7 zile în subsidiar

Tensiuni mari în cadrul liberalilor din Slatina. În afara a două-trei doamne care vin mai des pe la partid, nimeni nu-l vede pe Marius Bălaşa câştigătorul alegerilor locale din vara acestui an. Doar copreşedintele Ştirbu este singurul bărbat de lângă doamnele care promovează ideea cu actualul candidat propus… În aceste condiţii, în situaţia în care Bălaşa va confirma pierderea funcţiei de primar, e posibil ca şi Ştirbu, susţinătorul său principal, să plătească politic un asemenea eşec. Asumat. Altfel, nici nu se poate. Aşa că, după locale, până să ajungă în furcile criteriilor de integritate, la Olt, Ştirbu să se retragă din politică! Indiferent cât de bine ar jongla anticipatul eşec cu Bălaşa, acesta nu mai are nicio şansă. Practic, va trebui să-şi construiască o altă platformă socială care să-i încarce, util, imensul timp liber pe care îl va avea de atunci încolo. Fie revine în comerţul cu băuturi, fie îşi redescoperă vocaţia de slujitor al Domnului…

 

Direcţia Naţională Anticorupţie a mediatizat cazul directorului medical al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Olt. Mai precis, e vorba de Ortanţa Ciobanu, cea care a fost trimisă în judecată pentru o concurenţă de fapte imputabile acesteia, prin care se reţin următoarele: luare de mită şi fals în înscrisuri. Mai precis, aceasta ar fi primit de la mai mulţi elevi de postliceală sanitară, în total, suma de 2300 de lei, bani strânşi în urma evaluării defectuase a persoanelor care urmau să susţină un examen de competenţă. Fapta ar fi fost săvârşită în 2012, iar ancheta a durat mai bine de un an. Declaraţii administrate cu probe, confruntări de persoane, toate pentru a instaura un climat normal de lege şi ordine. Altfel, până la urmă, suma e derizorie şi, cu siguranţă, cheltuielile avansate şi făcute de stat au fost infinit mai mari. Însă, legea e lege, iar pentru Ortanţa Ciobanu cam de aici încolo începe calvarul prin sălile de judecată…

 

La sfârşitul lui 2015, oamenii patronatului de la Electrocarbon au reuşit să ţină sub preş o manifestare spontană de nemulţumire a celor care mai muncesc aici. Oamenii vor mai mult decât salariul minim pe economie, condiţii decente şi dreptul de a fi respectaţi pentru munca depusă. Întrucât apele s-au calmat repede, aceeaşi conducere a trecut la măsuri: la unii dintre angajaţi s-a diminuat salariul cu 33 de procente. O practică unică în istoria industriei oltene, nemaiîntâlnită în metalurgie. Din păcate, situaţia firmei nu e deloc roză. Angajaţii văd diminuarea pieţei de desfacere, iar pierderea contractelor pe zona electrozilor siderurgici e o certitudine. Când „certitudine” poate fi sinonim pentru o catastrofă. Altfel, singura realizare din 2015, legată de Electrocarbon, e superbul BMW la volanul căruia umblă fiul directorului general de aici. În schimb, liderii de sindicat, cei care ar trebui să apere interesul salariaţilor care muncesc în credinţă în această firmă, sunt ocupaţi cu alte treburi…

 

La barza chiară, cică-i face un ONG cuib. Povestea e veche de când lumea, iar ultima transpunere în practică a ei a avut loc după zăpada căzută acum câteva zile. Vremea s-a încălzit repede, a mai fost rost şi de o ploaie şi gata… Însă, pe parcursul zilelor când zăpada a fost la înălţime, judeţul a fost curăţat, aşa, pe ici, pe colo, dar nu în toate punctele esenţiale. Pe unele drumuri, chiar dacă s-a circulat, n-a fost rost de un carosabil degajat de zăpadă. Dacă mai punem la socoteală şi pietonii, cetăţeni pe persoană fizică, aşa cum spunea un clasic, până mai ieri în funcţie, căzuţi pe gheaţa de pe trotuare, la Olt chiar nu a fost cel mai bun mod de lucru al autorităţilor economice şi publice, responsabile de deszăpezire. N-a fost nimeni amendat, nici măcar avertizat, semn că cei în drept, fie nu au văzut deficitul de zăpadă, fie au văzut prea bine până unde li se manifestă competenţa în domeniul respectiv. Într-un cuvânt, ca pe timpul lui Marin Diaconescu – prefect: „La Olt nu sunt probleme”!

 

Luni dimineaţă, în jurul orei 04.30, pompierii au găsit un bărbat în vârstă de 56 de ani, decedat, cu arsuri la membrele inferioare şi superioare. În cameră ardeau materiale combustibile (textile, hârtie, materiale plastice şi un cauciuc auto). „Pompierii Detaşamentului Slatina au intervenit (…) în urma unui apel primit prin SNUAU 112, care anunţa faptul că scara este inundată cu fum. La faţa locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă şi spumă şi un echipaj SMURD. Pompierii au constatat că fumul degajat provenea de la o anexă a blocului, fostă ghenă de gunoi, unde îşi făcuse adăpost un bărbat (…). Militarii au deblocat uşa încăperii, în interior fiind găsit un bărbat de 56 de ani, decedat. Cauza probabilă a incendiului este un aparat de încălzire (reşou) defect sau amplasat necorespunzător faţă de materialele combustibile”, potrivit ISU Olt. Altfel, cu amărăciune, mai trebuie spus un lucru: dacă inspectorii de la Slatina, cei de la Protecţia Socială ar fi avut o evidenţă concretă a oamenilor ajunşi în situaţii limită, şi ar fi existat un adăpost temporar, măcar pe perioada frigului, poate că această informaţie nu ar fi existat…

