Acasă Interviu Interviu cu dr. Ortanţa CIOBANU, director executiv adjunct-medic-şef la Casa de...

Interviu cu dr. Ortanţa CIOBANU, director executiv adjunct-medic-şef la Casa de Asigurări de Sănătate Olt

434

«Misiunea Casei de Asigurări de Sănătate  este de a asigura calitatea serviciilor medicale şi accesul asiguraţilor către aceste servicii»

Instituţia Casei de Sănătate este oarecum nouă pentru români. În urmă cu mai bine de un deceniu, statul a introdus conceptul asigurărilor individuale de sănătate. O instituţie care funcţionează după principiile dreptului garantat, în urma plăţii unei contribuţii.
Mai mult decât atât, organizată pe structuri judeţene, Casa de Sănătate este astăzi un partener activ al omului modern, în relaţia pe care acesta o are cu decidentul din spaţiul public.
Pe probleme legate de atribuţiile medicale, dr. Ortanţa Ciobanu, director executiv adjunct – medic şef al Casei de Asigurări de Sănătate Olt, răspunde unor teme de actualitate…

– De unde credeţi că vine percepţia cum că toate relele sistemului sanitar din această ţară pleacă de la lipsa banilor?
– Eu cred că din cauza subfinanţării sistemului sanitar.

– Bun! Şi ce se poate face în cazul acesta?
– Personal, consider că un buget mai generos pentru sănătate, care să atragă după sine o calitate a serviciilor medicale, ar rezolva problema aceasta. Altfel e foarte greu. Până la urmă, e vorba de servicii de calitate, de adresabilitate către anumite spitale şi anumite domenii de asistenţă medicală.

– Dacă statul ar trece pe un rol secund în implicarea sa în actul medical, credeţi că oamenii ar fi trataţi mai bine de sistemul privat decât de cel public?
– Indiferent că este privat, indiferent că nu este privat, eu cred că omul sfinţeşte locul, aşa cum spune acel dicton. Iar asta spune totul.

– Politicile sanitare sunt apanajul celor care sunt în diverse epoci la putere în această ţară, credeţi că dacă cineva s-ar încumeta să creeze nişte linii directoare, care să ţină peste cei care ţin vremelnic puterea, lucrurile ar intra pe un drum bun?
– Să începem cu spitalele. Acestea oferă servicii care se fac după anumite proceduri. Spitalele, la ora aceasta, derulează programul de acreditare, care implică din partea fiecărui spital în parte o muncă asiduă privind adunarea documentelor, procedurile elaborate pe fiecare secţie. Şi nu numai în toate spitalele, ci şi în cabinetele medicale se fac aceşti paşi. Paşii pornesc de la documentele de autorizare a cabinetului respectiv şi continuă cu avizarea cabinetului, evaluarea cabinetului. În momentul în care un cabinet doreşte să încheie un contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, trebuie să aibă aceste documente, conform legii. În baza acestui contract, furnizorul de servicii medicale raportează lună de lună serviciile efectuate. Interesul Casei este să cuprindă mult mai multe servicii medicale. Dacă este să ne întoarcem în perioada 2000-2005, nu existau multe farmacii în mediul rural. La ora aceasta, există farmacii aproape în toate comunele şi satele din Olt. Există şi medici de familie, şi şase centre de permanenţă, cu activitate 24 din 24 de ore, inclusiv când sunt sărbători legale.

– Din punct de vedere al Casei de Asigurări de Sănătate, care este scopul dumneavoastră instituţional în relaţia cu prestatorii de servicii medicale?
– Scopul şi misiunea Casei de Asigurări de Sănătate este să asigure un număr cât mai mare de servicii medicale şi, chiar dacă nu avem furnizori la nivelul judeţului, prin norme se pot face contracte cu furnizori din alte judeţe. Spre exemplu: RMN, Scintigrafie, Angiografie sunt servicii de înaltă performanţă, care, cel puţin în clipa de faţă, nu se găsesc la nivelul judeţului nostru. De aceea, misiunea noastră este de a încheia contracte de acest gen şi de a asigura calitatea serviciilor medicale şi accesul asiguraţilor către aceste servicii medicale.

– Care sunt structurile de lucru ale Casei de Sănătate?
– La nivelul anului 2013, la nivelul CAS, funcţionează comisii teritoriale, acele comisii mixte formate din reprezentanţi ai Casei, ai DSP-ului şi medici coordonatori sau prescriptori de la nivelul judeţului Olt, care sunt în relaţie contractuală cu CAS. Aceste comisii îşi derulează activitatea lunar sau bilunar, la nivelul Casei de Asigurări, în funcţie de numărul de referate de justificare şi se fac pentru anumite medicamente. De altfel, din lista de medicamente prin Hotărârea de Guvern 720 există 33 de medicamente care intră pe comisii teritoriale.

– Mai exact, ce înseamnă o comisie teritorială?
– Pacientul se adresează medicului de specialitate, medicul întocmeşte un referat, în baza referatului însoţit de numeroase documente medicale se trece printr-o comisie, urmând a fi validat sau nu. După validare se emite o decizie cu valabilitatea terapiei respective, a tratamentului pentru pacientul în cauză. Mai mult, tot în anul 2013 am avut nouă pacienţi trataţi, care au fost în proceduri intervenţionale, cu stent, 322 de asiguraţi pe G10 (leucemii, limfoame, aplazie medulară), faţă de 2012, când au fost mai puţini – 241 de leucemii. De asemenea, au fost trataţi pacienţi cu epilepsie, pacienţi cu aprobări teritoriale, cu parkinson, cu demenţe, cu medicamente pe programele de sănătate, cum ar fi, spre exemplu, diabetul, care intră tot pe comisie teritorială, unde am şi avut 502 asiguraţi. De remarcat faptul că numărul pacienţilor trataţi prin aceste comisii a fost uşor crescut faţă de anul 2012, comparativ cu pacienţii trataţi pe comisii naţionale.

