Acasă Interviu „Tot ce fac, ca primar, este pentru binele locuitorilor comunei Brîncoveni, pentru...

„Tot ce fac, ca primar, este pentru binele locuitorilor comunei Brîncoveni, pentru ca ei să simtă că primarului lor îi pasă!”

249
DISTRIBUIȚI

Interviu cu ION CHEROIU, primarul comunei BRÎNCOVENI

Brîncoveniul – una dintre cele mai vechi vetre de românism autentic. Istorie peste tot. Cât cuprinde, și mai mult decât atât. Leagăn de civilizație, un loc aparte pentru o națiune aflată încă în vremea căutărilor…
Brîncoveniul de astăzi e un loc unde renaște, pas cu pas, satul uitat o vreme îndelungată. Șansa la schimbare a acestei localități a fost în 2012, atunci când oamenii au decis să nu mai voteze salvatori de neam și țară, râuri de promisiuni, ci un om de-al locului, un primar capabil să facă aici ceea ce nimeni nu ar fi crezut că se poate întâmpla.
Administrația Ion Cheroiu este cea mai eficientă dintre cele avute de această comună, după 1989. A început să redea încrederea oamenilor, iar acest lucru înseamnă foarte mult. Despre ce se întâmplă în Brîncoveni, astăzi, cea mai potrivită sursă de informare este chiar edilul localității. Omul capabil să ne vorbească despre Brîncoveniul de astăzi ca despre un pariu cu sine. Ca despre ce a găsit și ce a făcut până în prezent. Și nu sunt puține lucruri…

 

– A trecut un an de la preluarea celui de-al doilea mandat al dumneavoastră în fruntea comunei Brîncoveni. Ce ați promis și ce ați putut face în acest interval de timp?
– Până la ora actuală, în această zi de marți, 6 iunie 2017, în comuna Brîncoveni s-au finalizat și sunt în derulare 18 proiecte. Sunt proiecte importante, benefice localității noastre și cetățenilor din comuna Brîncoveni. Spre exemplu, în aceste zile se închide proiectul de asfaltare DC 80, care are o lungime de 4,6 kilometri și leagă DN 64, de satele Brîncoveni, Ociogi și Mărghieni. În paralel cu acest proiect am mai deschis în urmă cu doi ani un altul ce cuprinde asfaltarea tuturor străzilor din comuna noastră, respectiv 6,7 kilometri, care la rândul lor se încheie în aceste zile. Cel din urmă este un proiect mai modern, cu șanțuri și podețe betonate, iar eu mă bucur că la ora actuală comuna Brîncoveni are 98% străzi asfaltate.

– Ce alte proiecte mai aveți în plan, domnule primar?
– Să știți că nu am stat degeaba, fapt pentru care am încercat să prindem și proiectul pentru apă și canal pe care, din păcate, n-am reușit să-l susținem cu bani de la Uniunea Europeană din cauza unor norme din lege care sunt mai mult sau mai puțin favorabile. Nu sunt singurul primar în această situație, dar nu avem încotro și trebuie să ne adaptăm. În ceea ce mă privește am fost nevoit să intru prin Ordonanța 28, sperând ca în perioda următoare să putem demara măcar proiectul pentru apă, iar asta fără să spargem și să afectăm munca pe care am depus-o în amenajarea străzilor din comuna Brîncoveni. Despre canal nu vreau să fac acum prea multe promisiuni, dar am convingerea că-n toamna acestui an vom demara și acest proiect. Din păcate, nu am avut parte de mai multe proiecte prinse în anii anteriori primului meu mandat, dar iată că, pas cu pas, începem să ne mișcăm și, cred eu, o facem foarte bine.

– Mergând în primul mandat, ce proiecte de suflet ne poate enumera primarul Ion Cheroiu de la Brîncoveni?
– Au fost multe și fiecare are o semnificație aparte pentru mine. Cu toate astea, din primul mandat mă mândresc cu centrală termică la școală și la grădiniță, cu un sediu nou al primăriei, realizat cu fonduri de la Uniunea Europeană, și care era absolut necesar. Și spun asta ținând cont de faptul că noi aveam o primărie care funcționa din anul 1896, cu 4 birouri și 18 funcționari. Prin urmare, am prins o fostă brutărie pe care am reabilitat-o, am dotat-o cu toate cele necesare și am făcut-o să arate așa cum este astăzi. Mai departe, am achiziționat două microbuze școlare, astfel încât elevii să se poată deplasa în siguranță și mult mai ușor către cursuri și ulterior spre casă. Și tot în legătură cu acest subiect vă mai pot spune că avem școala modernizată în proporție de 80%, iar astăzi se lucrează la acoperiș, cu promisiunea că la 15 septembrie va fi gata să-și primească elevii în clase. Tot în această primăvară am prins și proiectul de reabilitare, modernizare și extindere Dispensar Comunal Brîncoveni, iar eu, personal, mă mândresc foarte mult cu faptul că avem aici un cabinet stomatologic, doi medici de familie și o farmacie, strictul necesar din punct de vedere al asistenței medicale.

