În noaptea de 6 spre 7 se năştea la Bucureşti, s-a născut poetul şi prozatorul român Ion Minulescu. O parte din poezia sa a fost inspirată de târgul Slatinei, acolo unde acesta venea vară de var pentru a-şi petrece vacanţele la bunicii săi materni. Pentru cei care mai vor să îşi amintească, casa bunicii lui Minulescu s-a aflat pe bulevardul A.I. Cuza, în spatele Poliţiei Circulaţie, acolo unde a fost demolată după 1989. În vremurile unei înţelepte guvernări pedeseriste, care nu a ţinut seama de valoarea simbolică a imobilului în cauză. Astăzi, la 133 de ani de la naşterea poetului adoptat de Slatina, acolo unde o librărie, un liceu şi ditamai Biblioteca Judeţeană îi poartă numele nu şi-a amintit nimeni. Ruşinos pentru cei care trebuie să se simtă în consecinţă şi, din păcate, nici măcar o placă comemorativă nu aminteşte de locul unde poetul şi-a găsit inspiraţia pentru o parte însemnată a versurilor sale. Altfel, în municipiu avem pe toate gardurile, pe toate aripile de vrăbiuţe Eugen Ionescu, un titatn al dramaturgiei, pe care Slătinenii îl înţeleg mai puţin decât îl apreciază pe Ion Minulescu, autorul romanţei fără ecou şi cel care definea iubirea drept un bibelou de porţelan.
În poza alăturată, puteţi vedea locul pe care s-a găsit casa bunicilor materni ai lui Ion Minulescu
