Pe scurt, ca o minută de ședință, marți, 5 februarie 2019, judecătorii de la Tribunalul Olt au admis recursul uneia dintre părți în procesul în care familia Colțeu primește, printr-un testament cel puțin controversat, 8.700 hectare de teren agricol și pădure, asimilat satului Nadăș din județul Arad…
Un proces lung, în care, pe parcurs, diverse instanțe s-au pronunțat asupra documentelor ce au permis această retrocedare, dar și în favoarea celor ce au pierdut acum la Olt. În mod normal, justiția face dreptate doar pentru una dintre părți, iar subiectiv este acceptat că cea care pierde are îndreptățirea, să-i spunem așa, să conteste pe căi de atac sau măcar în piața publică, modul de judecare.
În amănunt este imposibil acum de văzut cât de temeinică este sentința de la Tribunalul Olt. Ar fi nevoie de o întreagă discuție, dar și de o analiză făcută cu un bun cunoscător al cazului. A spune că această decizie este nedreaptă, se încadrează în zona riscului absenței de obiectivitate. Premisa de lucru este că magistrații de la Tribunal au judecat corect. Însă, chiar și așa, aici e destul de greu de acceptat cum se ajunge la o retrocedare plecată dintr-un document contestat și suspicionat de fals în anii din urmă, dovedit astfel de către Curtea de Apel Timișoara și Înalta Curte.
Motivarea sentinței, când va veni, va trebui citită cu foarte mare atenție de cei care se văd, dintr-o dată, cu agoniseala de-o viață risipită, dar și de cei aflați în tabăra oamenilor ce au încredere în justiție. Repet, într-o altă formă: judecătorii de caz nu trebuie aprioric suspicionați și condamnați de favorizarea uneia dintre părți, dar aici intervine o mare greșeală făcută de cei care asigură buna imagine și comunicare din partea instituției Tribunalului Olt. Nu ar fi fost nevoie de explicații date pe speța judecată, se încalcă proceduri, dar măcar o simplă poziție publică, venită să asigure că aici, la Tribunalul Olt, se judecă în litera și spiritul legii, ar fi apărat această instituție de suspiciunile venite dinspre părțile perdante, cât și de la opinia publică ce consumă informații legate de ce se întâmplă, în timp util, în spațiul public. Căci, acum câteva zile, nu puțini au fost cei care au lăudat atitudinea magistraților de la Tribunalul Olt care au admis plângerea Forumului Judecătorilor din România în contradictoriu cu sistemul politicilor publice în materie de justiție, promovate de actuala guvernare.
Iată că, revenind la sentința Nadăș versus familia Colțeu, s-ar fi impus o poziționare, din partea comunicatorilor de la Tribunal, care să întărească celeritatea și imparțialitatea, în cauza de față sau în general, a actului de justiție. Altfel, munca prezumată de buna intenție a celor ce fac activitate curentă în materie de justiție la Tribunalul Olt va rămâne, pe fondul unei crize de comunicare, multă vreme, pusă la îndoială. Fie și din cauza acestui proces greu de înțeles, în care un act dovedit fals în instanță servește la o retrocedare eminamente dubioasă.
Până la apariția motivării, acolo unde judecătorul explică decizia sa, prin puterea argumentelor luate din litera legii asociate cu spiritul acesteia, fără a judeca suplimentar, avem aici o sentință care atârnă destul de greu pentru imaginea Tribunalului Olt. Pot fi și argumente care să susțină lipsa de comunicare suplimentară, cu siguranță, dar ele nu servesc apărării imaginii activității judecătorilor de la Tribunalul Olt. Cei care, acum câteva zile, susțineau cauza Forumului Judecătorilor din România, pentru ca apoi să retrocedeze satul Nadăș familiei Colțeu…
Cazul de mai sus, iertată fie asocierea puțin forțată, seamănă cu imaginea proastă pe care o are actuala guvernare, dedicată public salvării lui Liviu Dragnea, care deși a mai săvârșit și acte și fapte bune în interes public, nu obține absolut deloc vizibilitate pentru acestea din urmă.
