În 2008, la patru ani după ce Şopârliţa îşi declarase independenţa de Pârşcoveni, în urma unei reparaţii administrative făcute în anul 2004, când guvernul premierului Năstase a aprobat reînfiinţarea unor localităţi desfiinţate abuziv în urma reformei administrative din 1968, primar ales în satul redevenit comună era Cristinel Neagu.
Venea din corpul funcţionarilor publici, de pe poziţia omului care niciodată nu-şi refuzase consătenii atunci când nevoia îi împingea pe aceştia spre un act administrativ. Din interior, tânărul Neagu avusese capacitatea să vadă pe deplin ce nu merge în administraţie, ce vor oamenii şi ce trebuie sau nu trebuie să facă un primar. Victoria sa fost categorică. Din primul tur.
Schimbarea la faţă a Şopârliţei a avut suficiente elemente în timpul primului mandat. Mai departe, în prezent, localitatea cunoaşte transformări, iar aceste lucruri nu au nevoie de vorbe. Ele se văd. Chiar şi de cei care nu vor să aibă ochi să le vadă…
Comuna e un şantier
Situaţia pânzei freatice în satul românesc e o bombă cu ceas. Nitriţii şi nitraţii, dacă ar putea fi duşi la export, am deveniu cel mai important furnizor din lume. Numai că, aceste substanţe periculoase prezente în apa potabilă, care pun sănătatea oamenilor în pericol, pot fi evitate numai dacă se investeşte masiv în reţele de alimentare cu apă conectate la puţuri forate la mare adâncime.
La Şopârliţa se lucrează în acest sens. Asta pentru că primarul Cristinel Neagu a făcut demersuri şi poteci la Consiliul Judeţean şi la guvern pentru a fi sprijinit în aprobarea finanţării acestei investiţii.
Aşa se face că: „Se lucrează la realizarea reţelei de apă publică, iar în funcţie de fondurile alocate de guvern sperăm să rezolvăm cât mai rapid această problemă. De altfel, până acum s-au efectuat lucrări în proporţie de 40%, iar valoarea totală a proiectului, cu TVA cu tot, este de 13,5 miliarde lei”, după cum declară edilul localităţii, cel care ştie că un astfel de proiect, odată început, va aduce confort, sănătate şi siguranţă.
În aceeaşi notă, a marilor investiţii, există speranţe că la anul vor demara lucrările şi la efectuarea unei reţele proprii de canalizare. Şi nu sunt doar aşteptări, sunt paşi făcuţi cu certitudine. Investiţia este aprobată, licitaţia este câştigată, iar procedurile privind aprobarea finanţării sunt în derulare. Asta, pe fondul în care cealaltă componentă a infrastructurii, reţeaua de drumuri, este într-un stadiu avansat de reabilitare şi modernizare: peste 70% din totalul căilor de acces comunale este asfaltat.
Renaşterea căminului cultural din Şopârliţa
Una dintre cele mai importante investiţii derulate în localitate este cea care arată grija edilului faţă de fenomenul cultural, faţă de promovarea valorilor locale. Printr-un proiect susţinut în cadrul Grupului de Acţiune Locală „Plaiurile Olteţului“ la care Şopârliţa este parte, aici se desfăşoară în prezent lucrări susţinute la prima reparaţie capitală a căminului cultural din localitate, care are loc la un nivel asemuit chiar cu reconstrucţia edificiului.
Iată ce declară primarul despre această investiţie: „Prin GAL, am derulat un proiect privind modernizarea căminului cultural din Şopârliţa. Se lucrează de aproape trei săptămâni, suntem undeva la 20%-30% din lucrare şi, ca şi în cazul reţelei de apă, în funcţie de fondurile alocate ne dorim derularea cât mai rapidă a proiectului”.
