Își face simțită prezența tot mai des în acțiunile pe care le interprindem sentimentul de stres la locul de muncă. Pentru că stresul la locul de muncă afectează sănătatea şi starea de bine a angajaţilor, acest aspect trebuie să ne preocupe, deoarece starea de bine a angajaților interferează cu performanța în muncă, respectiv cu profitul, iar stresul corelează cu greșelile, accidentele la locul de muncă, altfel spus, cu pierderile unei firme.
Când apare stresul la locul de muncă?
Stresul apare atunci când poziția în organizație este subestimată sau nu este respectată, când apare supraîncărcarea în sarcini, dezorganizarea, din cauza alocării neadecvate a timpului necesar pentru efectuarea unei activități. Pe de altă parte, prea puține activități alocate pot provoca, de asemenea, stres. În acest caz, nemulțumirea este provocată de plictiseală, de sentimentul de a „nu fi util”, deoarece prea puține activități delegate pot face persoana să se simtă nevaloroasă sau cu abilități care nu sunt valorizate. Lucrul peste program poate provoca boli și modificări psihologice negative precum anxietate și frustrare.
Fișa postului reprezintă caracteristicile rolului prezentate angajatului. Când fișa postului nu se respectă, apare ambiguitatea rolului la locul de muncă, conflictul rolului. Ambiguitatea rolului ar putea conduce la neîncrederea colegilor și implicit o relație negativă cu aceștia la locul de muncă și la scăderea performanței în anumite sarcini la locul de muncă. Enumerăm lipsa de recompensă pentru performanța în muncă obținută, responsabilități excesive și autoritate limitată, posibilitate scăzută de a lua decizii sau lipsa oportunității de utilizare a abilităților personale. În situațiile în care rolul nu este în concordanță cu interesele și aspirațiile personale ale angajatorului, stresul organizațional este inevitabil. Ca și consecințe, întâlnim scăderea satisfacției profesionale și a stimei de sine, o nemulțumire generală față de viață și un sentiment că totul este inutil, ceea ce duce la o stare de spirit deprimantă, motivație scăzută la locul de muncă și ideea de a renunța la job.
Printre factorii stresori amintim și de conflictul interpersonal, care creează aspecte negative asupra stării psihologice a angajatului și-i irosește inutil timpul de lucru, făcându-l mai puțin eficient și mai puțin productiv și creativ la locul de muncă. De asemenea, violența și hărțuirea la locul de muncă, cauzând daune severe ale sănătății, angajații suferind de abuz fizic și verbal.
Incertitudinea locului de muncă cauzează posibile sentimente de nesiguranță, de instabilitate. Datele unui studiu au arătat că percepția insecurității postului este asociată cu scorurile scăzute ale percepției asupra propriei stări de sănătate, precum și cu creșterea stresului și a utilizării de medicamente.
Aș vrea sa punctez și conflictul muncă-familie în care mulți ne regăsim. Pe de o parte, munca peste program diminuează timpul petrecut cu familia, iar pe de altă parte, angajații trebuie să ia deseori decizii referitoare la loialitatea față de familie vs față de cerințele apărute la serviciu.
Cele mai frecvente efecte ale stresului asupra performanței în muncă sunt: disponibilitate redusă pentru lucru, absenteismul, performanța și productivitatea în muncă scăzută, creșterea plângerilor din partea clienților. Oamenii pot continua să vină la muncă presați de stres, însă în acest caz vor performa ineficient. Managerii și liderii de grup trebuie să caute și să observe aceste schimări și să fie alerți la semnele stresului excesiv atât în cazul lor personal cât și în cazul celorlalți angajați, colegi de serviciu.
Ce putem face astfel încât să diminuăm stresul la locul de muncă?
Poate mulți vă gândiți la faptul că e necesar să facem ceea ce ne place pentru a nu mai fi stresați la locul de muncă. Aveți dreptate. Însă, și acolo tot despre stres vorbim. Să presupunem că va deschideți o afacere. Va începe stresul continuu să o faceți să aibă profit, să găsiți clienți, colaboratori, contracte. După ce vă veți dezvolta, va trebui să vă angajați personal, care nu va răspunde promt la cerințele voastre, la dorințele voastre, probleme se ivesc, responsabilitatea este mai mare și câștigați ce poate v-ați dorit mereu: să nu vă mai facă șeful programul! Ghiciți ce? Acum vi-l fac clienții! Și aveți program nonstop… pentru că vă gândiți mereu la dezvoltarea afacerii dvs!
Dacă nu avem curajul și posibilitatea să facem ceea ce ne dorim, atunci putem vedea ce schimba la locul de muncă. Pentru asta, este necesar să facem o listă cu factorii stresori de la locul de muncă.
Poate îmbunătățim comunicarea cu colegii, cu clienții, să fim mai amabili, mai prietenoși, mai disponibili, mai implicați. Ne putem personaliza spațiul în care lucrăm, ne putem organiza timpul la locul de muncă în așa fel încât să nu ne mai aglomerăm, putem învăța să prioritizăm sarcinile și foarte important, să transformăm stresul negativ în stres pozitiv! De asemenea, putem îmbunătăți și viața personală, făcându-ne timp pentru noi, pentru nevoile noastre, pentru hobby-urile noastre, să mergem la coafor, să vedem un film bun, să citim o carte, să petrecem timp de calitate cu familia, cu soțul, cu copiii. Este important! Ne ajută să ieșim din monotonia jobului, timpul personal ne ajută „să trăim” și să devenim.
Îmbunătățirea stării interioare de bine, va produce probabil creșteri mici, dar omniprezente în productivitatea la locul de muncă, ce implicit va atrage creșterea încrederii în sine și de aici până la a evolua unde își propui mai este doar un pas!
Pentru că mă preocupă să învățăm să diminuăm stresul la locul de muncă canalizându-l în acțiuni pozitive, am realizat studii în diferite companii. Am dorit, în primul rând, să îi informez pe oameni din grupul de training despre stres, despre consecințele sale, despre cum am putea să îl controlăm împreună. Am dorit, ca psiholog, să ajut angajații firmelor, care se întâlnesc des cu stresul să-l controleze și să-l canalizeze într-o formă constructivă.
Și poate la nivel ideal, mi-am dorit ca participantul să se oprească din alergarea lui, poate necontrolabilă și să analizeze sensul purtării și trăirii sale, relațiile cu colegii săi, relațiile cu cei din jur, în acest fel orientându-se într-un fel satisfăcător și pozitiv către un nou stil de viață.
Am avut curiozitatea de a intra în interiorul organizațiilor și de a vedea dacă oamenii pot învăța să formeze un grup pozitiv la locul de muncă, să fie mai amabili, mai eficienți împreună, ca la finalul zilei să se îndrepte cu energie pozitivă rămasă și acasă, la familie; dacă oamenii pot învăța să controleze stresul, dacă oamenii sunt deschiși către dezvoltare personală. Și ce credeți? POT!
Dacă o firmă și-ar da seama de importanța dezvoltării personale a angajatului, de nevoile sale, astfel încât să poată să îl motiveze, dacă ar avea „grijă” de stresul lui, de starea de bine, atunci lucrurile ar fi simple pentru toată lumea: firmele ar avea performanța pe care și-o doresc, iar angajații ar avea o stare de bine la locul de muncă, ar fi motivați și fideli companiei.
Psiholog – Andreea Ioana Gheorghe
