2012 reprezintă pentru comunitatea caracaleană anul începutului unei schimbări. Aici, cetăţenii au optat pentru un primar tânăr, capabil să gestioneze timpul prezent, dar să şi aducă cel de-al doilea muncipiu al judeţului Olt în rândurile civilizaţiei urbane consacrate din această ţară.
Cu o moştenire cel puţin dezastruoasă, cu o infrastructură deficitară, rămasă la nivelul perioadei de dinainte de 1989, 2012 înseamnă o nouă plecare în dezvoltarea urbanistică generală a Caracalului.
După ce a reuşit să oprească hemoragia banului public din timpul vechii administraţii, să stopeze alocaţiile bugetare aiuritoare, cuvenite unor servicii fictive sau nefolositoare interesului public, Eduard Ciocăzanu îşi propune să transforme municipiul pe care îl conduce într-o aşezare urbană solidă, cu o infrastructură de nivel european.
17 februarie 2015, o zi importantă pentru dezvoltarea municipiului Caracal
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a organizat marţi, 17 februarie 2015, în Bucureşti, în incinta Radisson Blu, evenimentul oficial al demarării proiectului Platforma pentru Dezvoltare Urbană, Durabilă şi Integrată. În cadrul acestui proiect, cinci localităţi urbane din România sunt selectate într-un proiect pilot, menit să susţină dezvoltarea infrastructurii municipale. Una dintre aşezările selectate este şi capitala Romanaţiului – municipiul Caracal. La eveniment, a participat şi primarul municipiului Caracal, Eduard Claudiu Ciocăzanu.
Aproape cinci milioane de euro, investiţie din fonduri europene, pentru Caracalul de mâine
Platforma susţinută şi prezentată de Ministerul Dezvoltării, acolo unde Caracalul este parte selectată, cuprinde două axe: o dezvoltare urbană integrată care va include, din zona de centru istoric, opt obiective clare, propuse spre restaurare, cât şi programul integrat de dezvoltare unde se află cartierul HCC, Centrul de zi „Cristina”, pentru reabilitare.
Cel mai vast şantier va fi în Cartierul HCC, unde se vizează: refacerea sistemului pietonal şi rutier care înconjoară acest cartier (Strada Dragoş Vădă – Gen. Magheru – 1 Decembrie), străzile care trec prin acest cartier, zonele de parcare, zonele verzi, cât şi locurile de joacă. Valoarea estimată a acestei renovări totale a cartierului HCC reprezintă 4,5 milioane de euro, fonduri europene.
Clădiri istorice, salvate din ruină, redate prezentului
Referitor la clădirile istorice, cuprinse în Platforma pentru Dezvoltare Urbană, Durabilă şi Integrată, primarul Eduard Ciocăzanu le-a identificat după cum urmează: «Ca şi clădiri declarate monumente istorice avem imobilul din strada Mieilor Nr.1 – fostul cămin de fete, la intersecţia de la Calea Bucureşti cu Iancu Jianu, mai avem clădirea de pe Iancu Jianu Nr.19, este şi Casa Memorială Iancu Jianu, reabilitarea Muzeului de Etnografie – Casa Hagiescu Mirişte (Muzeul Romanaţiului), Biblioteca Municipală „Virgil Carianopol”, reabilitarea imobilului de pe strada Plevnei Nr. 1, Casa Nicolae Titulescu şi Colegiul „Ioniţă Asan”. Sunt clădiri care vor fi reabilitate în cadrul acestui program, exclusiv cu fonduri europene».
Istoria merge mai departe: de la Sibiu – capitală europeană – la Caracal, 2015
O premieră pentru judeţul Olt: pentru prima dată în istoria sa, după 1989, o localitate este declarată centru-pilot. Practic, aşa cum s-a întâmplat la Sibiu, în 2007, atunci când oraşul a fost declarat capitală europeană, asemenea etape de dezvoltare spectaculoasă sunt preconizate să aibă loc şi la Caracal, în domeniul reabilitării istorice. Practic, proiectul vizează o perioadă mai lungă, ce se va întinde până în 2020, iar pe lângă restauraţia clădirilor în cauză, enumerate mai sus, întregul peisaj urban, în care sunt incluse acestea, urmează să fie restaurat şi pus în valoare.
21 de milioane de euro pentru infrastuctură în apă şi canal
Sistemul deficitar al reţelei publice de apă şi canal în municipiul Caracal impune acţiuni pe măsură. Astfel, aici, urmare a aderării municipiului Caracal la Compania de Apă Olt, localităţii îi sunt rezervate nu mai puţin de 21 de milioane de euro. După aceste investiţii, Caracalul nu va mai avea nici o stradă fără reţele publice de apă şi canalizare. Mai mult, şi partea de infrastructură rutieră este în atenţia autorităţii publice. Aşa se face că, la sfârşitul anului 2015, peste 40% din totalul infrastructurii rutiere caracalene va fi reabilitat şi va oferi garanţia unui trafic rutier de calitate, sigur şi eficient.
Acolo unde se va interveni cu investiţii de canalizare, practic, se impune o ordine firească a lucrărilor, în sensul că lucrările de asfaltare vor fi ulterioare celor de alimentare cu apă şi canalizare.
Caracal, rezistenţă prin cultură
Dincolo de investiţiile majore în infrastructură, în reabilitarea monumentelor istorice, Caracalul este şi un punct de rezistenţă culturală pe harta judeţului, dar şi a României. Aici au loc, anual, manifestări culturale, onorate cu prezenţa de nume mari ale culturii naţionale.
O parte din manifestări se desfăşoară în incinta Teatrului Naţional din localitate, o bijuterie arhitecturală unică în România. Din acest punct de vedere, Slatina – capitala judeţului Olt, este într-o recuperare continuă, în încercarea de a ajunge la nivelul manifestărilor ce au loc în capitala Romanaţiului.
La ieşire spre Slatina, un Parc Industrial
Paralel cu investiţiile în dezvoltarea infrastructurii, cu realizarea unui cordon rutier, menit să descongestioneze traficul în oraş, actuala administraţie a Caracalului intenţionează ca în zona de ieşire din muncipiu, spre Slatina, să promoveze realizarea unui parc industrial după modelul celui de la Slatina, acolo unde, deja, o companie vizează să realizeze o capacitate productivă care să furnizeze aproximativ 400 de locuri de muncă.
Prin această oportunitate, prin identificarea resursei specifice, dar şi într-un context favorabil dat de apariţia investiţiei militare de la Deveselu, forţa de muncă bine pregătită din Caracal, deschisă la noi oportunităţi profesionale, poate munci acasă. În acest fel, prin contribuţiile auxiliare, câştigătorii sunt pe toate fronturile: bugetul local, activităţile de comerţ şi prestări servicii din zonă, cât şi atmosfera urbană, în general.