Premianţii de pe scenele României
Una dintre cele mai importante realizări ale primarului Neagu de la Şopârliţa este redescoperirea filonului cultural din localitate. Căluşarii locului au deja, în perioda mandatului actualului edil, performanţe demne de invidiat. Un premiu întâi la „Pomul Vieţii” de la Balş, un acelaşi loc la „Floare de tei” în Corabia, şi lista continuă cu o mare performanţă: Ansamblul Folcloric „Cununa” din Şopârliţa, marele câştigător al celei de-a XVI-a ediţii a „Căluşului Românesc”, ce a demonstrat, în cea de-a XVI-a ediţie a concursului „Căluşului Românesc”, că merită să ia trofeul ediţiei. Pe toată durata concursului, ansamblul a fost susţinut de către primarul din Şopârliţa, Cristinel Neagu, fondatorul ansamblului, un edil care se implică asiduu în viaţa culturală a comunei şi susţine orice proiect cultural. Trofeul a fost înmânat coregrafului ansamblului, George Ghiţă, şi primarului localităţii, Cristinel Neagu. Căluşarii de la Ansamblul Folcloric „Cununa”, din comuna Şopârliţa, vor păstra titlul de cei mai buni din ţară, până anul viitor, când alt ansamblu îi va convinge pe cei din juriu că sunt cei mai buni, aşa cum au făcut cei din Şopârliţa anul acesta.
O autoutilitară sanitară, gata să intervină la nevoie
Primarul Cristinel Neagu de la Şopârliţa nu aşteaptă minuni de la alţii, ştie că, dacă ai o nevoie, cel mai bun lucru e să acţionezi singur. În acest sens, după drumuri lungi şi dese, după eforturi de convingere făcute, rezultatele nu au lipsit: responsabilii de la Direcţia de Sănătate Publică Olt au înţeles că o autoutilitară sanitară, nefolosită de ei la centru, poate fi alocată către Şopârliţa. Acolo unde, în caz de nevoie este mai mult decât necesară.
Şopârliţa
Primarul Neagu, omul care vorbeşte prin faptele sale
În 2008, la patru ani după ce Şopârliţa îşi declarase independenţa de Pârşcoveni, în urma unei reparaţii administrative făcute în anul 2004, când guvernul premierului Năstase a aprobat reînfiinţarea unor localităţi desfiinţate abuziv în urma reformei administrative din 1968, primar ales în satul redevenit comună era Cristinel Neagu.
Venea din corpul funcţionarilor publici, de pe poziţia omului care niciodată nu-şi refuzase consătenii atunci când nevoia îi împingea pe aceştia spre un act administrativ. Din interior, tânărul Neagu avusese capacitatea să vadă pe deplin ce nu merge în administraţie, ce vor oamenii şi ce trebuie sau nu trebuie să facă un primar. Victoria sa fost categorică. Din primul tur.
Schimbarea la faţă a Şopârliţei a avut suficiente elemente în timpul primului mandat. Mai departe, în prezent, localitatea cunoaşte transformări, iar aceste lucruri nu au nevoie de vorbe. Ele se văd. Chiar şi de cei care nu vor să aibă ochi să le vadă… (Claudiu ENE)
Comuna e un şantier
Situaţia pânzei freatice în satul românesc e o bombă cu ceas. Nitriţii şi nitraţii, dacă ar putea fi duşi la export, am deveniu cel mai important furnizor din lume. Numai că, aceste substanţe periculoase prezente în apa potabilă, care pun sănătatea oamenilor în pericol, pot fi evitate numai dacă se investeşte masiv în reţele de alimentare cu apă conectate la puţuri forate la mare adâncime.
La Şopârliţa se lucrează în acest sens. Asta pentru că primarul Cristinel Neagu a făcut demersuri şi poteci la Consiliul Judeţean şi la guvern pentru a fi sprijinit în aprobarea finanţării acestei investiţii.