– Ce este o comisie naţională? Care-i sunt principiile lucrative?
– Comisia Naţională este acea comisie care se derulează la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Dosarele vin la Casa Judeţeană, se face o prioritizare, dacă există sau nu liste de aşteptare, după care se trimit aceste dosare spre Casa Naţională. Acolo se aprobă dosarele pentru pacienţii cu hepatitele cronice de etiologie virală, cu virus C şi virus B, anul trecut având trataţi 236 de pacienţi cu astfel de afecţiuni, iar pe lista de aşteptare, la finele anului 2013 nu mai exista nici un pacient. Mai departe, pe afecţiunile oncologice am avut 75 de pacienţi trataţi, faţă de 39 în anul 2012. De asemenea, am avut o listă de aşteptare cu aproximativ 45 de pacienţi, în prezent mai având doar 7 pacienţi pe această listă. Desigur, totul ţine de bugetul alocat pentru astfel de afecţiuni, căci o afecţiune oncologică pentru un pacient poate ajunge, ca sumă lunară, de la 10 mii până la 50 sau chiar 60 de mii pe lună. Atenţie, discutăm aici de o comisie care se ţine la nivelul Casei Naţionale, o comisie care analizează mii de dosare, din toate Casele de Sănătate. Spre norocul nostru, anul trecut s-a derulat foarte bine acest program, pe comisiile naţionale şi judeţene.

– O cazuistică diversificată…
– În aceeaşi notă, pe poliartrită reumatoidă mai avem în tratament 12 cazuri, iar pentru asta lucrăm pe Registrul Român de Boli Reumatice, pacientul se duce la Craiova sau Bucureşti, în funcţie de dorinţa sa, corespondenţa se face prin registru electronic, ulterior se trimite acest registru spre Casa Naţională, se înregistrează dosarele, se analizează după care se validează sau nu făcându-se iniţierea sau continuarea terapiei. Mai avem şi cazuri de spondilită anchilozantă, în prezent doar unul, alte două cazuri de atropatie psoriazică şi zece cazuri de acromegalie. Toate pe anul 2013. Altfel, în clipa de faţă nu avem liste de aşteptare nici la hepatitele de etiologie cronică virală, nici la celelalte afecţiuni, singura listă de aşteptare fiind la oncologie cu un număr de 7 pacienţi ale căror dosare sperăm să fie solicitate chiar luna aceasta de către comisie.

– Două comisii, atâtea probleme…
– Pentru a face o paralelă între comisia teritorială şi cea naţională, trebuie spus că prin Comisia Naţională se aprobă 44 de medicamente, în timp ce prin Comisiile Teritoriale sunt aprobate 33 de medicamente. Vorbim aici de medicamentele cu regim special, medicamente foarte bine analizate şi alocate în funcţie de fondurile existente.

– Vorbiţi-ne şi despre programele de sănătate!
– La nivelul Casei Judeţene Olt se derulează program de oncologie, program de diabet zaharat, program de hemofilie şi talasemie, program naţional de boli rare, programul de ortopedie, program de stare post-transplant, program de supleere a funcţie renale – dializa… Astfel, în perioada 1 ianuarie 2013 – 30 septembrie 2013 au fost trataţi prin programul naţional de oncologie 1322 de pacienţi, cu fonduri de la Casa Naţională şi Ministerul Sănătăţii, la diabet zaharat au fost 11.765 de pacienţi din care copii cu diabet zaharat, automonitorizaţi – 35, şi adulţi cu diabet zaharat, automonitorizaţi – 2.924. În ceea ce priveşte programul de hemofilie şi talasemie avem şi aici un număr de 5 pacienţi pentru prima formă şi unul pentru a două. La boli rare avem un singur pacient, un copil care se tratează la Caracal, de tirozinemie (o malformaţie congenitală). De asemenea, mai avem un pacient care se tratează la Spitalul Judeţean Slatina, cu sindrom hunter (o deficienţă enzimatică pentru mucoplihazaritoză tip II). Mai mult, tot la boli rare avem cinci copii ce suferă de mucoviscidoză şi un adult ce suferă de aceeaşi boală. Mai departe, la programul de ortopedie avem 38 de bolnavi cu afecţiuni articulare endoprotezaţi (proteze de şold, de genunchi), în timp ce alţi 41 de pacienţi au fost incluşi în programul post-transplant (renal şi hepatic). Nu în ultimul rând, în programul de supleere – dializă avem 168 de pacienţi prin hemodializă, hemodiafiltrare – 5 pacienţi şi dializă peritoneală 21 de pacienţi. Şi toate acestea sunt problemele care se derulează la nivelul Casei, fără probleme privind finanţarea acestor programe… Practic, cred că am pledat suficient pentru a vă demonstra că noi, Casa de Asigurări de Sănătate Olt suntem prestatorul unor servicii medicale, înainte de a fi percepuţi drept încasatorul banilor de la buget, stabiliţi prin lege pentru asigurarea sănătăţii tuturor categoriilor de vârstă din România…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here