față de produsele lactate autentice, cu atenționare explicită către cumpărător a conținutului acestor produse. Legea interzice folosirea denumirilor „Lapte” sau „Produse lactate” pe eticheta produselor care nu conțin lapte. Se înființează Observatorul Laptelui, în cadrul direcției de specialitate din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care are ca scop monitorizarea producţiei de lapte de vacă, bivoliță, oaie și capră, centralizarea datelor de pe piață, urmărirea și analizarea tendințelor de consum, a producției, a echilibrului între cerere si ofertă și a costurilor.
Și Legea Arendei, un alt proiect legislativ la care am lucrat alături de echipa de parlamentari a PSD, a fost depusă în Parlament și va fi dezbătută în regim de urgență pentru că fermierii au nevoie de ea. Legea Arendei este rezultatul discuțiilor și dezbaterilor pe care noi le-am avut cu fermierii și asociațiile de profil care ne-au explicat că au nevoie de predictibilitate și stabilitate pentru a se putea dezvolta, pentru amortizarea investițiilor, accesarea de fonduri europene sau credite bancare. De aceea, în proiectul legislativ este prevăzut ca durata arendării să fie de minimum 10 ani.
Protejăm totodată si interesele proprietarilor de terenuri pentru că, dacă arenda nu este plătită la timp, se reziliază unilateral contractul.
Este interzisă subarendarea, dar nu și schimbul de terenuri între arendași. Contractele aflate în derulare rămân în vigoare, până la data expirării.
De aceea, așa cum am scris și mesajul postat pe pagina mea de Facebook, când le-am mulțumit colegilor mei din Comisia pentru Agricultură, la finalul acestei sesiuni parlamentare, consider că ne-am îndeplinit toate obiectivele, am dezbătut și avizat proiecte legislative importante pentru agricultură și am deschis ușile pentru fermieri, pe care i-am adus la masa discuțiilor și le-am ascultat opiniile.
– Criza alimentară. O sintagmă care dă fiori reci Europei. România se pregătește să exporte cea mai mare parte din producția de grâu din anul 2022, în contextul crizei alimentare… Se impune o lege pentru oprirea tranzacțiilor?
– Cred că folosim deja prea mult cuvântul „criză”. Da, a fost o criză sanitară, una energetică pe care o traversăm acum, dar nu putem vorbi, în România, de o criză alimentară. Doi miniștri ai Agriculturii, doi specialiști în acest domeniu, ne-au asigurat că nu vor fi probleme. Vă spun și eu același lucru și am încredere că ministrul Petre Daea va lua cele mai bune măsuri pentru agricultura românească și va avea tot sprijinul Comisiei de Agricultură din Camera Deputatilor.
– Cine câștigă bătălia dintre terenul arabil și fermele verzi ( centralele eoliene și panourile solare)?
– Nu trebuie să fie o bătălie. Să fie exploatat fiecare teren în funcție de specificul lui, pentru a aduce profit. Așa că Legea pentru modificarea și completarea Legii Fondului Funciar nr.18/1991, exact asta face, după amendamentul pe care l-am făcut. Pe terenurile agricole de clasa I și II, terenuri cu fertilitate ridicată, nu se pot amplasa parcuri fotovoltaice. Acestea se pot amplasa numai pe terenurile agricole de clasa IV și V, terenuri cu fertilitate redusă, eroziune puternică și inundabile sau pe terenurile amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare. Este necesar ca noi, ca țară, să facem și agricultură, dar și sa ajungem să fim independenți din punct de vedere energetic
– Ce așteptări aveți de la ministrul Agriculturii?
– Petre Daea este deja un brand de țară și cred că nu exagerez deloc când spun acest lucru. Este unul dintre cei mai buni specialiști din România, un mentor pentru mulți dintre noi și o șansă pentru agricultura românească. Cred că am văzut cu toții în ultimele săptămâni, puterea sa incredibilă de muncă, dedicarea, implicarea și dragostea lui pentru acest pământ, pentru agricultura românească. Am avut și vom avea în continuare o colaborare foarte bună.
– România pierde teren în domeniul fermei zootehnice, Ce îmbunătățiri legislative pot fi aduse în domeniu?
– Vă contrazic aici, pentru că în ultima perioadă, zootehnia este un domeniu care s-a dezvoltat și atât în guvernarea trecută, cât și acum există măsuri de sprijin pentru acest domeniu. Se fac pași importanți în fiecare sector din agricultura românească și faptul că se vorbește atât de mult, în toate mediile, despre acest subiect este o dovadă că ceea ce spun este adevărat.
