Acasă Politic EMIL MOŢ: «Anul 2014, chiar dacă este unul electoral, va fi un...

EMIL MOŢ: «Anul 2014, chiar dacă este unul electoral, va fi un an al stabilităţii. O stabilitate garantată de Partidul Social Democrat»

38

Ne apropiem cu paşi repezi de împlinirea unui an de când românii, oltenii, slătinenii au decis schimbarea raportului de forţe politice din această ţară. O putere constituită dintr-o alianţă formată din principalele partide de stânga şi de dreapta din România, PSD şi, respectiv, PNL, obţinea, sub forma alianţei politice numită USL, o majoritate covârşitoare în parlament.
În Slatina, deputat a fost ales candidatul susţinut de PSD, promovat pe lista USL-ului, Emil Moţ. Tânăr, ambiţios, exponent al unui nou val de politicieni, acesta este omul de legătură pe care slătinenii îl au cu Camera Deputaţilor, forul legislativ inferior, unde alesul oltean îi reprezintă.
Din această perspectivă, într-o manieră uşor nonconvenţională, acesta a acceptat dialogul pe principalele teme ale României de azi, întrebări şi răspunsuri devenite interviul care urmează…

– Cum vedeţi, acum, după aproape un an de mandat, activitatea parlamentului în general, a Camerei Deputaţilor în particular?

– Imaginea unei instituţii publice, care îşi respectă menirea pentru care a fost creată, dar în seama căreia se reţin elementele unui deficit de imagine. Chiar şi asta este explicabil.

– Adică, vreţi să spuneţi că imaginea proastă a parlamentului e o certitudine?

– Lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt pe undeva pe la mijloc, iar tocmai faptul că sunt la primul mandat, din care, iată, că nu s-a scurs nici un an, îmi permite să am o privire detaşată asupra acestui deficit de imagine. Parlamentul României a acumulat, în decursul timpului, cred, cea mai mare cantitate de energii negative ale societăţii româneşti. Cele câteva zeci de mii de candidaţi, dintre cei care au vrut să ajungă aici, au promis marea cu sarea. Lucruri irealizabile, în care oamenii, constrânşi de nevoi, chiar au crezut. Iar când acestea nu s-au împlinit, nemulţumirea populară s-a răsfrânt, evident, normal, asupra parlamentului, ca instituţie a unui stat democratic.

– Vă întrebasem mai sus despre activitatea Camerei Deputaţilor…

– Nu am uitat prima întrebare. Încerc să vă răspund în continuare: activitatea curentă a Camerei Deputaţilor nu este numai ceea ce se vede în şedinţele din plen. Sunt comisiile de lucru, sunt acele departamente tehnice, foarte mulţi oameni implicaţi în formularea, elaborarea unui proiect, înainte ca acesta să devină lege. E ca şi cum, dintr-o fabrică de maşini, cineva ar vrea să spună că important este doar pilotul de la departamentul de încercări al prototipurilor promovate pentru a deveni produsul de serie. Cred, şi acesta este un reproş pe care mi-l asum, că asupra imaginii acestei instituţii nu s-a aplecat, serios, nimeni până acum.

– Privilegiile nu au fost inventate de poporul nemulţumit sau de presă…

– Punctaţi foarte bine, sunt de acord. Mitul privilegiilor nu e chiar un mit. Ele (n.n privilegiile) existau, într-o altă formă, în urmă cu vreo câteva mandate, atunci când parlamentarul încerca să iasă în afara cadrului legii general acceptate. Deformarea produsă de media a amplificat fenomenul. Astăzi, parlamentarul este un om normal, vizavi de drepturi şi obligaţii, şi beneficiază de imunitate, doar pe ceea ce, de drept, i se cuvine: declaraţiile politice. Sunt demnitari în închisoare, aflaţi sub anchetă, responsabili, atât din punct de vedere civil, cât şi penal, fără a avea scutul imunităţii ca formă de protecţie. Iată că lucrurile sunt altfel…
– Funcţionează, în opinia dumneavoastră, Uniunea Social Liberală?
– Formulare corectă. Din punctul meu de vedere, pentru că nu pot vorbi în numele altora sau al unui întreg, această structură politică funcţionează. Noi, cei din cadrul Partidului Social Democrat, ne respectăm angajamentele, chiar dacă, uneori, asumarea acestora implică o serie de costuri şi asumări din partea echipei din care fac parte. Sunt unele tensiuni prezente în spaţiul public, dar cred că şi aici lipsa de comunicare îşi spune cuvântul.

