Pe tema coronavirusului, pandemia mondială a momentului, mulți au câte ceva de spus. Alții, de făcut… În acest context, s-a rostogolit, în urmă cu câteva zile, la început în presa sportivă, ulterior și în zona celei generaliste, informația legată de modul cum la hotelul lui Răzvan Raț, din Slatina, de lângă stadion, se află carantinați, în perioada impusă de lege, cetățeni români veniți din zonele de conflict pandemic din Europa Occidentală.
În câteva ieșiri publice, membri ai familiei Raț, tatăl și fiul, fost jucător de fotbal al unei generații care n-a produs decât așteptări, au uitat să aducă în discuție și componenta materială a situației date. Mințind prin omisiune, că acolo cazarea oamenilor aflați în dificultate se face contracost în urma unui contract încheiat între autoritățile publice și firma care administrează hotelul. A sugera, fie prin omisiune, o stare de fapt contrară realității, este o mare minciună, garantată de Răzvan Raț.
Nu-l condamnă nimeni pentru afacerea în sine, nu e de pus la zid un contract comercial. Dar, în aceste vremuri, o doză suplimentară de bun-simț vindecă multă ipocrizie. La fel de periculoasă ca pandemia…
N.A.
Ar mai fi ceva de spus: pentru a face loc carantinaților, familia Raț n-a dat niciun client afară din camerele hotelului, căci stabilimentul nu este o afacere care merge din plin. Amintiți-vă când acum un an, hotelul respectiv se afla pus la vânzare pe site-urile de profil. Astfel de pseudo-eroi sunt toxici, în condițiile în care încercăm să spunem că după pandemie vom fi mai buni, mai drepți, mai sinceri cu cei de lângă noi. Până atunci, minciună se produce și prin omisiune.