Aşa se face că: „Se lucrează la realizarea reţelei de apă publică, iar în funcţie de fondurile alocate de guvern sperăm să rezolvăm cât mai rapid această problemă. De altfel, până acum s-au efectuat lucrări în proporţie de 40%, iar valoarea totală a proiectului, cu TVA cu tot, este de 13,5 miliarde lei”, după cum declară edilul localităţii, cel care ştie că un astfel de proiect, odată început, va aduce confort, sănătate şi siguranţă.
În aceeaşi notă, a marilor investiţii, există speranţe că la anul vor demara lucrările şi la efectuarea unei reţele proprii de canalizare. Şi nu sunt doar aşteptări, sunt paşi făcuţi cu certitudine. Investiţia este aprobată, licitaţia este câştigată, iar procedurile privind aprobarea finanţării sunt în derulare. Asta, pe fondul în care cealaltă componentă a infrastructurii, reţeaua de drumuri, este într-un stadiu avansat de reabilitare şi modernizare: peste 70% din totalul căilor de acces comunale este asfaltat.
Renaşterea căminului cultural din Şopârliţa
Una dintre cele mai importante investiţii derulate în localitate este cea care arată grija edilului faţă de fenomenul cultural, faţă de promovarea valorilor locale. Printr-un proiect susţinut în cadrul Grupului de Acţiune Locală „Plaiurile Olteţului“ la care Şopârliţa este parte, aici se desfăşoară în prezent lucrări susţinute la prima reparaţie capitală a căminului cultural din localitate, care are loc la un nivel asemuit chiar cu reconstrucţia edificiului.
Iată ce declară primarul despre această investiţie: „Prin GAL, am derulat un proiect privind modernizarea căminului cultural din Şopârliţa. Se lucrează de aproape trei săptămâni, suntem undeva la 20%-30% din lucrare şi, ca şi în cazul reţelei de apă, în funcţie de fondurile alocate ne dorim derularea cât mai rapidă a proiectului”.
Premianţii de pe scenele României
Una dintre cele mai importante realizări ale primarului Neagu de la Şopârliţa este redescoperirea filonului cultural din localitate. Căluşarii locului au deja, în perioda mandatului actualului edil, performanţe demne de invidiat. Un premiu întâi la „Pomul Vieţii” de la Balş, un acelaşi loc la „Floare de tei” în Corabia, şi lista continuă cu o mare performanţă: Ansamblul Folcloric „Cununa” din Şopârliţa, marele câştigător al celei de-a XVI-a ediţii a „Căluşului Românesc”, ce a demonstrat, în cea de-a XVI-a ediţie a concursului „Căluşului Românesc”, că merită să ia trofeul ediţiei. Pe toată durata concursului, ansamblul a fost susţinut de către primarul din Şopârliţa, Cristinel Neagu, fondatorul ansamblului, un edil care se implică asiduu în viaţa culturală a comunei şi susţine orice proiect cultural. Trofeul a fost înmânat coregrafului ansamblului, George Ghiţă, şi primarului localităţii, Cristinel Neagu. Căluşarii de la Ansamblul Folcloric „Cununa”, din comuna Şopârliţa, vor păstra titlul de cei mai buni din ţară, până anul viitor, când alt ansamblu îi va convinge pe cei din juriu că sunt cei mai buni, aşa cum au făcut cei din Şopârliţa anul acesta.
O autoutilitară sanitară, gata să intervină la nevoie
Primarul Cristinel Neagu de la Şopârliţa nu aşteaptă minuni de la alţii, ştie că, dacă ai o nevoie, cel mai bun lucru e să acţionezi singur. În acest sens, după drumuri lungi şi dese, după eforturi de convingere făcute, rezultatele nu au lipsit: responsabilii de la Direcţia de Sănătate Publică Olt au înţeles că o autoutilitară sanitară, nefolosită de ei la centru, poate fi alocată către Şopârliţa. Acolo unde, în caz de nevoie este mai mult decât necesară.