– Votaţi proiectul Roşia Montană?

– Merg la vot. Nici nu se poate altfel. Atunci când raportul comisiei special constituită va ajunge în plen. Până atunci, până în apropierea zilei în care se va vota, fac ceea ce vă spun şi dumneavoastră: mă documentez pentru a avea o opinie cât mai apropiată de adevăr. Până acum se nasc opinii pe tema Roşia Montană şi se generează controverse. Mizez pe dialog între cele două tabere conturate în prezent. Însă, din păcate, poziţiile exprimate, o mare parte dintre ele, a celor care sunt împotriva proiectului, au o tendinţă ireconciliabilă. Ori, cu acest punct de vedere, la o masă a dialogului, discuţiile sunt inutile.

– Ce faceţi pentru slătineni, locuitorii colegiului de unde aţi fost ales, în Camera Deputaţilor?

– Sunt în postura onorantă de a fi deputatul comunităţii slătinene, într-un colegiu care se suprapune cu cel al senatorului Darius Vâlcov, într-un municipiu unde primar este Minel Prina. Astăzi, Slatina este altceva: un oraş care s-a îndepărtat de trecut, aflat cu un pas în faţa altor comunităţi urbane, chiar mai mari, din ţară. O serie de proiecte legislative le am în atenţie, sunt venite de la slătineni şi mizez pe sprijinul colegilor din Camera Deputaţilor pentru ca ele să devină realitate.

– Ies oamenii în stradă, ca în ianuarie 2012. S-a erodat actuala putere atât de repede?

– Temele care i-au scos pe români în stradă, în cele două episoade invocate, nu sunt comune. În ianuarie 2012, românii au simţit nevoia să protesteze împotriva regimului totalitar reprezentat de Traian Băsescu. Un regim care îi afecta direct. Nemulţumirea de atunci a fost îndreptată ulterior de guvernul condus de premierul Victor Ponta. Manifestările civice din ultima perioadă, cele care au drept scop prezentarea de opinii în cazul Roşia Montană sunt, exclusiv, de natură civică. Oamenii au dreptul să se exprime, iar dreptul la expresie este garantat de actuala putere. Mă văd nevoit să vă reamintesc: în 2012, forţele de ordine au primit ordin să intervină brutal împotriva manifestanţilor. Astăzi nu se întâmplă acest lucru…

– Regionalizarea, un proiect lipsă din agenda publică, asumat însă de USL…

– Nu este deloc aşa. Dezbaterile pe această temă, desfăşurate până acum, au reprezentat o etapă a acestei acţiuni. Nu se poate impune fără o cunoaştere reală a situaţiei date. Consultările pe această temă se desfăşoară şi în prezent, iar forma finală va fi una care să permită accesul cetăţenilor la instrumentele statului, într-un mod mult mai facil decât până acum, mai eficient şi într-un ansamblu de norme care să corespundă cerinţelor europene. Nemulţumirile care apar sunt justificate. Opozanţii acestui proiect ambiţios sunt cei care vor să obţină doar publicitate. Doar atât, fără să ofere, la schimb, ceva concret.

– Propuneri, perspective pentru 2014?

– E prematur să facem planuri de viitor, să găsim soluţii la unele probleme pe care astăzi nici măcar nu putem să le anticipăm. Însă, chiar şi aşa, vă pot spune că anul 2014, chiar dacă este unul electoral, va fi un an al stabilităţii. O stabilitate garantată de Partidul Social Democrat. Sunt premise deja pentru a vorbi de o relansare economică, anul viitor, în condiţiile stabilităţii despre care tocmai am amintit. Investiţiile externe în România sunt într-o creştere constantă, iar capitalul autohton se consolidează prin politici economice raţionale, susţinute şi promovate de actualul guvern. Mai mult, atunci când politicile publice merg în sensul arătat mai devreme, oamenii vor resimţi, direct şi personal, creşterea unui indicator care înseamnă examenul principal al oricărei puteri: creşterea calităţii vieţii. Mai departe de aici, comentariile, atunci când atingem acest obiectiv, eu cred că sunt de prisos…

– Vă mulţumesc!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here