Acasă Interviu Interviu cu Ilie Chitez, primarul comunei Bobicești, județul Olt

Interviu cu Ilie Chitez, primarul comunei Bobicești, județul Olt

305

„Vom continua proiectul cu panourile solare pentru a deveni o comună autonomă energetic”

Puține localități din Olt sunt un manual aplicat de administrație publică locală. Le numeri cu greutate, pe degete, iar dacă astăzi infrastructura de nivel urban se regăsește în satele acelor comunități, putem vorbi, aici, de primari dedicați, de oameni care au înțeles că nu va veni nimeni de la… județ, sau de la nu știu care minister, să te întrebe, fie de sănătate, fie de nevoile și așteptările oamenilor în fruntea cărora te aflii.

Din profilul rândurilor de mai sus se poate extrage, cu ușurință, Bobiceștiul. Una dintre cele mai tranzitate localități din Olt, atunci când mașina te duce de la Slatina spre Craiova, până să întri în Balș, asta chiar dacă așezarea efectivă se lasă spre dreapta.

În fruntea celor peste trei mii de locuitori, din 2004, se află Ilie Chitez, un pariu câștigat de oamenii locului, în urmă cu mai bine de zece ani, atunci când au mers pe mâna unui om mai tânăr, mai așezat și, paradoxal, atunci mult prea reținut în promisiuni deșarte.

Astăzi, Bobiceștiul constituie chiar un loc tentant pentru cei care vor să lase în spate aglomerația urbană și să se retragă la o casă cu ceva curte, dar unde să ai toate condițiile, ca la oraș. Despre prezent, despre ce mai e de făcut de acum încolo, dar și sub forma unei radiografii, a unei stări generale, Ilie Chitez vorbește deschis…

– Ce a însemnat anul 2014 pentru dezvoltarea comunei Bobicești?

– E greu să vorbești, în administrație, doar desopre un an, să-l extragi dintr-o perioadă mai lungă. Pentru mine, politica dezvoltării infrastructurii din comuna Bobicești nu se face doar pe un singur an, ci pe o periodă îndelungată. De aceea, v-aș putea spune ce a însemnat pentru mine perioda de până acum, o periodă în care am introdus apă curentă în toată comuna, am reușit realizarea a trei stații de epurare și a unei rețele de 12 kilometri de canalizare – aproape 80% din necesarul comunei, asfaltarea a 6,5 kilometri de drum, introducerea gazelor naturale pe aproximativ doi kilometri… Vorbim aici de infrastructura atât de necesară nouă, de condițiile pe care și le doresc cetățenii în fiecare localitate. În ziua de azi, fără așa ceva nu se mai poate. Sunt lucruri necesare pentru orice localitate din această țară. Față de alții, noi ne-am mișcat mai repede.

– În afară de drumuri, rețele de apă și canalizare, infrastructura unei localități are și alte componente?

– Nu am spus încă nimic de școlile din Bobicești, aduse la zi, dotate cu tot ce este nevoie, nu am vorbit încă de dispensarul medical pe care l-am înființat în satul Leotești, ce deservește satele Mirila, Leotești și Belgun. Mai mult, în 2014 am rezolvat și cu dispensarul de la Bobicești care funcționa într-o clădire a unui fost proprietar, iar după ce acesta și-a reconstituit dreptul de proprietate stăteam acolo cu chirie, dar între timp l-am cumpărat și chiar modernizat. Și aceste lucruri sunt necesare pentru a asigura cetățenilor ce te-au investit, cu încredere și așteptare, condiții normale de trai.

– În ceea ce privește activitatea culturală din zonă?

– În domeniul cultural am înființat un ansamblu de dansuri populare, căminul de la Bobicești a fost modernizat, iar lucrurile sunt așezate la locul lor, așa cum ne dorim cu toții.

– Oamenii se uită în buzunar atunci când trebuie să plătească servicii de utilitate publică. Cât este un metru cub de apă la Bobicești?

– Prețurile sunt bune. Chiar foarte bune, aș spune eu, și sunt convins că asta ar spune și cetățenii localității noastre. Astfel, pentru apa potabilă avem un preț de 1,86 lei, iar la canalizare avem un leu pentru metrul cub de apă folosită, deversată în rețeaua comunală.

– Sunt receptivi cetățenii? S-au conectat la aceste servicii de utilitate publică?

– Acolo unde avem apă s-au racordat deja peste 80% din cetățeni, iar acolo unde avem canal sunt conectați în jur de 20%. E drept că în acest ultim caz racordarea se face mai greu pentru că înainte de a se racorda omul trebuie să aibă în casă, amenajată, o baie, o chiuvetă, o toaletă.. Este un proces mai greu, dar sunt convins că se vor racorda din ce în ce mai mulți.

– De la ce adâncime sunt puțurile de apă?

– 120 de metri. Apa e bună, doar că folosirea necorespunzătoare a dejecțiilor de grajd, a azotaților și a substanțelor din agricultură a făcut să ajungă amoniu, chiar și la această adâncime. Plătim astăzi prețul pentru excesele chimizării agriculturii și pentru neglijența în administrarea gunoaielor de grajd…

– Și totuși, cine se face vinovat pentru asta?

– Vina le aparține celor care forează puțuri, pentru că nu izolează între ele straturile de apă, iar asta face ca apa murdară de suprafață să treacă și să ajungă chiar și la adâncimea de peste 120 de metri. Cu toate astea, avem deja un proiect, am cumpărat o parte din utilaje, astfel încât în luna iulie, august să ne găsească cu stația de tratare dată în folosință.

