Se zice că un cocoșat, ieșind din schimbul trei, în drum spre casă, trecu printr-o pădure seculară – mult după miezul nopții – când auzi o voce ca din neant:
– Ce-ai în spate?
Răspunse speriat:
– O cocoasă!
– Dă-o-ncoace!
Fericit, omul povesti minunea prin care scăpase de cocoașă…
Auzind asta, un șchiop gândi că poate o scăpa și el de beteșug, trecu prin aceeași pădure, tot după miezul nopții, cu multă nădejde auzi din neant:
– Ce-ai la picior?
Fericit că se va întâmpla și la el minunea, răspunse:
– Sunt șchiop.
– Na și-o cocoasă…
În anul 2019, o parte dintre proprietarii de terenuri agricole au primit adrese că vor fi expropriați de unele suprafețe necesare pentru construirea drumului rapid Pitești-Craiova, suma plătită de C.N.A.I.R. fiind oarecum derizorie față de prețul pieței.
Mulți au realizat că este ca în gluma din armată – când aceasta era obligatorie – și anume: „Schimbul I și III ocupat.Alege!”, așa că au predat copiile după titlurile de proprietateși cărțile funciare, urmând a primi banii promiși, de vreme ce terenurile fuseseră preluate și deja erau în lucru. Așa se face că A.P.I.A nici nu a mai dat acel ajutor agricol pentru aceste terenuri. Deci, C.N.A.I.R practic a intrat în posesia terenurilor din 2019, dar nu le-a plătit nici până acum.
Și asta în condițiile în care leul românesc se tot devalorizează, toate prețurile cresc, fapt ce amintește de perioada de tristă amintire dinainte 1989.
Tinerii cititori trebuie să știe că până în anul 1989, în România era permisă numai comercializarea autoturismului Dacia. Pentru a cumpăra un autoturism, trebuia ca solicitantul să depună suma de 70.000 lei – în timp ce salariul unui profesor era 2.000 – 2.500 lei pe lună, iar după cinci ani era anunțat să-și ridice mașina de la Dacia Pitești.
Era de notorietate în Slatina cazul profesorului Lazăr – fost director al Liceului Potcoava și inspector școlar în perioada 1983-1989, care a primit acceptul de a-și ridica mașina, după cinci ani de la depunerea celor 70.000 lei la CEC. Nu a fost mulțumit de culoare și a preferat să mai aștepte. După doi ani de așteptare a reușit, cu banii depuși, să mai cumpere o… bicicletă, deoarece leul ce devalorizase, prețurile crescuse vertiginos.
De aceea, proprietarii se întreabă: de ce statul – prin firma sa C.N.A.I.R, nu plătește terenurile de vreme ce s-au eliberat noile cărți funciare, s-au comunicat toate modificările în actele de la primării etc, acum când încă banii mai valorează ceva? Mai ales în preajma campaniei agricole de primăvară și a Sfintelor Sărbători de Paște.
Poate că primarii, dar și partidele – toate – pot interveni la conducerea C.N.A.I.R pentru plata pământului luat din 2019. Dăăăă, Doamneeee!…
PAȘTE FERICIT!
Profesor CONSTANTIN VICTOR, Slatina