– Proiecte de viitor?
– Sunt multe, oamenii le știu, au încredere în noi, iar eu le mulțumesc pentru susținere și îi asigur că le vom duce la bun-sfârșit. Spre exemplu, vreau să facem o restaurare a bisericilor din Mărgheni și Văleni, mai vreau un teren de fotbal sintetic, la școală, mai micuț, cu nocturnă, plus un punct sanitar în satul Văleni, astfel încât, o zi pe săptămână cetățenii să meargă la cel mai apropiat medic din satul lor… Tot ce fac, ca primar, este pentru binele locuitorilor comunei Brîncoveni, pentru ca ei să simtă că primarului lor îi pasă!

– Cum se pot crea locuri de muncă pentru oameni, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să plece la Slatina sau la Caracal?
– E unul din proiectele pentru care mă zbat și încerc să caut cât mai multe soluții. Din păcate, din acest punct de vedere, al creării locurilor de muncă, e ceva mai greu, iar asta și din cauza fatului că ne aflăm la mijlocul distanței dintre Slatina și Caracal – la 19 și, respectiv, 20 de kilometri. Tinerii preferă să meargă acolo, au microbuze din oră în oră, iar eu, deși încerc să îi atrag spre casă mi-e foarte greu să fac lucrul acesta. Le-am propus să înființăm o croitorie, o secție de tricotaje, dar cu toate că avem destule fete în comună care lucrează în acest domeniu, la Slatina, nu vor să lucreze acasă. Motivul nu-l cunosc, dar poate că le convine mai mult așa, știind că mai fac niște cumpărături de la piață, că au copilul la liceu acolo și altele de genul acesta… E drept că avem și mulți tineri plecați, iar lucrul acesta se vede pentru că majoritatea dintre ei câștigă bani frumoși pe care vin și îi investesc aici, în comuna Brîncoveni. Desigur, lucrul acesta mă bucură, le mulțumesc pentru asta, dar, pe de altă parte, mă și întristează când văd că nu avem mână de lucru aici, la noi, acasă. Cred că s-au obișnuit acolo și nu mai vor să se întoarcă atât de repede la Brîncoveni, cu toate că ne-am mișcat și noi și am redat o altă imagine acestei localități. Dar, cine știe, poate că toate aceste îi vor determina ca într-o bună-zi să se întoarcă…

– Crește numărul autorizațiilor de construcție, de la an la an, în Brîncoveni?
– Crește, se vede lucrul acesta, iar pe noi ne bucură și ne dă speranțe că suntem pe drumul cel bun. Că satul românesc, aici, la Brîncoveni, începe să redevină ceea ce-a fost cândva și ne dorim cu toți să fie!

– Aveți, aici, la Brîncoveni, și un ansamblu folcloric. Ce ne spuneți despre el?
– Înainte de toate, de la 1 iunie 2009, am fost director al Căminului Cultural la nivelul Primăriei Brîncoveni, iar la unul din evenimente am constatat că ginerele și mireasa nu știau să joace nuneasca. De aceea, eu, ca director m-am tot gândit ce aș putea face pentru a îndrepta aceste lucruri. Sunt obiceiuri care, din păcate, s-au pierdut la nivelul comunelor din România… Drept urmare, am înființat Ansamblul Folcloric „Mugurașii Brîncovenilor”, începând mai întâi cu călușarii, cu atât mai mult cu cât zona noastră Ociogi – Mărgheni, este o zonă cu tradiție călușărească. Spre exemplu, aici, călușul se juca încă din anul 1852, iar astăzi avem peste 70 de călușari în comuna Brîncoveni, pe trei generații: de la cei mai mici, la cei mai mari. Mai mult, acum, de Rusalii, mi-am adus cu mare drag aminte de tradițiile și de obiceiurile călușărești și m-am bucurat de inițiativa avută în anul 2009, când a luat ființă acest ansamblu, perioadă în care tinerii noștri au participat la numeroase festivaluri naționale și internaționale, iar luna trecută s-au întors de la Sighetul Marmației unde au câștigat locul întâi, lucru îmbucurător dacă ținem cont de faptul că acolo au mai fost prezenți reprezentanți din șase țări și alte douăzeci de județe. Așadar, vrem să păstrăm strâns obiceiurile de altă dată și să ne aducem cu drag aminte de cei care au fost înainte…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here