Numărăm, în sens invers, zilele rămase până pe 4 decembrie, atunci când Ziarul de Olt împlineşte 11 ani. Avem multe reproşuri, ale noastre, faţă de noi. Dar, cu onestitate, cred că ne-am făcut treaba, punându-ne deasupara altor interese, în slujba cititorului.
E un moment aparte, unul în care, inevitabil priveşti înapoi, pentru a căuta după aceea, în faţă, linia orizontului. Punctăm acest eveniment cu o premieră jurnalistică. Pentru noi. Dar şi pentru dumneavoastră. Este întâia dată când mulţumim unui cititor anonim, când publicăm, sub forma unui articol de sine stătător, un comentariu la un material asumat şi semnat de Ziarul de Olt.
Vă invităm la lectură, pentru că merită să citiţi cele ce urmează! O poziţie despre cine suntem şi unde vrem să mergem…
„După 25 de ani de la alungarea lui Ceauşescu şi a regimului ateu comunist, România încă este condusă de partide cu reflexe comuniste. Ne-am făcut iluzii de fiecare dată când a venit la putere un nou preşedinte de republică, dar imediat ne-am edificat…
În spatele tuturor preşedinţilor de republică a stat şi stau oameni educaţi şi instruţi după chipul şi asemanarea comunismului. Ponta şi Iohannis nu au fost membrii ai partidului comunist român, dar în spatele lor stă o armată de foşti activişti pcr, securişti, informatori şi condamnaţi pentru diferite delicte penale. În fiecare partid, fie că sunt parlamentari miniştrii, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, primari şi şefi de instituţii, există oameni corupţi şi incompentenţi. Din acest motiv, când pierde un partid, celălalt partid care câştigă pentru un timp alegerile, încearcă să ne explice cât de curat este el, partidul cel biruitor în alegeri, şi cât de corupt şi de incompentent este partidul perdant. Această atitudine duplicitară a clasei politice din România denotă o lipsă de moralitate şi profesionalism.
Din păcate, din această luptă de dezbinare şi ură, pierde România. Ei, cei din partidele de la putere şi din opoziţie, îşi văd liniştiţi de afacerile lor, care în faţa noastră, disimulează stări de patriotism şi justiţie socială. Toate partidele se declară apărătoare ale drepturilor omului, dar multe dintre cele care se declară apărătoare ale drepturilor omului, nu le şi aplică în plan real. Pur şi simplu, nu îşi asumă responsabilitatea conducerii Ţării şi a Guvernului. Am văzut cazul cu votul din diaspora, respectiv „fuga în Dubai” a lui Victor Ponta. Una zice şi alta face. Aşa ne-au amăgit de fiecare dată. Fie că a fost FSN, cel al lui Ion Iliescu, PDSR, cel al lui Adrian Năstase, respectiv PSD, cel al lui Victor Ponta, PNL, cel după anii 1990, respectiv cel al lui Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu – Quintus, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu şi Crin Antonescu, toate au fost unite sub acelaşi simbol al duplicităţii şi aroganţei. Dar cel mai ipocrit partid politic din România a fost şi este PSD. Majoritatea liderilor politici din FSN de ieri şi PSD de azi, aşa zisul partid al săracilor şi muncitorilor (plătiţi cu salariul cel mai mic din Europa), sunt cei mai bogaţi din România. Cine sunt aceşti lideri politici imbogăţiţi peste noapte îi ştim cu toţii. Nu am băgat în aceiaşi oală, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, deoarece liderul acestui partid, regretatul Corneliu Coposu, a fost şi este un adevărat sfânt pentru neamul românesc. Era unul dintre puţini lideri politici care îşi dorea o politică bazată pe meritocraţie.
Ce este tragic, este faptul că majoritatea liderilor naţionali şi locali se erijează în apărătorii drepturilor celor săraci, dar majoritatea liderilor politici se „hrănesc” din banul public în mod necinstit. Uitaţi-vă cum trăiesc aşa-zişi baroni. Majoritatea presedinţilor de consilii judetene şi de oraşe şi comune nu îşi pot justifica averile dobandite în mod ilicit. Dar au tupeul ca să se declare de stânga şi cinstiţi, când în fond şi la urma urmei, sunt de centru dreapta…, dar necinstiţi! Când sunt anchetaţi şi arestaţi de DNA, toţi cei cu funcţii de conducere din PSD, PNL şi din alte instituţii ale Statului Român, se plâng că sunt victimile politice ale unui regim anume care se află la putere. Dar de fapt, ei sunt „prinşi cu mâţa-n sac”.
Dacă suntem aşa de săraci, de dezbinaţi şi de minţiţi de întreaga clasă politică românească, pe noi cine ne poate reprezenta cu demnitate, onoare şi cinste, respectiv cine ne poate apăra interesele şi drepturile noastre de romani oneşti, muncitori şi răbdători? Preşedintele ales? Preşendintele republicii, cel care a fost promovat din rândul clasei politice? Nu cumva ar trebui să reînodăm ruptura produsă în 30 decembrie 1947? De ce? Deoarece comuniştii au vrut acest lucru, ca să ne rupă de tradiţie. Comuniştii au vrut ca să ne rupă de Dumnezeu şi de Unsul lui Dumnezeu. Au vrut să ne facă să uitam de Biserica lui Iisus Hristos, de Monarhie şi de Regele Mihai I. Comuniştii ne-au vrut un popor de amnezici, dar nu au reuşit asta, căci ne spune Sfântul Apostol Pavel: „Căci împotriva adevărului n-avem nicio putere; avem pentru adevăr”. Nu de alta, dar republica română este făcută după chipul şi asemănarea comunismului, cel pe care, după 25 de ani de la căderea lui Ceauşescu, îl regăsim în majoritatea clasei politice din România.
Aşadar, acum la plinirea vremurilor, să facem o rugaciune către Bunul Dumnezeu, Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului şi către toţi sfinţii lui Dumnezeu, ca să ni-l readucă pe tronul Ţării pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României!”