– Cum vedeți astăzi sistemul public de irigații din România și dacă ANIF-ul își atinge ținta de obiectiv de utilitate publică?
– Irigațiile sunt un alt subiect preferat de discuții al românilor și mă bucur că azi, noi toți cei care am fost implicați în acest domeniu vorbim nu numai despre ce vom face, ci și despre ce s-a făcut, despre cum arată azi stațiile și canalele. Nu vorbim de un sistem de irigații perfect, ci de unul funcțional, un sistem în care se investește în continuare. Ministerul Agriculturii alocă 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigaţii, desecare şi drenaj, până în 2027. Va crește numărul de amenajări de irigații, 89 la 150, va creşte suprafaţa pentru care se vor asigura irigaţii de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha, contribuind astfel la viabilitatea economică a sistemelor de irigaţii.
Totodată, se vor majora de la 531 la 666 numărul de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, precum şi suprafaţa deservită de infrastructura de irigaţii, de la 1.212.917,8 ha la 1.464.349,70 ha,
– Mai poate fi corectat ceva din PNRR pentru transferul de fonduri către agricultură?
– Clar, da, dar pentru acest lucru este nevoie de lideri politici care știu ce presupune acest domeniu, nu de niște inși care nu au văzut în viața lor, un canal sau o stație de irigații, nu au fost într-o cultură de porumb sau de floarea soarelui și nu au stat niciodată pe câmp, în soare, la temperaturi de peste 35 – 40 de grade Celsius.
Se pot obține fonduri pentru construirea de centre de depozitare legume-fructe, de care avem atâta nevoie, pentru echipamente pentru infrastructura secundară de irigații deoarece fermierii au făcut investiții cu fonduri europene în reabilitarea sistemelor și acum trebuie să continue modernizarea lor. Vorbim de 1,2 milioane de hectare.
Trebuie să ținem cont și de componenta socială a unor astfel de investiții, pentru că prin fondurile din PNRR, li se pot asigura fermierilor 4 oameni pentru fiecare stație ( electricieni, mecanici), iar la 500 de organizații de udători, vorbim de aproximativ 2000 de locuri de muncă, în mediul rural ceea ce înseamnă și dezvoltarea satului românesc.
Este atât de simplu să obținem acești bani, dacă ne ducem în fața oficialilor europeni cu un plan coerent, predictibil și știm să îl prezentăm. Depinde numai de noi și de cât de mult ne pasă de agricultura românească.
– E mult să ne gândim la o lege inițiată de Camera Deputaților privind plafonarea preţurilor la imputurile din agricultură?
– Un astfel de act normativ poate fi dat numai de Guvernul României, dacă în urma consultările cu organizațiile de profil și marii traderi de cereale, se ajunge la o asemenea măsură.
România are cei mai mulți fermieri înregistrați la nivel de Uniunea Europeană, cât și cele mai multe exploatații. În mare parte din aceste structuri se lucrează mecanizat, cu sapa. Suntem în urmă sau doar tradiționaliști?
Nu știu câți mai dau cu sapa în România, pentru că și în mediul rural s-au schimbat generațiile. Părinții noștri, care au trăit la oraș, se retrag la țară și foarte puțini dintre ei mai dau cu sapa. Chiar și ei, în curte șu grădinile de zarzavat lucrează automatizat. Terenurile lor fac parte din asociații, unde se lucrează automatizat, iar din 2007 și până acum, au fost numeroase programe prin care fermierii au putut să achiziționeze echipamente, utilaje de ultimă generație pentru a lucra pământul.
– Pentru ca românii să mănânce bine și ieftin, agricultura trebuie să fie social democrată sau liberală?
– Aș putea spune că agricultura să fie românească, dar trebuie să recunoaștem că cele mai multe investiții, cele mai multe măsuri necesare pentru susținerea fermierilor au fost luate în timpul guvernărilor PSD. Când au venit ceilalți, au luat la verificat fiecare centimetru de investiție, fiecare proiect sau măsură de sprijin, au creat evenimente mediatice unde au găsit o problemă cât de mică și fără să caute o rezolvare, au oprit tot, un an, doi, trei, cât au rezistat la guvernare.
Cam așa au mers lucrurile în România, în ultimii 30 de ani, unii au făcut, iar alții au stat degeaba, au criticat și căutat greșeli, au reclamat, investigat, dar nu au făcut nimic pentru fermieri.
Deci, ca să revin la întrebarea dumneavoastră, agricultura să fie românească, dar strategia de dezvoltare și proiectele pe termen mediu și lung să fie implementate de specialiștii PSD!