 

După o lungă perioadă de promisiuni, făcute de toată lumea, la sfârşit de decembrie 2015, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina a fost adus un aparat de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN) necesar cât se poate pentru cei care, ajunşi într-o suferinţă, au nevoie de o investigaţie cu un asemenea dispozitiv. Investiţia în RMN a costat vreo 70 de miliarde de lei vechi. Bani strânşi de la Consiliul Judeţean Olt şi de la Ministerul Sănătăţii. Aprobaţi pe vremea când şef la Sănătate era Nicolae Bănicioiu, ginerele primarului de la Scorniceşti, Ion Prioteasa. Acum, poporul trebuie să se roage ca aparatul să funcţioneze bine şi pe o perioadă cât mai îndelungată. Să nu se îmbolnăvească şi el de la computerul tomograf, adus la spital acum vreun deceniu, aparat care a stat mai mult defect şi în concedii medicale. Spre uşurarea operatorilor privaţi care au făcut şi ei un ban cinstit din pricina defecţiunii instrumentului de la spital…

 

Până să se pună industria în mişcare, până să înceapă să duduie economia, la Olt, tot statul face angajări. Un post de şef la Direcţia pentru Cultură, care se tot scoate la concurs şi vreo două pe la Casa de Pensii. În ambele situaţii, e destul de greu. Trebuie să fii tehnocrat, iar prin asta se înţelege să corespunzi unor criterii stricte de vechime, pregătire şi capacitate profesională. E posibil ca pentru aceste slujbe şi la finalul lui 2016 să se scoată mai departe aceleaşi posturi, din nou, la concurs. Oricum, la Cultură e nevoie şi de un acatist preoţesc. Prea puţini sunt cei care au reuşit să reziste în funcţie, atât cât şi-au propus. Altfel, interesant ar fi postul de Expertiză Medicală de la Casa de Pensii. E destul de tentant, iar ocuparea sa induce de la sine o supraveghere atentă din partea celor care fac monitorizare la stat, pe cei predispuşi să primească atenţii şi sugestii.

 

Construit prost de când a fost făcut, pationoarul amenajat de administraţia Slatinei în curtea Corpului B al Liceului Nicolae Titulescu, s-a deschis, în sfârşit, atunci când temperaturile au coborât cu mult sub zero grade Celsius, atât cât să îngheţe apa. Chiar dacă este uşor impropiu, chiar dacă slătinenii nu au o atracţie pentru mersul pe muchia de oţel, el, pationarul, a atras destui amatori şi pricepuţi în tainele patinajului. Va rămâne funcţional atât cât vor vrea fetele frumoase, frumos dezbrăcate, de la rubricile meteo. Altfel, şi trebuie recunoscut, chiar dacă e demontabil, patinoarul amenajat în piaţa publică din Corabia e mult mai modern şi mai funcţional decât cel de la Slatina, îngrijit de persoanele care lucrează la CSM Slatina.

 

Un Crăciun şi un An Nou de neuitat pentru senatorul de Olt, Dan Şova. Fără eforturi financiare, cu pachet de acasă, acesta va ţine minte toată viaţa cumpăna dintre 2015 şi 2016. Sărbători petrecute printre saltele mucegăite, purici din belşug, wc turcesc, apă caldă cu porţia. Nu sunt condiţiile unui stabiliment aparte, ci cele întâlnite în mod real de fostul ministru în celula din „Beciul Domnesc”, sinonim consacrat pentru arestul Poliţiei Capitalei. Acolo unde demnitarul se află de la începutul lui decembrie când, rămas fără imunitate, a fost reţinut 24 de ore, iar, ulterior, arestat la domiciliu pentru a fi într-un târziu plasat prin recurs în spaţiul destinat persoanelor pe care statul le consideră potrivite pentru a fi private de libertate. Până mai ieri, pentru acelaşi Dan Şova, sărbătorile de iarnă erau cu adevărat sărbători petrecute în cele mai exotice locuri de pe pământ…

 

Pe 6 ianuarie, de Bobotează, în comuna Ghimpeţeni, la limita vestică a judeţului care se învecinează cu Argeşul, trebuia să aibă loc o sărbătoare polulară specifică zonei. Un bun prilej de început al campaniei electoale – sesiunea iunie 2016. Manifestările s-au amânat din cauza poleiului şi au fost programate pentru o altă dată care nu a fost anunţată. Oricum, se pare că nici Boboteaza şi nici şefa ei ierarhică pe linie de autoritate dumnezeiască nu mai iubeşte administraţia de la Ghimpeţeni. Numai în anul 2015, primarul Dan Constantin Dobre şi viceprimarul Marian Anghel au avut probleme cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI) care i-a scos în afara jocului. În aceste condiţii, fie se roagă mai mult primarul, fie înţelege că aventura sa în fruntea comunităţii de la Ghimpeţeni a luat sfârşit! Oricum, lumea de aici îl aşteaptă pe Constantin Ciobanu să revină primar. Pentru normalitate şi bună administraţie…