– Sunteți una dintre comunele Oltului pe raza căreia s-au instalat, de mulți ani, panouri de energie solară. Ce înseamnă asta și care sunt beneficiile pe care comunitatea le are de pe urma acestei investiții?

– Așa cum știți, investitorii sunt privați, iar asta face ca beneficiul cel mai mare să-l aibă ei. Este normal să fie așa, dar nici comuna noastră nu duce lipsă de beneficii. Spun asta pentru că terenul pe care-l ocupă generează impozite și taxe, plățile sunt mult mai mari, nemaifiind teren arabil, iar noi am vrea ca astfel de suprafețe să fie mult mai întinse. În paralel cu asta, în anul 2010 noi am depus un alt proiect ce nu a obținut încă finanțare, referitor la producerea de energie, atât cât are nevoie comuna noastră, dorindu-ne să nu mai plătim nimic în plus pentru iluminatul public, stațiile de epurare etc. Este un proiect pe care-l avem sub observație, așteptăm să apară ghidurile, să le depunem pe fondurile europene și să obținem efectul dorit: să fim autonomi din punct de vedere energetic.

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră repartiția sumelor necesare bugetului local de către Ministerul Finanțelor, fără să mai treceți prin Consiliul Județean?

– Ideea este una bună, având în vedere că se elimină una din treptele de până acum, ce țin de Consiliul Județean. Spun „idee” pentru că sumele, oricât am vrea noi, nu sunt atât de mari, chiar dacă nu mai trec pe la consiliu… Pe de alată parte, noi suntem într-o poziție mult mai avantajată, avem ceva lucrări făcute în infrastructură și față de alte comune nu ne putem văieta. Sunt 15 miliarde lei vechi, bani din care trebuie să faci atâtea lucruri și de aceea spun că nu prea ajung, dacă ținem cont că, spre exemplu, la Bobicești, cu apă, canal, gaze, bugetul de funcționare se apropie de 10 miliarde. Iar diferența de cinci miliarde, numai pentru investiții, nu este mare lucru…

– Vor fi noi retrageri pe fonduri europene pe axa 2017-2022. Ce vreți să faceți? Ce ținte aveți?

– Obiectivul principal, primul ce va intra în lucru la Bobicești va fi canalizarea ultimului sat, Bechet, următorul obiectiv va ține de asfaltarea ulițelor străzilor laterale, vom continua proiectul cu panourile solare pentru a deveni o comună autonomă energetic, dar nu vom neglija nici școlile ce trebuie periodic îmbunătățite.

– Aveți de toate în clipa de față, domnule primar. Totuși, despre investitori și locurile de muncă ce ne puteți spune?

– Rămâne marea problemă a noastră, a tuturor. Sunt, din păcate foarte puțini investitori pe raza comunei Bobicești, cu toate că noi avem toate condițiile pe care le cer. Cred însă că în afară de asta mai trebuie și-un mediu favorabil, un mediu politic pe care, recunosc, nu-l prea avem. Cu toate astea, se așteaptă acum un nou cod fiscal, se așteaptă să se schimbe politica față de agenții economici și față de investitori, iar noi sperăm să fie de bun augur pentru localitatea noastră.

– Poate că da, dar până acolo, ANAF-ul vine și închide un agent economic pentru un prejudiciu de 3 sau 10 lei. Ce ar mai fi de zis?

– Prea multe nu sunt de spus. Probabil așa au hotărât ei să ordoneze agenții economici, cu toate că, personal, consider că noi greșim atunci când copiem de pe la alte state aceste politici fiscale. Spre exemplu, facem o copie după Franța, dar uităm că acolo oamenii, cei care respectă legea, indiferent că sunt de-o parte sau alta, că sunt agenți economici sau cei care controlează, ca să ajungă acolo au trebuit să treacă prin multe alte etape. Ei au o altă cultură, iar noi ar trebui să înțelegem lucrul acesta, când vrem să importăm de la alții concepte de politici publice.

– În ansamblu, credeți că țara asta merge spre bine?

– Mi-ar plăcea să spun că România este pe drumul bun, dar.. nu prea cred!

– Și-n cazul acesta, ce-ar fi de făcut? Se poate face ceva pe termen scurt? Se pot face politici publice de pe urma cărora cetățeanul să simtă că-l bagă și pe el cineva în seamă?

– Adevărul este că se pot face multe, dacă se vrea. Există în țară zone, localități în care nu totul merge cum ne-am dori, dar sunt atâtea lucruri bune și cred că tocmai acelea ar trebui scoase în față și date ca model.

– Înainte de Centura Slatinei, cred că ar fi mai necesară Centura la Balș. Mai credeți în ea? Se poate face?

– Întotdeauna speranța moare ultima. Cu toate astea, așa cum v-am răspuns la sensul în care se-ndreaptă România, cred că Centura de care vorbeați nu se realizează foarte curând la noi.

– Avem, de cinci luni, un președinte nou de țară. Vă place stilul prin care Klaus Iohannis înțelege să fie șeful acestui stat?

– Până la ora aceasta îmi place că nu mai avem un președinte care să stea toată ziua pe la televizor. A dispărut circul acela care era pe vremea lui Băsescu și ăsta este un lucru bun. Mai departe, că este bine sau nu ce face Iohannis, că apare rar sau că vorbește puțin, vom vedea ce va mai fi. Cred însă că oamenii ar trebui să urmărească faptele și să renunțe la circ. Lucrul acesta nu folosește nimănui! Iar circul nu îl vedem doar noi în România ci îl mai văd și cei care fac MCV-ul, analizează și trag concluzii…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here